Tag: ue

  • Albania ia în calcul să depună o candidatură pentru UE separată de a Macedoniei de Nord

    Prim-ministrul Albaniei a declarat că ţara sa ar putea încerca să adere la Uniunea Europeană în cadrul unei candidaturi diferite de cea comună cu a Macedoniei de Nord.

    Premierul Edi Rama a declarat reporterilor că Tirana va cere separarea de Skopje dacă Bulgaria va continua să blocheze lansarea negocierilor de aderare la UE.

    Atât Albania, cât şi Macedonia de Nord au îndeplinit criteriile necesare pentru lansarea discuţiilor de aderare la blocul celor 27 de naţiuni, dar Bulgaria şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca acest lucru în 2020.

    Bulgaria are divergenţe legate de istorie şi limbă cu Macedonia. Albania a fost prinsă la mijloc în acestă dispută.

    „Albania nu mai poate aştepta ca cei doi vecini să îşi rezolve cearta. Cursul nostru în această direcţie se va schimba complet”, a declarat Rama.

  • UE oferă Ucrainei posibilitatea unei aderări rapide

    În cadrul unei conferinţe la Kiev, UE i-a înmânat preşedintelui Zelensky un chestionar care va duce Ucraina cu un pas mai departe în obţinerea statutului de candidat la UE, relatează BBC.

    Adresându-se preşedintelui ucrainean, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE va sprijini Ucraina pentru a se asigura că finalizarea acestui proces durează “săptămâni, nu ani”, deoarece procesul a fost accelerat din cauza războiului.

    “Rusia va coborî în decădere economică, financiară şi tehnologică, în timp ce Ucraina mărşăluieşte spre viitorul european, asta este ceea ce văd eu”, a declarat Ursula von der Leyen.

    Primind chestionarul într-un plic, Zelensky i-a asigurat pe jurnalişti că acesta va fi gata într-o săptămână.

    Josep Borrell, şeful politicii externe a UE, a adăugat că au fost alocate peste 7 milioane de euro pentru a sprijini Ucraina în colectarea şi prezentarea de dovezi privind crimele de război la Curtea Penală Internaţională.

    Borrell a menţionat, de asemenea, că delegaţii UE se vor întoarce în curând în capitală şi crede că ambasadele vor face acelaşi lucru.

     

     

  • UE lansează o platformă pentru cumpărarea în comun de gaze non-ruseşti

    Uniunea Europeană a lansat o platformă care permite ca ţările să cumpere în comun gaze şi gaze naturale lichefiate, în încercarea de a reduce dependenţa de combustibilii ruseşti şi de a se proteja împotriva şocurilor de aprovizionare, anunţă Reuters.

    Invazia Ucrainei de către Rusia, principalul furnizor de gaze al Europei, a împins preţurile deja ridicate ale energiei la niveluri record şi a pus UE în misiunea de a reduce dependenţa de combustibilii fosili ruşi prin creşterea importurilor din alte ţări şi prin extinderea energiei regenerabile.

    Liderii ţărilor UE au aprobat, în cadrul unui summit desfăşurat luna trecută, achiziţia comună de gaze, lucru pe care membri printre care Spania şi Grecia îl solicitaseră, pentru a oferi un tampon împotriva unor potenţiale întreruperi ale aprovizionării. Rusia furnizează 40% din gazul UE.

    Platforma nou-formată de reprezentanţi ai Comisiei şi ai ţărilor UE s-a reunit joi şi va pune în comun cererile ţărilor şi va coordona negocieerile cu principalii furnizori de gaze şi GNL.

    Sistemul este voluntar, iar ţările nu sunt obligate să participe la el. Obiectivul este de a utiliza influenţa UE de cel mai mare cumpărător de gaze din lume pentru a atrage aprovizionarea “la preţuri stabile care să reflecte previzibilitatea şi dimensiunea pieţei comune a UE”, a declarat Comisia Europeană.

    Preţurile europene la gaz au crescut la niveluri record după ce Rusia a lansat ceea ce numeşte o “operaţiune militară specială” în Ucraina, iar analiştii au avertizat că dacă Europa se grăbeşte să cumpere volume mari de GNL din alte ţări decât Rusia, ţările mai sărace s-ar putea confrunta cu dificultăţi în a-şi permite aprovizionarea de care au nevoie.

    UE s-a angajat să renunţe la combustibilii din Rusia până în 2027 şi va dezvălui în luna mai un plan detaliat în acest sens.

    În prezent, depozitele de gaz ale UE sunt pline în proporţie de 26%. Ţările negociază o lege care să le impună să umple depozitele la cel puţin 90% din capacitate până la 1 noiembrie în fiecare an, începând din 2023, şi la 80% în acest an, unele state fiind preocupate de modul în care vor împărţi costurile aferente.

    Comisia a declarat că platforma va sprijini, de asemenea, cumpărarea de hidrogen, în condiţiile în care UE încearcă să treacă în viitor de la gazele fosile la gaze cu emisii reduse de dioxid de carbon pentru a-şi îndeplini obiectivele privind schimbările climatice.

  • Şeful Comisiei Europene şi cel mai important diplomat al UE, în drum spre Kiev

    Von der Leyen a postat vineri pe Twitter o fotografie în care apare urcând într-un tren alături de premierul slovac Eduard Heger, care se alătură călătoriei.

    „Abia aştept să ajung la Kiev”, a scris Ursula von der Leyen pe platforma de socializare.

    Şi Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, a postat pe Twitter o fotografie cu el şi cu Ursula von der Leyen plecând în călătorie.

    Cei doi lideri UE urmează să se întâlnească cu preşedintele ucrainean VolodImIr ZelenskI „în cursul zilei de vineri”, potrivit purtătorului de cuvânt al preşedinţiei ucrainene, Serghei Nikiforov.

    Vizita are loc în contextul în care blocul comunitar a aprobat joi seara al cincilea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, impunând în special o interdicţie de import pentru cărbunele rusesc.

  • Uniunea Europeană a aprobat, joi seară, noi sancţiuni “substanţiale” împotriva Rusiei

    “Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER) a aprobat un nou set de sancţiuni în contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Acest set substanţial de sancţiuni extinde la noi domenii măsurile împotriva Rusiei”, anunţă Preşedinţia franceză a Consiliului Uniunii Europene.

    “Sunt prevăzute sancţiuni contra oligarhilor, contra entităţilor ruse de propagandă, contra membrilor aparatului de securitate şi militar, precum şi contra entităţilor din sectorul industrial şi tehnologic care au implicare în agresiunea rusă din Ucraina”, precizează Preşedinţia franceză a Consiliului UE.

    Noile măsuri includ blocarea activelor a numeroase bănci ruse, interzicerea importurilor de cărbuni, instituirea unui embargou privind importurile de armament rusesc, precum şi oprirea exporturilor ruse, inclusiv de tehnologie ultramodernă, în valoare de zece miliarde de euro. De asemenea, Uniunea Europeană va interzice importurile de materie primă în valoare de 5,5 miliarde de euro din Rusia, nu va mai permite accesul navelor ruse în porturi europene şi nici accesul transportatorilor rutieri din Rusia şi Belarus.

    Anterior, Statele Unite şi Grupul G7 au anunţat noi sancţiuni financiare şi comerciale împotriva Rusiei, ca reacţie la continuarea intervenţiei militare ruse în Ucraina.

  • Ungaria nu susţine sancţiunile propuse de UE privind energia rusă

    Ungaria a anunţat că nu susţine sancţiunile propuse de UE privind energia rusă.

    Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat că ţara sa nu susţine propunerile de sancţiuni din domeniul energetic împotriva Rusiei.

    Miniştrii UE discută în prezent o propunere de interzicere a cărbunelui rusesc şi nu au reuşit să ajungă la un acord.

    Peter Szijjarto a mai spus că impunerea de sancţiuni asupra oricăror activităţi legate de energia nucleară reprezintă o „linie roşie” pentru Ungaria, anunţă Sky News.

    Ungaria a primit un nou transport de combustibil pentru centrala sa nucleară.

    Între timp, Ucraina a criticat Ungaria pentru că este dispusă să plătească gazul rusesc în ruble, deoarece acest lucru sprijină economia rusă.

    Ministerul ucrainean de Externe a declarat că poziţia Ungariei încurajează Rusia să „comită noi atrocităţi împotriva ucrainenilor” şi a îndemnat ţara să se plaseze de partea bună a istoriei.

  • 11 state UE vor accelerarea politicilor pentru a scăpa de dependenţa energetică faţă de Rusia

    Statele Uniunii Europene ar trebui să accelereze negocierile privind noile politici în domeniul schimbărilor climatice şi, de asemenea, să sporească ambiţia acestor propuneri pentru a renunţa cât mai curând posibil la combustibilii fosili ruşi, au anunţat, într-o declaraţie, 11 ţări din UE.

    Ţările UE şi Parlamentul European negociază în acest an o serie de măsuri ecologice, inclusiv o revizuire a pieţei de carbon a UE, interzicerea în 2035 a maşinilor noi cu motoare cu ardere internă şi obiective mai mari pentru extinderea energiei regenerabile.

    Propunerile sunt menite să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră ale UE cu 55% până în 2030 faţă de nivelurile din 1990. Însă legăturile lor cu securitatea energetică au ajuns în centrul atenţiei, deoarece blocul comunitar încearcă să pună capăt dependenţei de combustibilii ruşi până în 2027, parţial prin intermediul energiei regenerabile şi al economiilor de energie, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.

    „Acum este momentul să fim îndrăzneţi şi să avansăm cu determinare în ceea ce priveşte tranziţia ecologică. Orice întârziere sau ezitare nu va face decât să ne prelungească dependenţa energetică”, susţin 11 ţări UE într-o declaraţie comună, consultată de Reuters, şi care urmează să fie publicată joi.

    „Prin urmare, negocierile privind acest pachet ar trebui accelerate şi ambiţiile ar trebui să fie sporite”, se arată în declaraţie.

    Aceasta a fost condusă de Danemarca şi semnată de Austria, Germania, Spania, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Letonia, Olanda, Suedia şi Slovenia.

    Ministrul danez al climei, Dan Jorgensen, a declarat că aceste ţări solicită „un drum verde către independenţa energetică a UE faţă de combustibilii fosili ruşi cât mai curând posibil”.

    Rusia furnizează 40% din gazul european. Cele 11 ţări au declarat că, pentru a înlocui gazul rusesc, trebuie să se evite blocarea emisiilor şi să se asigure că UE rămâne pe drumul cel bun pentru eliminarea emisiilor nete de carbon până în 2050.

    Bruxelles-ul se aşteaptă ca propunerile privind clima, dacă vor fi aprobate, să reducă consumul de gaz al UE cu 30% până în 2030. O expansiune mai rapidă a energiei regenerabile şi economiile de energie ar putea contribui, de asemenea, la reducerea facturilor la energie, care au crescut vertiginos pe fondul preţurilor ridicate la gaze din ultimele luni.

  • Putin anunţă că Rusia nu mai acceptă plăţi în euro sau dolari pentru gazele exportate în UE

    Rusia nu va mai accepta plăţi în euro sau dolari pentru gazele exportate în ţările Uniunii Europene, a anunţat miercuri preşedintele Vladimir Putin, în contextul sancţiunilor masive care vizează sistemul financiar rus din cauza invaziei militare în Ucraina.

    “Am luat decizia de a implementa o serie de măsuri pentru a trece la plăţi în ruble pentru gazul rusesc exportat în ţări inamicale şi să renunţăm la toate tranzacţiile în monede care au fost compromise”, a declarat Vladimir Putin, conform cotidianului Le Monde, cu ocazia participării la o şedinţă a Guvernului de la Moscova. Vladimir Putin a cerut Băncii centrale de la Moscova să instituie în cel mult o săptămână un sistem de plăţi exclusiv în ruble pentru exporturile de gaz spre Uniunea Europeană.

    Liderul de la Kremlin a anunţat că aceasta este una dintre reacţiile la sancţiunile masive impuse de Occident din cauza intervenţiei militare ruse în Ucraina.

    Uniunea Europeană intenţionează să reducă dependenţa energetică de Rusia, dar nu poate renunţa imediat la importurile de gaz natural rusesc şi de petrol. Vladimir Putin a dat asigurări că noul sistem de plăţi nu va afecta volumul exporturilor de gaz natural prevăzut în contractele cu Uniunea Europeană.

    Uniunea Europeană, Alianţa Nord-Atlantică şi Grupul G7 au impus Rusiei sancţiuni masive, inclusiv la nivel financiar, din cauza invaziei militare în Ucraina.

  • UE: Noi norme pentru consolidarea securităţii cibernetice şi a securităţii

    Comisia a propus noi norme pentru a stabili măsuri comune de securitate cibernetică şi securitate a informaţiilor pentru toate instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile UE.

    Propunerea urmăreşte să consolideze rezilienţa şi capacităţile de răspuns ale acestora la ameninţările şi incidentele cibernetice, precum şi să asigure o administraţie publică a UE rezilientă şi sigură, în contextul intensificării activităţilor cibernetice răuvoitoare în peisajul mondial.

    „Într-un mediu conectat, un singur incident de securitate cibernetică poate afecta o întreagă organizaţie. Acesta este motivul pentru care este esenţial să se creeze un scut puternic împotriva ameninţărilor şi incidentelor cibernetice care ar putea perturba capacitatea noastră de a acţiona. Regulamentele pe care le propunem astăzi reprezintă o etapă importantă în peisajul securităţii cibernetice şi al securităţii informaţiilor din UE. Ele se bazează pe o cooperare consolidată şi un sprijin reciproc între instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile UE, precum şi pe o pregătire şi un răspuns coordonate. Acesta este un veritabil efort colectiv al UE”, a declarat Comisarul pentru buget şi administraţie, Johannes Hahn.

    Astfel, Comisia a propus un regulament privind securitatea cibernetică şi un regulament privind securitatea informaţiilor. Prin stabilirea unor priorităţi şi cadre comune, aceste norme vor consolida şi mai mult cooperarea interinstituţională, vor reduce la minimum expunerea la riscuri şi vor consolida în continuare cultura UE în domeniul securităţii.

    Regulamentul propus privind securitatea cibernetică va institui un cadru de guvernanţă, de gestionare a riscurilor şi de control în domeniul securităţii cibernetice. Acest lucru va conduce la crearea unui nou Consiliu interinstituţional pentru securitate cibernetică, va spori capacităţile în materie de securitate cibernetică şi va stimula evaluări periodice ale maturităţii şi o mai bună igienă cibernetică. El va extinde, de asemenea, mandatul Centrului de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile UE (CERT-UE), ca centru de informaţii operative, de schimb de informaţii şi de coordonare a răspunsului la incidente legate de ameninţări, ca organism consultativ central şi ca furnizor de servicii.

    Elemente-cheie ale propunerii de regulament privind securitatea cibernetică:

    Consolidarea mandatului CERT-UE şi asigurarea resurselor necesare pentru îndeplinirea acestuia

    Impunerea unei obligaţii pentru toate instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile UE de a:

    dispune de un cadru de guvernanţă, de gestionare a riscurilor şi de control în domeniul securităţii cibernetice

    implementa un scenariu de referinţă al măsurilor de securitate cibernetică care să abordeze riscurile identificate

    efectua evaluări periodice ale maturităţii

    pune în aplicare un plan de îmbunătăţire a securităţii cibernetice a acestora, aprobat de conducerea entităţii

    face schimb de informaţii legate de incidente cu CERT-UE fără întârzieri nejustificate.

    Instituirea unui nou Consiliu interinstituţional pentru securitate cibernetică care să conducă şi să monitorizeze punerea în aplicare a regulamentului şi să coordoneze CERT-UE

    Redenumirea CERT-UE, din „Centrul de răspuns la incidente de securitate cibernetică” în „Centrul de securitate cibernetică”, în conformitate cu evoluţiile din statele membre şi de la nivel mondial, cu păstrarea însă a denumirii prescurtate „CERT-UE” pentru recunoaşterea numelui.

    În ce priveşte regulamentul propus privind securitatea informaţiilor, acesta va crea un set minim de norme şi standarde de securitate a informaţiilor pentru toate instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile UE, pentru a asigura o protecţie sporită şi coerentă împotriva ameninţărilor în continuă evoluţie la adresa informaţiilor lor. Aceste noi norme vor oferi un teren stabil pentru un schimb securizat de informaţii între instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile UE, precum şi cu statele membre, pe baza unor practici şi măsuri standardizate de protejare a fluxurilor de informaţii.

    Elemente-cheie ale propunerii de regulament privind securitatea informaţiilor:

    Instituirea unei guvernanţe eficiente pentru a încuraja cooperarea între toate instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile UE, şi anume instituirea unui Grup interinstituţional de coordonare a securităţii informaţiilor

    Stabilirea unei abordări comune a clasificării informaţiilor pe baza nivelului de confidenţialitate

    Modernizarea politicilor de securitate a informaţiilor, incluzând pe deplin transformarea digitală şi munca la distanţă

    Eficientizarea practicilor actuale şi obţinerea unei mai mari compatibilităţi între sistemele şi dispozitivele relevante.

  • Macron nu regretă afirmaţia privind “moartea cerebrală” a NATO,vrea reconfigurarea apărării UE

    Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a declarat, joi, că nu regretă afirmaţia din anul 2019 privind “moartea cerebrală” a NATO şi a pledat pentru o “clarificare strategică” şi pentru reconfigurarea “ordinii europene în materie de securitate”.

    Întrebat joi de jurnalişti în cursul unui eveniment electoral dacă regretă afirmaţia că NATO este “în moarte cerebrală”, Emmanuel Macron a declarat, potrivit cotidianului Le Figaro: “Asum total această afirmaţie în actualul context. Rusia a produs un electroşoc. Dacă în 2019 aş fi considerat că trebuia să ne retragem din NATO, aş fi făcut acest lucru. Nu am susţinut niciodată o astfel de soluţie”.

    “Am considerat permanent că Alianţa Nord-Atlantică ne este suficientă, dar am considerat şi că era necesară o clarificare strategică, pe care suntem pe cale să o realizăm”, a subliniat Emmanuel Macron.

    “Războiul creează o ameninţare inedită la frontierele noastre, care evidenţiază din nou necesitatea acestei clarificări strategice. De altfel, eu cred în continuare că avem nevoie de reconstruirea ordinii europene în materie de securitate”, a argumentat preşedintele Franţei.

    În programul electoral, prezentat joi seară, Emmanuel Macron a pledat pentru consolidarea suveranităţii Franţei şi a Uniunii Europene. “Trebuie să reinvestim în modelul complet al forţelor armate, pentru a avea o naţiune mai independentă în contextul crizelor, pentru a putea înfrunta un război de mare intensitate care poate reveni pe continentul nostru”, a subliniat Emmanuel Macron, conform cotidianului Le Figaro.

    Emmanuel Macron şi-a atras critici dure pe plan internaţional în 2019, în principal din partea preşedintelui american din acel moment, Donald Trump, şi a preşedintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, după ce a afirmat că ţările din cadrul Uniunii Europene nu se mai pot baza pe Statele Unite în materie de apărare, astfel că Alianţa Nord-Atlantică era în “moarte cerebrală”. Emmanuel Macron a făcut declaraţia din 2019 în contextul în care Franţa şi Germania pledau pentru mecanisme europene de apărare, un plan criticat de Statele Unite şi Marea Britanie. Preşedintele SUA din acea perioadă, Donald Trump, critica frecvent contribuţiile financiare insuficiente ale ţărilor europene la apărarea comună în cadrul NATO. Uniunea Europeană a argumentat că planurile pentru eventuala dezvoltare a capabilităţilor proprii de apărare vor fi compatibile cu cele ale Alianţei Nord-Atlantice.