BusinessMagazin

Tag: vanzari

  • Business MAGAZIN lansează 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia cu numărul 15. Theodor Alexandrescu a făcut parte din prima promoţie de tineri manageri

    „Business MAGAZIN a avut un rol important în crearea comunităţii de business, a dezvoltat oportunităţi de comunicare între diverşi lideri şi, implicit, oportunităţi de asociere în proiecte comune (de exemplu: dezvoltarea pieţei de pensii). Personal, am reuşit să dezvolt relaţii de parteneriat cu alte industrii şi liderii acestora, relaţii care au generat creşterea businessului local şi nu numai.”

    2006 – 37 de ani, Director general, AIG Life Asigurări România (actuala Metropolitan Life)

    2020 – 51 de ani, Şef de vânzări în Orientul Mijlociu pentru Zurich Insurance Company.

    Acţionariat: American Life
    Insurance Company (potrivit datelor publicate pe pagina sa de LinkedIn) (ALICO)
    Număr de angajaţi: peste 100 şi aprox. 1.200 de agenţi de vânzări
    Cotă de piaţă: 11%
    Cifră de afaceri: 40 mil. dolari (2005)
    Profit: 5 mil. dolari

    Considerat drept cel mai optimist catalog al publicaţiei noastre, anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP reprezintă pariul Business MAGAZIN pentru viitor – include poveştile a 100 de tineri din mediul de business local, în fiecare an diferite faţă de anii anteriori, manageri sau antreprenori – liderii viitori ai celor mai importante companii din România.

  • 105 Cele mai puternice femei din business – Roxana Maftei, Proprietar, Farmacia Tei

    Businessul Farmaciei Tei a pornit de la o singură farmacie deschisă de antreprenoarea Roxana Maftei în Bucureşti, în 1992, iar în prezent a ajuns pe locul al cincilea în retailul farmaceutic cu şase locaţii, care au generat afaceri de 600 de milioane lei în 2019, în creştere cu 33% faţă de anul anterior.

    Roxana Maftei a pus bazele Farmaciei Tei la 25 de ani, după ce înainte a deţinut pentru scurt timp un magazin de tip plafar. Compania se bate la nivel de vânzări cu reţele naţionale cu peste 100 de farmacii. Strategia companiei a fost încă de la început aceea de a se poziţiona pe segmentul low cost al retailului farmaceutic.
    Ea a precizat într-un interviu pentru ZF că în 2020 vizează extinderea cu noi unităţi în Bucureşti, dar este în discuţii şi pentru locaţii în afara Capitalei.

  • Lanţul de magazine care a vândut în perioada pandemiei cât pentru tot anul. Câte magazine vrea sa mai deschidă

     ​De la primul hipermarket deschis în românia, în 2005, retailerul german Kaufland a ajuns în prezent la o reţea de 132 de unităţi, aflată în continuă expansiune. Lucrurile par să evolueze bine şi în continuare, în contextul în care businessul pare a fi unul dintre câştigătorii crizei generate de COVID-19. Care este strategia companiei în context pandemic?

    „Online-ul a crescut enorm: în aprilie am ajuns la o cifră care reflectă planul pentru tot anul”, descrie Marco Hößl, directorul general al Kaufland România, într-o conferinţă de presă organizată recent, ultimele rezultate ale companiei, fără să ofere valoarea exactă a vânzărilor înregistrate în context pandemic.

    În 2019, Kaufland România a înregistrat o cifră de afaceri de peste 11,8 miliarde de lei şi un profit net de 847 de milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. În ceea ce priveşte investiţiile realizate, acestea s-au ridicat anul trecut la 142 de milioane de euro, iar la începutul acestui an reprezentanţii businessului au anunţat un buget de 300 de milioane de euro, despre care Marco Hößl spune că nu a suferit modificări.

    Compania are în portofoliu 132 de magazine, dintre care patru au fost deschise în acest an, două în Capitală, unul în municipiul Dej şi un altul în localitatea Moreni, un oraş cu aproximativ 18.000 de locuitori, deschidere cu ocazia căreia retailerul şi-a făcut intrarea şi în comunităţile urbane mici.

    Până la sfârşitul anului, reprezentanţii companiei intenţionează să deschidă alte nouă unităţi, iar pentru următorii ani Hößl spune că au în vedere menţinerea unui ritm de circa zece deschideri anuale. Cu toate că zilnic peste 500.000 de clienţi trec magazinelor unităţilor companiei, reprezentanţii afacerii remarcă un trend de migrare spre online din ce în ce mai accentuat.

    Cât despre modul în care a evoluat echipa businessului de-a lungul celor 15 ani, dacă în 2005 Kaufland a pornit la drum cu 500 de angajaţi, în prezent aceasta numără peste 15.000 de persoane. Angajaţii şi-au continuat activitatea şi în perioada stării de urgenţă, niciunul dintre ei nefiind trimis în şomaj tehnic.

    Pentru departamentele care nu îşi puteau exercita activitatea în perioada de blocaj, precum cel de evenimente, s-a hotărât reconversia acestora, una dintre noile linii de activitate fiind cea de teleshopping, destinată persoanelor care nu deţin spartphone-uri sau carduri de credit.

    „A fost o experienţă foarte bună pentru angajaţi, de pildă pentru cei din home office, care nu au avut o ocupaţie şi pe care nu am vrut să îi trimitem în şomaj tehnic”, spune executivul. Potrivit lui, Kaufland creează direct şi indirect circa 60.000 de joburi în piaţa locală, adică un procent de 1,2% din totalul locurilor de muncă, iar salariul minim net al angajaţilor companiei este cu 60% mai mare decât salariul minim pe economie din România.

    Din rândul furnizorilor cu care compania colaborează, 85%, reprezentând un număr de 2.300 sunt  furnizori locali, faţă de 50%, în urmă cu trei ani. Anul acesta, pe fondul greutăţilor generate de pandemie, una dintre măsurile luate de reprezentanţii businessului a fost scurtarea termenelor de plată către companiile locale partenere, o altă măsură fiind plata cu trei luni mai devreme a taxelor în valoare de 69 de milioane de lei către bugetul de stat şi bugetele locale.
    Directorul general al Kaufland spune că noua criză, care a schimbat lumea, a schimbat şi modul de lucrul al companiei pe care o conduce.

    „La început a fost greu, şi pentru mine personal, nu a fost un mers normal al businessului, am luat multe măsuri, am învăţat repede, am simţit că a fost foarte emoţionant să iau decizii grele. A fost un spagat între business şi oameni, pentru mine a fost foarte greu. Suntem o companie, trebuie să acţionăm ca întreprindere, dar trebuie să luăm şi măsuri pentru angajaţi, clienţi, furnizori, de aceea a fost un spagat. Am simţit ce important este să fim alături de angajaţi, de clienţi şi parteneri”, a fost feedbackul executivului asupra ultimei perioade.

    Explozia retailului alimentar din online, un trend internaţional

    Potrivit unui sondaj al Coresight Research, vânzările online de alimente din SUA au crescut cu 22% în 2019, iar anul acesta, impulsionate de cererea ridicată din timpul blocajelor impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 la nivel naţional, vor creşte cu aproximativ 40%. Acest lucru ar echivala cu aproape 38 de miliarde de dolari din vânzările online, cheltuiţi pe produse alimentare şi băuturi în 2020, adică aproximativ 3,5% din piaţa totală, în creştere de la 2,6% în 2019, potrivit supermarketnews.com. 
    Şi în Asia se remarcă acelaşi trend: Coreea de Sud, de pildă, a înregistrat o creştere de peste 90% a vânzărilor de produse alimentare online în timpul focarului de COVID-19, scriu cei de la foodnavigator-asia.com. Un alt exemplu vine din Marea Britanie: CEO-ul retailerului Sainsbury’s, Mike Coupe, a declarat, citat de barrons.com, că pandemia de COVID-19 va accelera rapid digitalizarea magazinelor şi migrarea clienţilor spre online, obicei care se va menţine probabil şi în perioada postpandemie. „Presupun că odată ce oamenii îşi formează un obicei din a-şi cumpăra alimentele online, îl vor menţine.” În ultimele luni, Sainsury’s şi-a dublat volumele de produse destinate platformei online şi a înregistrare o dublare a vânzărilor pe acest canal. 

  • Un român cumpără anual patru săpunuri pe care cheltuie în medie 10 lei. Dove curăţă singur 20% din vânzări, brandul fiind urmat de alte produse aduse din import

    ♦ Românii cheltuie anual peste 200 mil. lei pe săpun – solid şi lichid -, piaţa fiind aşteptată să crească în 2020 cu 2% faţă de anul anterior, dar fiind cu 40% mai mare faţă de acum circa un deceniu ♦ Săpunul solid reprezintă 60% din vânzările totale, însă ponderea scade continuu în condiţiile în care sortimentul lichid câştigă tot mai mulţi adepţi ♦ În contextul pandemiei de Covid-19, vânzările de săpun solid sunt aşteptate să revină pe plus după şase ani de scăderi ♦ Piaţa e dominată clar de branduri străine, însă pe segmentul săpunului lichid îşi fac loc pe poziţiile 5-7 şi trei mărci locale.

    Anual în România se cumpără 7.400 de tone de săpun, ceea ce înseamnă că fiecare consumator foloseşte în medie mai puţin de 400 de grame de produs, echivalentul a patru bucăţi de săpun solid, arată calculele ZF pe baza datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. 

    Vânzările se referă însă atât la săpunul solid, cât şi la cel lichid care se vinde în gramaje mai mari.

    Consumul cantitativ per capita în România este relativ similar cu cel din Polonia sau Cehia, şi nu cu mult sub cel din Germania, cea mai dezvoltată economie europeană.

    Acesta este de altfel un indicator bun dat fiind că în valoare piaţa poate fi diferită şi din cauza preţurilor. Mai exact, dacă ar fi aliniate salariilor din fiecare ţară, preţurile ar trebui să fie local mai mici decât în aproape orice stat UE ţinând cont că un român câştigă în medie lunar 3.300 de lei (sub 700 de euro), de aproape două ori mai puţin ca un polonez sau un ceh şi de patru ori mai puţin ca un neamţ. De multe ori însă, preţurile sunt aliniate în Europa, deşi salariile sunt diferite.

    În ceea ce priveşte piaţa în valoare, ea este estimată în acest an la 216 mil. lei, cu 2% peste nivelul din 2019 şi cu circa 40% peste cel din 2008. Piaţa a crescut în această perioadă pe segmentul de săpun lichid, însă pe solid abia în 2020 este estimat primul avans după şase ani. Acesta poate fi pus pe seama pandemiei de Covid-19 care a făcut ca cererea pentru astfel de produse să crească puternic, mai ales în martie-aprilie când românii au cumpărat stocuri de săpun. Între timp situaţia s-a normalizat.

    Ascensiunea rapidă a altor produse, precum săpunul lichid, gelurile şi cremele de duş, scrub-urile au făcut ca vânzările de săpun solid să scadă în România în ultimii şase ani. Acum e aşteptată o revenire, însă nu există date dacă va fi o revenire temporară sau de durată, pandemia urmând să schimbe comportamentul de consum pe termen mai lung.

    Piaţa de săpun solid este dominată clar de mărci internaţionale, primii cinci jucători având mai bine de 70% din vânzări. E vorba de Dove (Unielever), Protex (Colgate-Palmolive), Pamolive (Colgate-Palmolive), Fa (Henkel) şi Nivea (Beiersdorf). Toate aceste bunuri provin din import dat fiind că niciunul dintre jucători nu are local producţie de profil. De altfel, doar Unilever realizează local bunuri de îngrijire personală şi a locuinţei, mai exact detergent. Anterior, gigantul Colgate-Pal­molive a avut în România fabrici şi de săpun şi de pastă de dinţi şi de alte produse, însă a tras obloanele la fiecare dintre ele. Astfel, România nu mai are nicio fabrică importantă de săpun solid, investiţiile antreprenoriale recente din domeniu fiind de mici dimensiuni şi mai degrabă axate pe producţie artizanală.

    „În trecut exista producţie de săpun solid în Ro­mânia. Un astfel de produs are un conţinut foarte mare de grăsimi. Colgate a avut o fabrică mare în Bucureşti – Stela – unde producea gră­simi. Era şi furnizorul nostru pentru că gră­simea se foloseşte şi la alte produse cos­metice, însă în cantităţi mult mai mici”, spune Mir­cea Turdean, CEO al celui mai mare pro­du­cător local de cosmetice, Farmec Cluj-Napoca.

    Fabrica Stela a fost cumpărată în anii ’90 de către grupul american Colgate-Palmolive, care iniţial anunţa planuri de expansiune. În 2004 însă aceasta s-a închis, pe terenul ei ridicându-se hipermarketul Kaufland din zona Bucur Obor, primul magazin al nemţilor în România. Colgate-Palmolive nu mai are local nicio fabrică, făcând afaceri de 270 mil. lei din import şi distribuţie, având nici 50 de salariaţi.

    Compania se numără însă cu brandurile Protex şi Palmolive în top trei jucători atât pe piaţa săpunului solid, cât şi pe cea a celui lichid. Pe aceasta din urmă există mai mulţi jucători în afară de giganţii străini, printre care şi Farmec. Îşi mai fac loc între primele şapte mărci şi Elmiplant şi Hofigal, ambele nume româneşti.

    În cazul Elmiplant însă, producţia din România s-a închis şi a fost mutată în Grecia, în ţara-mamă a acţionarului Sarantis care a cumpărat businessul acum mai bine de un deceniu.

    Pe acest segment mai este activă şi compania InterstarChim care produce săpun lichid sub marca Igienol, dar şi sub mărci private pentru retaileri.

    „Săpunul solid îl importăm din Grecia, nu sunt fabrici specializate în România. Săpun lichid producem atât Igienol, cât şi private label pentru retaileri”, spune Kostas Fidanakis, directorul comercial al InterstarChim, companie cu acţionar elen, ce are o fabrică în Bucureşti.

    Pe segmentul săpunului lichid, mărcile private câştigă teren în special datorită preţurilor cu până la 30% mai mici decât cele ale brandurilor consacrate. În valoare însă, piaţa e dominată tot de nume cunoscute. Vin puternic din urmă şi mărcile locale precum Farmec, Mircea Turdean afirmând că dezvoltarea producţiei de săpun lichid e o direcţie prioritară pentru companie.

    Astfel, într-o perioadă în care săpunul este unul dintre cele mai căutate produse de către consumatori pe fondul pandemiei de Covid-19, România e nevoită să importe tot ce înseamnă produsul solid, pe când la cel lichid doar o parte din necesar este realizat local, restul fiind adus de peste graniţă. Situaţia nu este aşteptată să se schimbe nici pe viitor.

  • Vânzările companiei H&M, al doilea cel mai mare retailer de îmbrăcăminte din lume, au scăzut cu 50% între lunile martie şi mai

    H&M, al doilea cel mai mare retailer de îmbrăcăminte la nivel mondial, a raportat luni o scădere a vânzărilor mai mică decât estimările iniţiale ale companiei, scrie Reuters.

    Între lunile martie şi mari, vânzările nete ale grupului suedez au înregistrat o scădere de 50%, sau 3,1 miliarde de dolari, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Iniţial, analiştii anticipau un declin de 27,5 miliarde de dolari. Între timp, vânzările online au crescut cu 36%.

    H&M, care a început să îşi redeschidă magazinele la sfârşitul lui aprilie, a declarat că vânzările din primele 13 zile ale lunii iunie au scăzut cu 20%. Anul acesta, acţiunile din cadrul companiei au înregistrat un declin de 26%.

    „Ritmul de recuperare al vânzărilor variază în funcţie de pieţe”, a declarat retailerul.

    Inditex, companie care deţine brandul Zara şi cel mai mare rival al celor de la H%M, a înregistrat o scădere de 44% a vânzărilor între lunile februarie şi aprilie.

    Înainte de pandemie, H&M era pe punctul de a încheia un proces lung de investiţii pe fondul digitalizării şi al unei competiţii tot mai dure.

     

  • Cine este cel mai mare duşman al companiei Tesla. Cum arată maşinile construite de compania care îi pune mari probleme lui Elon Musk

    Acţiunile companiei producătoare de celule de combustie pe hidrogen şi camioane electrice cu baterii au crescut cu peste 120% de când a încheiat o fuziune cu o companie deja publică, denumită VectoIQ, pe 3 iunie.

    Nikola valorează aproximativ 26 miliarde de dolari, pe baza preţului de închidere de lunea trecută, chiar dacă nu este de aşteptat să genereze vânzări – cu atât mai puţin profit – până în 2021.

    Producătorul a anunţat deja vânzări către clienţi importanţi, inclusiv o comandă de 800 de camioane de la producătorul de bere Budweiser Anheuser-Busch InBev şi o comandă de milioane de dolari din partea companiei de transport US Xpress Enterprises.

    Născut în Utah, Trevor Milton a fondat compania Nikola în urmă cu 6 ani. Înainte de asta a fondat o serie de alte businessuri, printre care Systems LLC, o companie de stocare a gazelor naturale, achiziţionată de Worthington Industries, Inc. şi platforma de e-commerceupillar.com. În prezent, executivul are o avere de 8,7 miliarde de dolari.

  • Cum a reuşit un medic veterinar din România să îşi deschidă o afacere vânzând un produs altfel

    „Toată povestea a început în urmă cu şapte ani, când, însărcinată fiind, am fost depistată cu o aluniţă malignă, pe care am fost nevoită să o scot de urgenţă. Atunci, medicul mi-a recomandat să fiu foarte atentă ce produse cosmetice folosesc şi astfel am început căutarea de produse fără «prostii» în ele”, povesteşte Corina Ujeniuc.

    A constatat însă că multe branduri aveau în componenţa produselor lor ingrediente sintetice cu potenţial cancerigen sau alergen. Aşa că a început să-şi facă singură cremele de care avea nevoie. În 2017, a trecut de la producţia în scop propriu la una artizanală, de cosmetice hand-made, dedicată şi altor persoane atrase de cremele ei. Nuca Organic presupune cosmetice de origine 100% naturală, fără nimic sintetic în compoziţie.

    „Am apelat la o chimistă din Marea Britanie, specializată în formularea produselor cosmetice naturale, deoarece am considerat că este absolut necesar ca produsele să fie formulate de un specialist în domeniu. Sursele din care provin ingredientele am încercat să fie cât mai mult din România, astfel că mierea o luăm de la un producător român din judeţul Mureş, uleiul de cătină îl luăm din judeţul Buzău şi tot aşa.”

    A investit la început 65.000 de euro, dintre care 25.000 de euro au fost surse proprii, iar 40.000 de euro au fost obţinuţi prin programul de finanţare Start-Up Nation. În cele din urmă, în decembrie 2018, afacerea a fost gata de lansare. „Cifra de afaceri pentru 2019 a fost de aproximativ 90.000 de lei, însă despre profit nu se poate vorbi, deoarece în continuare acoperim cheltuielile iniţiale. Avem doi angajaţi”, spune Corina Ujeniuc.
    Cosmeticele Nuca Organic sunt produse într-un laborator din Bucureşti şi de acolo pleacă mai departe spre cumpărători – femei, într-o proporţie covârşitoare. „Vindem online, atât prin intermediul site-ului nostru, cât şi pe alte platforme, dar şi în magazine tip plafar, farmacii şi magazine specializate.” Preţurile pornesc de la 35 de lei, cât costă un balsam de buze cu acid hialuronic, şi urcă în funcţie de produs, astfel că o cremă hidratantă pentru corp costă 120 de lei, iar una anti-aging cu peptide şi ulei de cătină ajunge la 160 de lei.

    Cum însă 70% din vânzări sunt generate de magazine fizice, ultimele două luni nu au fost prea bune pentru Nuca Organic, pentru că multe spaţii s-au închis şi oricum oamenii au stat mai mult în case. Ca mulţi alţi antreprenori însă, Corina Ujeniuc şi-a canalizat eforturile către online, un pas pe care oricum îl avea pus pe hârtie. „Aveam planuri mari pentru 2020, precum participarea la expoziţii internaţionale de produse cosmetice sau târguri tematice, însă din păcate nu am mai putut lua parte la astfel de evenimente.” Sunt însă şi veşti bune: va lansa două produse noi, va participa la un concurs internaţional de produse cosmetice şi îşi va duce brandul mai departe pe piaţa europeană, mai exact în ţările francofone.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    FermierBun – platformă pentru producători agricoli locali (Bucureşti)
    Fondator: Costin Simion
    Investiţii iniţiale: 7.000-8.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată: 150.000-200.000 de euro
    Prezenţă: online

    Hbebe – brand de haine pentru copii (Iaşi)
    Fondatoare: Flavia Hriţcu
    Investiţie iniţială: 44.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 180.000 de lei (38.000 de euro)
    Prezenţă: online şi la târguri

    PrimeRenting – platformă online pentru închirieri de echipamente (Bucureşti)
    Fondatori: Ana şi Dragoş Preda şi Răzvan Popa
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 1 mil. euro
    Prezenţă: online

    Greenarium – producţie de terarii cu plante (Sibiu)
    Fondatori: Anton Balint, Paul Bondane şi Raluca Mitea
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 10.000 de euro
    Prezenţă: online

    Big Books for Little Hands – librărie cu cărţi pentru copii (Bucureşti)
    Fondatoare: Mădălina Cociorbă
    Investiţii: 150.000-200.000 de lei (peste 30.000 de euro)
    Cifră de afaceri în 2019: 80.000 de lei (circa 17.000 de euro)
    Prezenţă: online şi cu un spaţiu fizic în Bucureşti, în zona Moşilor

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Incep să apară primele date privind impactul pandemiei în economie: consumul privat a căzut cu 20% în aprilie după prăbuşirea vânzărilor de carburanţi cu peste 30% şi a produselor nealimentare cu 20%. Vânzările de alimente s-au diminuat cu 4,7%

    Afacerile din comerţul cu amănuntul au căzut în aprilie cu 20%, atât faţă de luna martie 2020, cât şi faţă de aprilie 2019, influenţate în special de scăderea drastică a vânzărilor de carburanţi, cu peste 30%, şi a celor de produse nealimentare, cu peste 20%, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    Acest sector a fost puternic impactat de restricţiile introduse odată cu declararea stării de urgenţă în luna martie, pe fondul pandemiei COVID19, măsura care a dus la închiderea majorităţii magazinelor din centre comerciale şi la limitatea circulaţiei. 

    Astfel, în aprilie 2020, faţă de martie 2020, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul s-a redus cu 19,7%, serie brută, şi cu 22,3%, ajustat la zile lucrătoare şi de sezonalitate.

    Cele mai drastice scăderi au fost la carburanţi (-31,4%), produse nealimentare (-20,5%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-13,4%).

    Faţă de aceeaşi lună din 2019, în aprilie 2020 cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut atât ca serie brută cu 19,5%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 18,5%.

    Cele mai mari scăderi au fost înregistrate la carburanţi (-38,4%), vânzările de produse nealimentare (-22,9%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-4,7%).

    Per total, în primele patru luni ale anului, comerţul cu amănuntul a crescut faţă de perioada similară din 2019 atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 1,5%, respectiv cu 1%. Creşterea a fost susţinută mai ales de majorarea vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun, cu 9,4%. În schimb, au fost remarcate scăderi la vânzările de carburanţi în benzinării (-8,1%) şi la vânzările de produse nealimentare (-0,6%).

    ”Ne aşteptăm la redinamizarea comerţului cu amănuntul începând cu trimestrul III al anului curent, pe fondul depăşirii punctului culminant al crizei sanitare şi intrării economiei într-un nou ciclu. Pentru perioada 2020-2022 prognozăm o creştere a consumului privat cu un ritm mediu anual de 3.5%, evoluţie susţinută de relansarea fluxurilor investiţionale (cu impact pozitiv pentru piaţa forţei de muncă) şi de nivelul redus al costurilor reale de finanţare”, a comentat Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania. 

    Comerţul este cea mai importantă „industrie“ a României din punctul de vedere al cifrei de afaceri şi este cel de-al doilea angajator după industria prelucrătoare. Una din trei companii din economie şi-a declarat drept CAEN (obiect de activitate) comerţul sub una dintre formele sale, fie el alimentar, cu carburanţi, medicamente sau produse agricole.

    La nivelul anului 2018 (ultimul an pentru care există date publice) erau 220.000 de astfel de companii în România, cu afaceri cumulate de 600 de miliarde de lei şi aproape 900.000 de salariaţi. Comerţul este o piaţă puternic concentrată la vârf, primii 20 de jucători având afaceri de 137 de miliarde de lei, adică aproape un sfert din tot businessul industriei.

  • Vânzările auto cresc în China pentru a doua lună consecutiv

    Vânzările de automobile din China ar putea creşte cu 11,7% în mai, a anunţat marţi organizaţia locală din industria auto, sporind speranţele unei recuperări pe cea mai mare piaţă auto din lume, relatează Reuters.

    Asociaţia Chineză a Producătorilor de Automobile (CAAM) a spus, într-o postare pe contul său oficial WeChat, că vânzările de vehicule sunt estimate să crească la 2,14 milioane unităţi în mai. Estimarea se bazează pe datele de vânzări colectate de la companii cheie.

    CAAM se aşteaptă ca vânzările din primele cinci luni să fie cu 23,1% mai mici faţă de anul trecut, la 7,9 milioane de unităţi.

    Pe măsură ce industria auto globală este lovită puternic de pandemie, China a devenit o rază de speranţă pentru producătorii auto, inclusiv Volkswagen şi General Motors.

    În aprilie, vânzările auto din China au atins 2,07 milioane de unităţi, în creştere cu 4,4% faţă de anul trecut, aceasta fiind prima creştere a vânzărilor lunare în aproape doi ani, arată datele CAAM.

  • Oamenii nu mai cheltuie: Spania şi Germania se confruntă cu scăderi masive ale vânzărilor de retail în luna aprilie, un declin dublu faţă de cel din martie

    Vânzările de retail au scăzut într-un ritm record în Spania şi Germania, în timp ce inflaţia a încetinit, întrucât pandemia a forţat majoritatea magazinelor să se închidă, distrugând cererea din piaţă, potrivit datelor FT.

    În aprilie, volumul vânzărilor de retail a scăzut în Spania cu 31,6%, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor oficiale. Declinul îl depăşeşte cu uşurinţă pe cel de 14% înregistrat în luna martie.

    În Germania, o serie de statistici preliminare arată că valoarea vânzărilor a scăzut cu 13,8% în comparaţie cu luna anterioară, conform biroului naţional de statistică Destatis. Declinul vine după o cădere de 7,5% în luna martie şi aruncă vânzările la nivelul din 2016.

    Datele din Germania sunt bazate pe un nou indice experimental determinat în baza veniturilor colectate din taxe şi impozite – oferind rezultate preliminare înaintea datelor oficiale.

    În ciuda faptului că ambele ţări au început relaxarea restricţiilor, nivelul cererii şi activitatea economică rămân în modul de criză.

    Date separate din economia spaniolă relevă că preţurile de consum – un indicator al cererii într-un sens mai larg – s-au contractat cu 1% în luna mai, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, situându-se la minimul ultimilor patru ani.