BusinessMagazin

Tag: usr

  • PRIMUL sondaj înainte de alegeri. Scorul categoric al PSD şi surpriza de pe locul doi

    Primul sondaj publicat la jumătatea campaniei electorale arată, la doar trei săptămâni distanţă faţă de alegerile parlamentare, PSD este partidul cel mai bine cotat în preferinţele alegătorilor, având şanse reale să formeze noul Guvern alături de ALDE. Studiul realizat de Kantar-TNS la comanda USR a venit, însă, şi cu o surpriză în ceea ce priveşte poziţionarea partidului lui Nicuşor Dan: Uniunea Salvaţi România având un scor neaşteptat. „Vestea proastă este căi, Doamne fereşte, dacă rămâne aceeaşi prezenţă la vot, pentru că acest sondaj este făcut pe o prezenţă la vot conservatoare, scăzută, dacă oamenii nu se mobilizează şi nu vin la vot o să avem un guvern de penali PSD+ALDE” , a comentat candidatul USR la Camera Deputaţilor, Cristian Ghinea, scorul calculat pentru PSD. 

    Vezi aici PRIMUL sondaj înainte de alegeri. Scorul categoric al PSD şi surpriza de pe locul doi

     

     

     

  • Surpriză de proporţii în cel mai recent sondaj: USR a depăşit PNL. Cine ar câştiga alegerile dacă s-ar vota mâine

    USR a depăşit PNL în cel mai recent sondaj, în rândurile alegătorilor decişi cu cine vor să voteze la alegerile din 11 decembrie. PSD rămâne lider detaşat, potrivit unui sondaj KANTAR TNS, comandat de USR.

    Potrviti sondajului, PSD ar urma să obţină 40% din voturi, urmat de USR cu 19% din voturi, PNL cu 18% şi ALDE şi PMP cu 7% din voturi. UDMR şi PRU ar urma să obţină numai 3% din voturi.

    Dintre respondenţi, 55% au fost siguri că vor participa la vot şi ştiu déjà cu ce partid vor vota. 18% dintre respondenţi au fost între 18-29 de ani, 27% între 30-44 de ani, 25% între 45 şi 59 de ani şi 30% peste 60 de ani.

    Dintre aceştia, peste 71% aveau educaţie medie, în timp ce numai 16% aveau educaţie superioară.  

    Studiul a fost desfăşurat între 11 şi 21 noiembrie, pe un eşantion de 1003 respondenţi. Studiul este reprezentativ pentru populatia Romaniei cu drept de vot (peste 18 ani), stratificat pe cote de gen, varsta, educatie, regiune si marimea localitatii conform datelor din anexa (structura comparabila cu datele INS).

    Datele au fost ponderate cu o eficienta de ponderare de 98% (cea mai mica pondere este de 0.741, cea mai mare este de 1.790). Marja de eroare a studiului este de +/- 3.1% la un nivel de incredere de 95%. 

  • Gorghiu: Ar fi bine ca USR să ia 19 la sută în intenţia de vot, PNL e la aproximativ 30%

    Preşedintele PNL, Alina Gorghiu, susţine că PNL are în toate sondajele în jur de 30% din intenţia de vot, nu 185, aşa cum susţine USR.

    ”Ar fi bine ca USR să ia 19 la sută în intenţia de vot, scor conform propriului sondaj de opinie :)). În privinţa PNL, toate cercetările independente de noi indică PNL la un scor de aproximativ 30 la sută. În aceste condiţii, dacă prezenţa va fi cea estimată de USR, iar scorul lor va fi compus din două cifre, vom putea realiza fără emoţii majoritatea necesară pentru investirea unui guvern Dacian Cioloş, aşa cum ni-l dorim şi noi şi USR”, a scris Gorghiu pe Facebook.

    Reacţia vine după ce USR a dat publicităţii sondajul Kantar-TNS comandat de partid şi publicat cu trei săptămâni înaintea scrutinului, care arată că arată că formaţiunea lui Nicuşor Dan ar obţine 19% din preferinţele electoratului, cu 1% peste PNL, dar în care PSD are 40%, iar ALDE şi PMP câte 7%, fiind sigurele partide care trec pragul electoral.

    ”Eu sper să evităm un nou război al sondajelor între USR şi PNL. Am văzut că şi ei au publicat imediat un sondaj ‘pe surse’. Sondajele nu se publică pe surse. (….) Sondajul real care a respectat ordinea partidelor a fost cel comandat de USB (la locale, n.r.)”, a comentat miercuri la interviurile Gândul fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea, candidat al USR la parlamentare.

  • Nicuşor Dan deschide lista USR Bucureşti, la Camera Deputaţilor, urmat de Ghinea

    Preşedintele USR, Nicuşor Dan, a declarat, miercuri, că va deschide lista pentru Camera Deputaţilor, la Bucureşti, fiind urmat de ministrul demisionar al fondurilor europene Cristian Ghinea, iar la Senat, lista ar urma să fie deschisă de fostul ministru al Culturii Vlad Alexandrescu.

    “Da (voi deschide lista la Camera Deputaţilor, la Bucureşti-n.r.)”, a răspuns Nicuşor Dan întrebat de ziarişti. Nicuşor Dan a afirmat că ministrul demisionar al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, se va regăsi pe locul doi pe lista pe care partidul o va depune la Camera Deputaţilor, în Capitală.

    “Avem o alegere, între o teleormenizare a României şi o României modernă, între sărăcie şi un drum către prosperitate şi normalitate în România. (…) Sper că românii vor face alegerea corectă”, a conchis Nicuşor Dan.

    La rândul său, Cristian Ghinea a spus că deja şi-a depus demisia la cancelaria premierului şi că ar dori să ducă mai departe proiectele începute la Guvern. “Acum o oră şi jumătate mi-am anunţat colegii de Guvern că mi-am depus demisia la Cancelaria primului ministru pentru a putea să vin alături de USR în această luptă şi pentru a putea să continui proiectele pe care le-am început atât la Cancelaria Primului Ministru, cât şi la Ministerul Fondurilor Europene: pachetul antisărăcie, (…) comisia de tăiat hârtii, proiecte pe care USR le preia în programul de guvernare şi pe care un viitor guvern susţinut de USR le va pune în implementare”, a spus Cristian Ghinea.

    Cristian Ghinea a petrecut 181 de zile la conducerea MFE.

    Şi fostul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, ar urma să deschidă lista USR pentru Senat, în Bucureşti.

  • Oferta economică a partidelor în oglindă: Fiscalitatea, creşterea salariilor şi birocraţia în programele PSD, USR şi PNL

    Birocraţia va scădea, presiunile fiscale vor tinde spre zero, statul va încuraja capitalul autohton şi va sprijini familiile active economic şi, în general, cetăţeanul va fi servit de către funcţionari. Toate aceste promisiuni se regăsesc în ofertele economice ale partidelor, analizate de MEDIAFAX

    Pe lângă ofertele sociale sau de politici publice, platformele electorale lansate de partide conţin şi o substanţială componentă economică. Promisiunile la acest capitol converg către o reconciliere a statului cu investitorii, în special cu cei români, dar şi către o relaxare aproape totală a regimului de taxe, impozite şi contribuţii sociale.

    Pentru scăderea birocraţiei, Partidul Social Democrat (PSD) promite eliminarea a 102 taxe care „afectează Produsul Intern Brut cu doar 0,1%”. Partidul Naţional Liberal (PNL) promite „readucerea statului din postura de opresor al întreprinzătorilor în cea de partener al acestora” şi „reducerea poverii administrative cu 40% până în 2018”. Iar Uniunea Salvaţi România (USR) promite o „evaluare generală a administraţiei publice, după criteriile managementului administrativ performant”, cu „scăderea numărului de instituţii contradictorii sau redundante”.

    La capitolul fiscalitate, ofertele partidelor sunt dintre cele mai generoase. 

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Partidul lui Nicuşor Dan se luptă cu Fuego! „Nu mi se pare în regulă să te foloseşti, la propriu, de numele şi imaginea cuiva, care nu are legătură cu tine şi ideile tale, pentru a câştiga un mandat”

    Obosit să tot caute soluţii pentru redresarea României, pe care să le adune într-un program politic, Nicuşor Dan, matematician şi lider al USR (consumator de şaorma în timpul campaniilor electorale) a eşuat într-o bătălie cu cântăreţul Fuego.
     
    „Noi credem că parlamentarii ar trebui să fie parlamentari, nu impresari. (…) Noi ne vom ocupa de problemele voastre serioase, nu de turneele lui Fuego”, a scris Nicuşor Dan pe pagina sa de facebook, anunţând şi că a strâns semnăturile necesare candidaturii USR în diaspora.
     
    „Observ cu stupoare că numele şi imaginea mea sunt atrase într-un joc, într-o dispută care nu ar trebui să mă implice sau să mă privească în mod direct pe mine. Este vorba despre felul în care domnul Nicuşor Dan, de altfel un intelectual rasat, a ales să-şi facă prezentarea campaniei sale electorale pentru a obţine un mandat din partea diasporei”, a precizat, în replică, Paul Surugiu-Fuego. 
     
    „Astfel, am ajuns cu poză şi cu nume pe un afiş pe care sincer nu-l înţeleg. De ce ar fi nevoie ca un om integru şi profesionist să facă apel la asemenea subterfugii, dornice de a stârni reacţii?
     
    Nu văd cum o platformă politică sau o anumită ideologie, ori vreun plan de campanie m-ar putea include pe mine şi muzica mea. Să ne înţelegem! Eu de mai bine de trei ani nu mai cânt în nicio campanie electorală. Oricum am fost întotdeauna apolitic, considerând acest domeniu unul care nu are a face cu ceea ce transmit eu.
     
    În diaspora este o onoare să cânt şi ori de câte ori am ajuns, în orice context, am făcut-o cu mare satisfacţie şi împlinire pentru că am putut aduce un pic de alinare celor plecaţi! Numai că nu se întâmplă asta foarte des. În ultimii cinci ani am cântat doar de câteva ori. Oamenii aceia au plecat din România din anumite motive. Acestea cred eu că ar trebui să-i ridice semne de întrebare domnului care consideră că eu sunt «principalul inamic al diasporei româneşti».
     

     

  • Partidul lui Nicuşor Dan se luptă cu Fuego! „Nu mi se pare în regulă să te foloseşti, la propriu, de numele şi imaginea cuiva, care nu are legătură cu tine şi ideile tale, pentru a câştiga un mandat”

    Obosit să tot caute soluţii pentru redresarea României, pe care să le adune într-un program politic, Nicuşor Dan, matematician şi lider al USR (consumator de şaorma în timpul campaniilor electorale) a eşuat într-o bătălie cu cântăreţul Fuego.
     
    „Noi credem că parlamentarii ar trebui să fie parlamentari, nu impresari. (…) Noi ne vom ocupa de problemele voastre serioase, nu de turneele lui Fuego”, a scris Nicuşor Dan pe pagina sa de facebook, anunţând şi că a strâns semnăturile necesare candidaturii USR în diaspora.
     
    „Observ cu stupoare că numele şi imaginea mea sunt atrase într-un joc, într-o dispută care nu ar trebui să mă implice sau să mă privească în mod direct pe mine. Este vorba despre felul în care domnul Nicuşor Dan, de altfel un intelectual rasat, a ales să-şi facă prezentarea campaniei sale electorale pentru a obţine un mandat din partea diasporei”, a precizat, în replică, Paul Surugiu-Fuego. 
     
    „Astfel, am ajuns cu poză şi cu nume pe un afiş pe care sincer nu-l înţeleg. De ce ar fi nevoie ca un om integru şi profesionist să facă apel la asemenea subterfugii, dornice de a stârni reacţii?
     
    Nu văd cum o platformă politică sau o anumită ideologie, ori vreun plan de campanie m-ar putea include pe mine şi muzica mea. Să ne înţelegem! Eu de mai bine de trei ani nu mai cânt în nicio campanie electorală. Oricum am fost întotdeauna apolitic, considerând acest domeniu unul care nu are a face cu ceea ce transmit eu.
     
    În diaspora este o onoare să cânt şi ori de câte ori am ajuns, în orice context, am făcut-o cu mare satisfacţie şi împlinire pentru că am putut aduce un pic de alinare celor plecaţi! Numai că nu se întâmplă asta foarte des. În ultimii cinci ani am cântat doar de câteva ori. Oamenii aceia au plecat din România din anumite motive. Acestea cred eu că ar trebui să-i ridice semne de întrebare domnului care consideră că eu sunt «principalul inamic al diasporei româneşti».
     

     

  • Matei Vişniec şi Gabriela Adameşteanu, nominalizaţi la premiile Uniunii Scriitorilor pe anul 2014

    La categoria “carte de poezie”, nominalizările sunt următoarele: Ovidiu Genaru – “Graffiti. Afişe. Insomnii” (editura Ateneul Scriitorilor Bacău), Ioan Moldovan – “Timpuri crimordiale” (editura Eikon), Aurel Pantea – “O înserare nepământeană” (editura Arhipelag XXI), Marta Petreu – “Asta nu este viaţa mea” (editura Polirom), Gheorghe Vidican – “Dimineaţa din pumni” (editura Aureo), George Vulturescu – “Negură şi caligrafie” (editura Eikon), informează USR.

    În ceea ce priveşte secţiunea “carte de proză”, au fost propuse volumele lui Adrian Alui Gheorghe – “Laika” (editura Cartea Românească), Gabriel Chifu – “Punct şi de la capăt” (editura Polirom), Nora Iuga – “Harald şi luna verde” (editura Polirom), Radu Mareş – “Sindromul Robinson” (editura Polirom), Eugen Uricaru – “Beniamin” (editura Cartea Românească).

    În secţiunea “carte de teatru” au fost nominalizate volumele lui Mihai Ignat – “Fermoare, nasturi şi capse” (editura Tracus Arte), Marian Ilea – “Societatea de socializare din Medio-Monte” (editura Tracus Arte), Constantin Popa – “Teatru” (editura Junimea), Cornel Mihai Ungureanu – “Soţii, prietene, amante” (editura Aius), Matei Vişniec – “Omul din care a fost extras răul” (editura Cartea Românească).

    În categoria “carte de critică, eseu şi istorie literară” au fost nominalizate volumele lui Al. Cistelecan – “Ardelencele” (editura Eikon), Dan Cristea – “Citind cărţile de azi” (editura Cartea Românească), Angelo Mitchievici – “Caragiale după Caragiale” (editura Cartea Românească), Eugen Negrici – “Emanciparea privirii” (editura Cartea Românească), Eugen Simion – “Cioran, o mitologie a nedesăvârşirilor” (editura Tracus Arte), Cassian Maria Spiridon – “Despre împărăţia omului surogat” (editura Tracus Arte).

    În ceea ce priveşte categoria “carte de debut”, au fost făcute următoarele nominalizări: Cosmin Borza – “Marin Sorescu. Singur printre canonici” (editura Art), Luminiţa Corneanu – “Leonid Dimov. Un oniric în Turnul Babel” (editura Cartea Românească), Alina Naiu – “Intangibil 54” (editura Palimpsest), Florina Pîrjol – “Carte de identităţi” (editura Cartea Românească), Merlich Saia – “Garda de corp” (editura Tracus Arte).

    Cât despre categoria “carte pentru copii şi tineret”, nominalizările au fost: Ioan Mihai Cochinescu – “Micul veneţian” (editura DPH), Silvia Kerim – “Poveştile Bunicii Albe” (editura Carminis), Valentin Nicolau – “Răspântia gândurilor” (editura Nemira), Passionaria Stoicescu – “Cartea înaripată” (editura Carminis), Arcadie Suceveanu – “În cămaşă de cireaşă” (editura Litera).

    La categoria “traduceri”, nominalizările sunt următoarele: Irina Bojin – “Testamentul Mariei”, de Colm Tóibín (editura Polirom), Leo Butnaru – “Timp ilegal, Poeme – Vol. I”, de Osip Mandelştam (editura Tracus Arte), Livia Cotorcea – “Oameni sărmani”, de F.M. Dostoievski (editura Polirom), Şerban Foarţă – “Versuri de circumstanţă”, de Stéphane Mallarmé (editura Tracus Arte), Bogdan Ghiu – “Fiara şi suveranul. Vol. II”, de Jacques Derrida (editura Tact), George Volceanov, Horia Gârbea, Violeta Popa, Lucia Verona – “Opere VIII – IX”, de William Shakespeare (editura Tracus Arte).

    În ceea ce priveşte categoria “literatură în limbi ale minorităţilor”, au fost făcute următoarele nominalizări: Myhailo Myhailiuk – “Zahluhlyi dzvin” (proză scurtă) – carte în limba ucraineană (titlu în română: “Clopotul amuţit”), Iurii Pavliş – “Cerez pole, cerez iar işla leseţia na bazar” (poezii pentru copii) – carte în limba ucraineană (titlu în română: “Peste câmp şi văgăuni, vine vulpea spre bazar”), Edyed Péter – “Irodalmi Rosta. Kritikák, esszék, tanulmányok, (1976 – 2014)” – carte în limba maghiară (titlu în română: “Filtru literar. Critici, eseuri şi studii literare, 1976 – 2014”).

    La categoria “premiu special”, nominalizările sunt: Gabriela Adameşteanu – “Anii romantici” (editura Polirom), Eugen Negrici – “Emanciparea privirii” (editura Cartea Românească), Virgil Nemoianu – “Trilogia Romantismului” (editura Spandugino), Adela Petrescu, pentru ediţia integrală a cărţii “Jurnal de Radu Petrescu” (editura Paralela 45), Mihai Zamfir – “Tropice surâzătoare. Jurnal indirect IV” (editura Spandugino).

    Pentru Premiul Naţional au fost aleşi Mircea Cărtărescu, Paul Cornea şi Nora Iuga.

    Totodată, va fi acordat premiul Fundaţiei “Andrei Bantaş”, pentru traduceri din limba engleză.

    În urma nominalizărilor făcute, Gabriel Chifu a declarat: “Mulţumesc juriului pentru nominalizare, dar anunţ că îmi retrag cartea din competiţia premiilor”.

    Gala premiilor Uniunii Scriitorilor din România, pentru volume publicate în anul 2014, va avea loc pe 31 august.

     

  • Scriitorii fac un apel la Preşedinţie, Guvern şi Primăria Capitalei să cumpere Casa Monteoru, fostul sediu al USR

     Tribunalul Bucureşti a decis, în aprilie 2010, ca sediul Uniunii Scriitorilor din România (USR) – Casa Monteoru să fie restituit în natură moştenitorilor familiei Monteoru, respectiv Ioana Angelescu şi mama sa, Nora-Geta Angelescu Monteoru. Casa Monteoru, situată pe Calea Victoriei nr. 115 din Bucureşti, este clasată ca monument istoric de interes naţional în Lista Monumentelor Istorice din România.

    Decizia Tribunalului a fost atacată la Curtea de Apel Bucureşti. Pe 1 februarie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a respins recursul ca nefondat, decizia fiind irevocabilă. Astfel, până pe 15 aprilie 2013, Uniunea Scriitorilor trebuia să evacueze Casa Monteoru, lucru care deja s-a întâmplat. Potrivit unui anunţ de pe site-ul USR, începând din 30 martie, uniunea are sediul în clădirea din spatele Casei Vernescu, tot pe Calea Victoriei, dar la nr. 133.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A murit scriitorul Fanus Neagu

    “Fanus a iesit din atentia critica atunci cand s-a imbolnavit.
    Este nevoie de evenimente din acestea ca sa apari pe prima pagina
    sau la TV”, a spus criticul literar Nicolae Manolescu. “A fost unul dintre cei mai
    talentati scriitori ai generatiei sale, chiar daca se spune ca
    aceasta este generatia ‘expirata’. Acum devine expirata si la
    propriu”, a mai spus Manolescu.

    Nascut la 5 aprilie 1932, Fanus Neagu, povestitor, memorialist,
    nuvelist, romancier si dramaturg, a fost redactor la revistele
    Luceafarul si Amfiteatru si a scris cronici sportive la Romania
    Literara. El a fost coleg cu Eugen Barbu, Teodor Mazilu, Ion Baiesu
    si Adrian Paunescu.

    Printre volumele pe care le-a scris se numara “Intamplari aiurea si
    calatorii oranj” (publicistica), romanul “Scaunul singuratatii”,
    nuvelele “Dincolo de nisipuri”, piesele “Echipa de zgomote” si
    “Casa de la Miezul Noptii sau Paiata soseste la timp”.

    A primit, printre altele, premiul Uniunii Scriitorilor din Romania
    pentru volumele “Cantonul parasit”, “Frumosii nebuni ai marilor
    orase”, “Echipa de zgomote”, “Casa de la Miezul Noptii sau Paiata
    soseste la timp”. in perioada decembrie 1993 – 1996, Fanus Neagu a
    fost director al Teatrului National din Bucuresti.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.