BusinessMagazin

Tag: usl

  • Taxăm şi averile mari? Da, să trăiţi!

    Protocolul PSD-UNPR prevede instituirea taxei de solidaritate pe averile foarte mari în actuala sesiune legislativă, adoptarea legii electorale cu vot uninominal pur şi “măsuri privind creşterea salariilor, a pensiilor şi ridicarea nivelului de trai”.

    Liderul UNPR, Gabriel Oprea a declarat sâmbătă că “este creştineşte” ca, în momentele grele, să existe solidaritate cu cei care au mai puţin, afirmând că “vom trece şi prin zid pentru adoptarea acestei taxe”.

    UNPR a început să dea însă deja sfaturi USL şi în alte chestiuni: Cristian Diaconescu, fostul ministru de externe, i-a atras atenţia succesorului său desemnat, Andrei Marga, că “este absolut obligatorie cooperarea cu preşedintele (Băsescu)” şi că renunţarea la linia de predare în maghiară la UMF Târgu-Mureş “va avea un impact serios în exterior”, lovind în imaginea României de ţară care respectă drepturile minorităţilor.

  • Indira Crasnea, Mediafax: Guvernul de şase luni joacă pentru domnia mai lungă a USL

    După spusele sale, premierul desemnat a avut criterii exigente de selecţie a componenţei echipei sale: experienţă profesională, integritate, coerenţă, eficienţă. Întrebarea este, de exemplu, cât va atârna experienţa universitară a lui Andrei Marga la Ministerul de Externe? Sau ce experienţă are Eduard Hellvig, care să îl califice pentru conducerea dificilului minister al Dezvoltării? Sau fostul ministru al IMM-urilor Ovidiu Silaghi ce pricepere are pentru Transporturi?

    Din acest punct de vedere, contraponderea puternică, inclusiv şi mai ales în raport cu premierul, este dată de prezenţa “numărului doi” din Banca Naţională, Florin Georgescu, o “nucă tare” şi probabil cu părerea care va atârna cel mai greu în desfăşurarea treburilor executive. Poate nu întâmplător, atât Crin Antonescu, cât şi Victor Ponta au subliniat că prim-ministrul rămâne suveran absolut al “principatului” cu capitala la Palatul Victoria. Revoltele şi încăierările nu sunt admise.

    Iar Palatul Cotroceni poate trage pe dreapta, deşi paradoxal există în guvern un fost locatar al Cotrocenilor, Leonard Orban, un ministru a cărui aură tehnocrată parcă aduce mai curând cu “pomul lăudat”.

    În rest, obiectivele guvernului lui Victor Ponta sunt relativ realizabile sau măcar bine-intenţionate. Ponta a vorbit despre “domnia legii”. Cum se va simţi domnia legii în şase luni, rămâne de urmărit. Ponta a vorbit despre cum va da guvernul şi va repara inechităţile. Da, guvernul are de unde da, din puşculiţa bine garnisită a defunctului Executiv. După atâta secetă, orice strop de bine poate avea efecte electorale nebănuite. În sfârşit, Ponta a vorbit despre puterea Parlamentului. Momentan, Parlamentul nu s-a ostenit să se întoarcă la lucru, pentru că trebuie să mistuie grătarele de mai, îngurgitate pentru alungarea anemierii cauzate de boicotul opoziţiei (azi putere).

    Premierul desemnat va merge cu această echipă destul de amestecată, făcută să împace pe toată lumea (culmea este bicefalia armonioasă PSD-PNL de la strategicul MAI) la binecuvântarea partidelor şi a Parlamentului. Probabil vor fi ceva adieri de protest faţă de unii-alţii dintre miniştri, dar care nu vor conta în economia jocului.

    Zarurile au fost aruncate şi Victor Ponta a început să joace în contul victoriei la scrutinul din toamnă.

    (Comentariu de Indira Crasnea, indira@mediafax.ro)

  • Victor Ponta a anunţat lista guvernului USL. Cine sunt noii miniştri

    Ministrul finanţelor, viceprim-ministru: Florin Georgescu (PSD)
    -viceguvernator BNR

    Ministrul economiei: Daniel Chiţoiu (PNL)
    -fost preşedinte al ANAF (2004-2008)

    Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale: Daniel Constantin (PC)
    -preşedintele PC, fost director al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură în 2009

    Ministrul de interne: Ioan Rus (PSD)
    -fost ministru de interne în guvernarea Năstase

    Ministrul apărării: Corneliu Dobriţoiu (PNL)
    -secretar de stat în MapN (2006-2008), temporar ministru interimar în 2006

    Ministrul justiţiei: Titus Corlăţean (PSD)
    -consilier al premierului în probleme de politică externă în guvernarea Năstase

    Ministrul de externe: Andrei Marga (PNL)
    -fost ministru al educaţiei în perioada 1997-2000

    Ministrul afacerilor europene: Leonard Orban
    -actualul ministru, numit de PDL în 2011

    Ministrul dezvoltării regionale şi al turismului: Eduard Hellvig (PNL)
    -fost europarlamentar (2006-2007)

    Ministrul transporturilor şi infrastructurii: Ovidiu Silaghi (PNL)
    -fost ministru pentru IMM în guvernarea Tăriceanu

    Ministrul comunicaţiilor: Dan Nica (PSD)
    -fost ministru al comunicaţiilor în guvernarea Năstase şi ministru al Administraţiei şi Internelor în 2009

    Ministrul mediului: Rovana Plumb (PSD)
    -fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor în guvernarea Năstase

    Ministrul muncii: Mariana Câmpeanu (PNL)
    -fost ministru al muncii în guvernarea Tăriceanu

    Ministrul sănătăţii: Vasile Cepoi
    -fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii în guvernarea Năstase, fost director al CNAS (2005-2007)

    Ministrul educaţiei: Corina Dumitrescu
    -rector al universităţii private “Dimitrie Cantemir”

    Ministrul culturii: Mircea Diaconu (PNL)
    -fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti

    Ministrul delegat pentru dialog social: Liviu Marian Pop
    -secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ

    Ministrul delegat pentru mediul de afaceri: Lucian Isar
    -fost vicepreşedinte Bancpost, şi-a pierdut funcţia după atacul speculativ din 2008 contra leului

    Ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul: Mircea Duşa (PSD)
    -prefect al Harghitei în perioada 2001-2004

    Ministrul delegat la primul-ministru pentru strategii guvernamentale, transparenţă decizională şi relaţia cu societatea civilă: Victor Alistar
    -director executiv al organizaţiei neguvernamentale Transparency International

    Ministrul administraţiei: Victor Paul Dobre (PNL)
    -fost secretar de stat în MAI în guvernarea Tăriceanu.

    Luni, 7 mai, Victor Ponta va prezenta în Parlament lista şi programul noului guvern, pentru a fi validate. Deocamdată, Ponta mizează pe votul favorabil a 229 de parlamentari, faţă de o majoritate necesară de 231. Miercuri, 2 mai, premierul desemnat va avea întâlniri cu reprezentanţii grupurilor parlamentare UNPR, al minorităţilor naţionale şi posibil UDMR, pentru a-şi asigura sprijinul lor la votul de învestitură.

    Ponta a spus că în USL s-a decis păstrarea structurii actuale a guvernului, ca să nu se piardă timp cu reorganizarea, urmând ca după alegerile din noiembrie să se schimbe structura guvernului “după un mod de organizare modern, european”.

    Sarcinile noului guvern: schimbarea modului de guvernare (priorităţi de acţiune şi atitudinea miniştrilor), o guvernare transparentă, cu respectarea legilor, cu centrul de decizie “la Palatul Victoria, nu la Cotroceni sau în Kisseleff” şi cu recunoaşterea faptului că “nu Guvernul conduce Parlamentul, ci Parlamentul controlează Guvernul”. Ponta a menţionat şi depolitizarea administraţiei publice, o toleranţă zero faţă de acte de corupţie, continuarea eforturilor pentru a îndeplini cerinţele MCV, utilizarea responsabilă a resurselor de la buget şi organizarea unor alegeri corecte.

    “Ne propunem ca în aceste şase luni să performăm cât mai mult să facem cât mai mult din ce ne-am propus, astfel încât din toamnă să continue guvernarea USL şi să-şi pună în aplicare programul”, a spus Ponta, promiţând “un cadru clar pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, protejarea resurselor naturale ale ţării, o viziune fiscală clară, respectarea angajamentelor în faţa instituţiilor internaţionale, dar şi în faţa populaţiei României”.

    El a mai precizat că în alegerea miniştrilor, a folosit trei criterii: experienţa profesională, integritatea şi corectitudinea în exercitarea funcţiilor publice şi coerenţa actului de guvernare. Prima şedinţă a noului guvern ar urma să aibă loc marţi, 8 mai.

    Victor Ponta a prezentat lista şi programul noului guvern împreună cu Crin Antonescu, colegul său la şefia USL, ceea ce le-a dat ocazia celor doi lideri politici să-şi mulţumească reciproc, de mai multe ori, pentru calitatea colaborării pentru definirea listei şi a programului noului cabinet.

    Ponta a precizat că i-a transmis în urmă cu câteva ore preşedintelui Traian Băsescu lista noului cabinet şi i-a mulţumit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, pentru “mâna esenţială de ajutor” oferită prin susţinerea includerii în noul guvern a lui Florin Georgescu, viceguvernator al BNR, sub rezerva că acesta se va întoarce la BNR după alegerile din noiembrie.

    Miercuri, 2 mai, toţi noii miniştri ale căror portofolii sunt afectate de scrisoarea de intenţie, în frunte cu ministrul desemnat al finanţelor, Florin Georgescu, vor începe discuţiile tehnice cu misiunea reprezentanţilor FMI-CE-Banca Mondială, care se află la Bucureşti. În paralel, toţi miniştrii noului cabinet vor începe să lucreze la programul de guvernare, care trebuie finalizat şi trimis Parlamentului până vineri.

  • Fitch: O deviere semnificativă de la programul fiscal ar putea afecta ratingul României

    Fitch a îmbunătăţit în iulie anul trecut ratingul României, de la BBĂ la BBB-, cu perspectivă stabilă, ca efect al redresării economice bazate pe exporturi şi al reducerii deficitului bugetar, ca urmare a consolidării fiscale substanţiale din 2008-2011.

    Kiss Gergely, analist al agenţiei de rating, arată că demiterea celui de-al doilea guvern care a condus România după mai puţin de trei luni a crescut incertitudinea politică. Victor Ponta, premierul desemnat din partea USL, a anunţat că doreşte repornirea rapidă a discuţiilor cu FMI, ţinând cont că planul de consolidare fiscală pentru România este trasat în programul de credit de 5,3 mld. euro angajat cu FMI-UE. “Deşi a criticat puternic măsurile de austeritate fiscală din ultimii ani, USL a promis că va lucra cu instituţiile financiare internaţionale”, notează Gergely.

    România a făcut progrese în ultimele trimestre în privinţa ajustării deficitului bugetar, care s-a situat la 5,2% din PIB la sfârşitul anului trecut, aproape de ţinta stabilită cu FMI-UE. Creşterea economică a depăşit 2% în 2011, iar inflaţia a ajuns la minime istorice. România rămâne însă în continuare expusă efectelor crizei din zona euro, atât pe canalul comercial, cât şi din cauza rolului băncilor din zona euro în sectorul financiar al ţării, apreciază analistul Fitch Ratings.

  • Ce se poate întâmpla după desemnarea lui Ponta ca premier

    Plecarea anticipată a guvernului Ungureanu-PDL era exact momentul de care strategii “adevăratei drepte”, grupaţi în jurul lui Traian Băsescu, aveau nevoie pentru a feri imaginea lui Ungureanu de o erodare rapidă şi a-l prepara pe ex-premier spre a prelua cârma noii formaţiuni politice ce ar urma să înlocuiască PDL-ul “dinozaurilor”.

    Cu un PDL care trece în opoziţie şi lasă USL să guverneze singură, PDL ar putea reduce decalajul din sondaje faţă de USL, iar Ungureanu şi noua sa formaţiune politică să capete vânt în pânze, profitând de costurile electorale ale programului cu FMI şi de perioada proastă a economiei europene. Şi chiar dacă tot Ungureanu ar fi desemnat prim-ministru de preşedintele Băsescu (variantă care nu e exclusă, dacă guvernul Ponta nu e aprobat de Parlament), pentru orice eşec de guvernare ar putea arunca vina pe USL, pe motiv că aceasta a dovedit deja că sabotează stabilitatea puterii.

    O variantă care ar fi produs mai puţine daune opoziţiei (de aceea a şi preferat-o Ion Iliescu), dar şi mai puţină vâlvă politică (motiv pentru care majoritatea scenariilor de luptă politică au şi exclus-o) ar fi fost cea a unui guvern interimar neutru politic, acceptat de toate partidele, însărcinat să gestioneze economia şi eventual să-şi asume fără riscuri politice câteva măsuri nepopulare din programul cu FMI până la alegerile din toamnă. În continuare, varianta nu e exclusă, dacă guvernul Ponta ratează învestitura, însă e mai puţin probabilă. În fine, rămâne varianta alegerilor anticipate, care cel puţin pentru moment a fost cerută numai de UDMR.

    Ce probabilitate ar fi însă ca guvernul Ponta să nu fie votat? Reorientarea bruscă şi spectaculoasă a UNPR în favoarea USL şi “lepădarea de satana” (Onţanu despre PDL) şi dorinţa PDL de a lăsa USL să-şi frângă gâtul la guvernare par premise solide pentru a asigura majoritatea necesară în Parlament. Singurele riscuri ar putea veni de la conflictele posibile între PSD şi PNL (generate de faptul că PSD îşi doreşte coabitarea cu Traian Băsescu la Cotroceni, pe când PNL îşi doreşte plecare rapidă a lui Băsescu, spre a-i face loc lui Crin Antonescu), USL-UDMR (pe marginea legii educaţiei, ţinând cont că introducerea limbii maghiare la UMF Târgu-Mureş a fost chiar temeiul de bază al moţiunii de cenzură), precum şi luptele pentru putere între gărzile vechi din USL şi traseiştii sau aliaţii de toate culorile care au ajutat la căderea guvernului PDL şi acum îşi cer răsplata, chiar în dauna şi peste capul fidelilor din PSD şi PNL. Aceste riscuri, chiar dacă nu se vor materializa acum la votarea guvernului, vor rămâne însă ca viitoare pericole ce vor submina relaţiile din jurul guvernării USL.

  • GUVERNUL UNGUREANU A CĂZUT. MOŢIUNEA USL A FOST ADOPTATĂ, cu 235 de voturi “pentru”

    Rezultatul votului la moţiunea de cenzură a fost anunţat oficial în plenul Parlamentului, fiind exprimate 235 de voturi “pentru”, 9 “împotrivă” iar patru voturi fiind anulate, Guvernul Ungureanu fiind astfel demis.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Arta politicii: ciondăneli cu Roberta

    Opoziţiei i-a căzut bine incidentul, mai întâi fiindcă liderul PSD recunoscuse că ar mai fi nevoie de 15 voturi pentru ca moţiunea să treacă, mai apoi pentru că pedeliştii au refuzat să introducă pe ordinea de zi a Camerei cererea USL de revocare a Robertei Anastase din funcţie, ceea ce a oferit USL un prilej de a părăsi de tot plenul şi de a ameninţa că nu se mai întorc sub nicio formă în Cameră atâta vreme cât Anastase rămâne acolo “ca să-i fure”, cum a spus Victor Ponta.

    Pedeliştii au argumentat că, potrivit regulamentului Camerei, preşedintele acesteia poate fi revocat din funcţie la propunerea grupului parlamentar care l-a propus – în cazul de faţă, la propunerea PDL, deci nu a USL.

    În schimb, la Senat, unde graţie venirii traseiştilor de la PDL, USL a căpătat majoritatea, Ion Iliescu a vehiculat ideea schimbării preşedintelui Senatului, Vasile Blaga. Liberalii însă, prin vocea lui Dan Radu Ruşanu, s-au opus. “Un preşedinte ca Vasile Blaga arată că în partide pot să existe şi oameni competenţi şi cu echidistanţă politică”, a proclamat Ruşanu.

    În ceea ce priveşte moţiunea de cenzură, care va fi dezbătută în următoarele zile în Parlament, premierul Mihai-Răzvan Ungureanu declară că nu are emoţii. Întrebat, duminică, de ziarişti cum întâmpină moţiunea, premierul a spus că aşteaptă “momentul când, în calitate de destinatar al moţiunii, mă voi putea adresa Parlamentului şi, în acelaşi fel, întregii ţări. Pentru că această moţiune atacă probleme care vizează activitatea guvernamentală, dar care trebuie tratate şi în materie de principiu, şi în materie de detalii tehnice. Sunt foarte mulţumit că vine această moţiune”.

  • Bătălia pentru voturi: ce-am avut şi ce-am pierdut

    Din gafa de strategie şi comunicare în cazul lui Chiliman, atât primarul, cât şi PNL, şi USL au doar de pierdut, mai întâi prin lipsa oricăror explicaţii clare pentru electorat, în al doilea rând prin atitudinea lui Chiliman, care a ieşit să se plângă în public pentru o chestiune, în fond, care ţinea de bucătăria partidului. Incidentul tot nu s-a aplanat, deşi Chiliman a dat de înţeles că nu pleacă din PNL şi că va anunţa după Paşte ce a decis, acum că are suficient timp “să se sfătuiască cu Ionel Brătianu”, după vorba ironică a liderului Crin Antonescu.

    Gafa de la PNL are şi un început de echivalent de partea PDL: visarea cu ochii deschişi şi cu glas tare a unui Adriean Videanu, care a îndrăznit să mai spere că PDL are şanse de a se regrupa în jurul “greilor” ajutaţi nici mai mult, nici mai puţin decât de fugarul Sorin Frunzăverde, direct din tranşeele PNL, unde s-a refugiat probabil ca să poată distruge mai eficient opoziţia. Regruparea, ar sugera “greii” prin vocea lui Videanu, ar urma să salveze partidul de la o decădere inevitabilă în sondaje pe ruinele căreia, în planul strategilor prezidenţiali, va fi sortit să se ridice Mişcarea Populară, structurabilă în jurul premierului Ungureanu.

  • Elena Udrea: Borşul de miel este mult mai important pentru mine decât ce spune Ponta

    “Fiind ocupată cu pregătirile de sărbători, nici nu am încercat să aflu cam ce a grăit acesta, dar am citit pe monitorizări că s-a referit şi la votul uninominal. Atâta ipocrizie m-a făcut să mă opresc din gătit, deşi borşul de miel este mult mai important altminteri pentru mine decât ce spune Ponta”, scrie Elena Udrea pe blog.

    După ce ideea prezidenţială de a demisiona mai devreme dacă USL acceptă reforma legii electorale a fost respinsă, Comisia parlamentară pentru modificarea legii electorale, prezidată de Sulfina Barbu (PDL), a avansat în această săptămână un compromis: promovarea în Parlament pe bază de vot mixt, cu vot uninominal în jumătate dintre colegii şi liste de compensare în cealaltă jumătate. Sulfina Barbu a spus că PDL şi USL au susţinut uninominalul majoritar, în timp ce UDMR şi minorităţile au respins ideea. Ulterior însă, Victor Ponta a anunţat că PDL de fapt nu e de acord cu uninominalul, aşa încât USL va propune în Parlament un nou vot, pentru trecerea la uninominalul simplu.

    Udrea îl acuză pe Ponta de ipocrizie, amintind că PSD s-a opus iniţial însăşi ideii de uninominal. “Neavând de ales, au făcut împreuna cu PNL-ul lui Tăriceanu o lege prin care au inventat un sistem electoral aberant, creat special pentru a-i aduce în Parlament pe cei care nu erau în stare să îşi câştige voturile şi care au devenit senatori sau deputaţi, deşi au pierdut alegerile”, scrie Udrea.

    PDL cere partenerilor de coaliţie şi opoziţiei şi acordul pentru reducerea numărului de parlamentari (ceea ce USL însăşi a propus), dar şi pentru vot uninominal într-un singur tur de scrutin, la fel ca la alegerile locale. Până la 30 aprilie, Comisia intenţionează să înainteze Parlamentului o propunere legislativă coerentă.

  • Să vă văd la moţiunea de cenzură!

    El le-a transmis oamenilor puterii din Parlament că se pot mântui în ochii alegătorilor şi ai USL, ca viitoare putere, dacă votează contra Guvernului la moţiunea de cenzură din 17 aprilie pe tema înfiinţării liniei maghiare de predare de la UBB Târgu-Mureş.

    Cât de inspirată în sine este însă iniţierea unei moţiuni de cenzură pentru un conflict local deja încheiat şi pe o temă atât de uşor de combătut de către Guvern, care va dovedi că a respectat noua Lege a educaţiei, rămâne de discutat.

    Simpatizanţii USL au început deja să-şi roage pe internet liderii să înlocuiască tema moţiunii de cenzură cu cea a moţiunii simple iniţiate de PNL pe tema privatizării resurselor minerale, o temă de mult mai mare actualitate pentru electoratul uselist.