BusinessMagazin

Tag: turism

  • Românul care a renunţat la tot ce avea în Bucureşti pentru a se muta într-un loc complet izolat, departe de nebunia şi agitaţia oraşului. El a creat şi un loc foarte bun pentru a merge în concediu

    Era anul 2007 când Radu Arseni descoperea valea Andoliei, un loc pitoresc din zona Moeciu. Atât de mare a fost atracţia, încât nu a trecut mult până când a lăsat în urmă tot ce avea în Bucureşti, unde era bine ancorat, pentru a arunca ancora în altă parte şi pentru a deschide, 13 ani mai târziu, pensiunea agroturistică Andolia.

    „Prima dată când am călcat în această vale, atât de tare am fost captivat de frumuseţea locului încât am uitat de tot stresul cotidian, de toate grijile şi necazurile”, îşi aminteşte astăzi Radu Arseni. Entuziasmul l-a făcut atunci să cumpere un teren chiar acolo şi curând a venit dorinţa de a împărtăşi şi cu alţii farmecul zonei. Atunci s-a născut ideea dezvoltării unei cabane unde să fie bine primiţi oamenii dornici să reintre în contact cu natura.

    „Am trecut sub furcile caudine ale birocraţiei şi am făcut un PUZ (plan urbanistic zonal – n. red.). Apoi, după câţiva ani, în 2016, am accesat fonduri europene şi, alături de alte fonduri de care mai dispuneam, am pornit să construim cabana-pensiune agroturistică Andolia, în 2018.” În total, bilanţul investiţiei s-a oprit la câteva sute de mii de euro. Deşi proiectul a fost gata, tehnic vorbind, în noiembrie 2019, a mai fost nevoie de aproape încă un an, până în august 2020, pentru echiparea şi dotarea completă. Mai mult, pandemia şi-a spus şi ea cuvântul în această amânare.

    Planul iniţial era atragerea grupurilor de minimum opt persoane, care ar fi urmat să opteze pentru o activitate anume – precum ţesut, lemnărit, iniţiere în drumeţiile montane – şi să o exploateze la maximum în zona Andoliei. „Dimineaţa ar fi avut loc aceste iniţieri, după-amiaza erau programate jocuri, iar seara aveam petreceri şi spectacole. Am vrut să implementăm un concept de creare de amintiri pornind de la obiectele făcute în cadrul activităţilor de ţesut sau lemnărit, obiecte cu care turistul să plece acasă”, povesteşte Radu Arseni.

    Socoteala de acasă nu s-a potrivit însă, cu cea din târg, aşa că pandemia l-a făcut pe proprietarul cabanei Andolia să reconfigureze traseul. A trecut la regimul de cazare cu demipensiune, însă nu a abandonat ideile iniţiale. Ba mai mult, varietatea va fi şi mai mare, antreprenorul gândindu-se acum să includă în program şi echitaţia, pe lângă iniţierea în drumeţiile montane, în meşteşugul ţesutului, în confecţionarea măştilor populare sau în tehnicile de supravieţuire. „Aceste activităţi, alături de zona de spa tradiţional, sunt susţinute de firme partenere care percep un tarif suplimentar, toate sub umbrela Andoliei. Suntem o zonă de retreat, izolată de vacarmul urban sau rural, şi am creat şi o zonă spa tradiţională, cu un ciubăr cu apă caldă şi sărată, dar şi saună în butoi.”

    Andolia este independentă din punct de vedere energetic, funcţionând pe baza panourilor fotovoltaice, a turbinelor eoliene şi a unui generator.

    Andolia este independentă din punct de vedere energetic, funcţionând pe baza panourilor fotovoltaice, a turbinelor eoliene şi a unui generator. Tot ca o formă de susţinere a mediului, la cabană se implementează şi se încurajează colectarea selectivă a deşeurilor. De încurajare beneficiază şi mâncarea bună. „Gătim tradiţional, cu reţete din cartea lui Radu Anton Roman, folosind produse de la fermele din zonă, procesate tradiţional, fără conservanţi. Pe cât se poate, folosim legume româneşti.”

    Accesul la cabana Andolia se face pe o potecă marcată de circa 700 de metri lungime, care se parcurge în aproximativ 25 de minute. Pentru cei care nu vin pregătiţi să ia din prima natura în primire, echipa de la pensiune este pregătită cu maşinile proprii. Iarna, accesul se face obligatoriu cu vehicule speciale, ţinând cont că drumul este o adevărată experienţă off-road. Până la urmă, tot la capitolul „experienţe zonale” se încadrează. „Suntem la început de drum şi am avut luni foarte bune, dar şi luni mai puţin bune. Până acum, turismul a fost, în mare parte, de weekend. Am deschis în pandemie şi, în consecinţă, nu am avut turişti străini, deşi ştim că ei vor fi cei mai încântaţi să exploreze meşteşugurile pe care le avem spre iniţiere.”

    Capacitatea cabanei Andolia este de opt camere cu câte două locuri. Pentru un pachet ce cuprinde două nopţi de cazare cu cină în ziua sosirii, mic-dejun şi cină pentru o zi plus încă un mic-dejun în ziua plecării, costul este de 420 de lei. Totul, pentru o evadare preţioasă în Andolia, un colţ de rai despre care localnicii spun că s-ar traduce „între văi”. „Mergând pe ideea că totul se construieşte cu răbdare şi iubire, putem spune că povestea merge mai departe, urmând să construim în zonă căsuţe tradiţionale, autentice, inspirate dintr-un ghid de arhitectură locală”, mărturiseşte Radu Arseni. Practic, într-un an-doi, el vrea să creeze un cătun de munte, cu odăi tradiţionale, în care să poată caza turiştii nostalgici după gospodăria bunicilor de la ţară.

    Radu Arseni, proprietarul cabanei Andolia: „Suntem o zonă de retreat, izolată de vacarmul urban sau rural, şi am creat şi o zonă spa tradiţională, cu un ciubăr cu apă caldă şi sărată, dar şi saună în butoi.”

    Pentru un pachet ce cuprinde două nopţi de cazare cu cină în ziua sosirii, mic-dejun şi cină pentru o zi plus încă un mic-dejun în ziua plecării, costul este de 420 de lei.

  • Ce înseamnă zborul lui Richard Branson pentru viitorul turismului spaţial

    Richard Branson a atins marginea spaţiului şi s-a întors cu bine pe Pământ, călătorie care marchează un punct de cotitură în cursa antreprenorilor miliardari care vor să creeze o industrie a turismului spaţial, notează The Wall Street Journal.

    Zborul încheiat duminică de Branson şi alţi cinci membri ai echipajului a reuşit astfel să ofere credibilitate abilităţilor companiei de a-şi aduce pasagerii înapoi pe Terra în condiţii de siguranţă.

    Virgin Galactic, firma fondată de Branson, plănuieşte să iniţieze serviciul comercial anul viitor, cerându-le pasagerilor sute de mii de dolari pentru o călătorie de aproximativ 90 de minute. Zborul de testare efectuat ieri de miliardar avea ca scop evaluarea sistemelor şi experienţei pasagerilor, furnizând mai multe informaţii cu privire la siguranţa călătoriei.

    Vehiculele dezvoltate de companii spaţiale private au fost testate de extrem de puţine ori prin comparaţie cu avioanele folosite de operatorii aerieni.

    „Suntem aici să facem spaţiul mai accesibil pentru toată lumea, a declarat Branson.

    Zborul navei VSS Unity a însemnat că, pentru câteva minute, a existat un număr record de 16 oameni în spaţiu, incluzând membrii echipajului şi persoanele aflate la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale şi capsulei chineze Tiangong. Sute de oameni au vizitat spaţiul cosmic din anii 1960 încoace, incluzând aici câţiva turişti privaţi, precum investitorul Dennis Tito în 2001.

    Însă călătoria lui Branson ilustrează eforturile asumate de companiile private cu scopul de a zbura sute de pasageri pe an. Space Exploration Technologies (SpaceX), condus de Elon Musk, plănuieşte să ducă în spaţiu CEO-ul unei companii de plăţi şi alţi trei clienţi anul acesta.

    „Cursa miliardarilor” capătă noi înţelesuri

    Fondatorul Amazon Jeff Bezos, cel mai bogat om din lume, a investit constant în compania sa spaţială, Blue Origin, care plănuieşte să efectueze un zbor pe data de 20 iulie.

    Virgin Galactic nu a declarat care va fi preţul biletelor odată ce va iniţia primele zboruri comerciale, însă preţul a ajuns în trecut la 250.000 de dolari pe bilet, potrivit ultimului raport anual al companiei. Elon Musk este unul dintre deţinătorii biletelor pentru următoarele zboruri, spune un purtător de cuvânt al Virgin Galactic.

     

     

    Acţiunile Virgin Galactic au crescut în şedinţele premarket de astăzi cu aproximativ 5,5%, ceea ce se traduce printr-o capitalizare bursieră de 11,8 miliarde de dolari.

     

  • Povestea unei tinere care a renunţat la visul de a fi avocat pentru a lucra pentru unul dintre cele mai mari lanţuri hoteliere din lume. Care este motivul pentru care nu s-ar mai întoarce în ţara noastră

    Industria financiară, sectorul restaurantelor şi barurilor, iar apoi hotelăria. România, Marea Britanie, Maldive şi acum Emiratele Arabe Unite. Cam aşa s-ar putea rezuma pe foarte scurt cariera Gabrielei Petra, în prezent director asociat de vânzări pentru o serie de hoteluri din grupul Hilton în Emiratele Arabe Unite. Ce urmează?

    Cu entuziasm şi visând să schimb lumea, mi-am început cariera în România în sistemul financiar”, povesteşte Gabriela Petra. În 2009, afectată de situaţia generală şi rămasă fără loc de muncă, ea a decis să plece în Jersey, o insulă din Canalul Mânecii, unde a început de la zero, chiar minus, pentru că datora 30 de euro. „Aşa a debutat marea aventură şi noua mea carieră. În Jersey am început să lucrez la o cafenea pe plajă, ca ospătăriţă.

    Apoi, uşor-uşor, mutându-mă de la o companie la alta, un an mai târziu, m-am angajat ca recepţioner la Somerville Hotel unde am rămas în următorii doi ani şi jumătate.” A lucrat în acelaşi timp, doar peste weekend, ca barman în Kasbar, un cunoscut club pe insulă. În mare parte din cauza vremii, plus alte motive specifice vârstei de 20 de ani, Gabriela Petra a căutat apoi să plece către o destinaţie plină de soare şi a găsit un job în Maldive, la Anantara Dhigu – un resort din grupul Anantara, activ pe piaţa de lux.

    „Am stat doar trei luni pentru că din păcate condiţiile erau insuportabile. Am avut noroc şi am găsit rapid un job în Dubai, la hotelul Meydan, unde am început în front office ca guest relations officer.”A urmat un an plin de aventuri şi peripeţii, de planificări şi de învăţat, an în care a decis ce vrea să facă mai departe. „Am pus la punct un plan cu ce urma să realizez în fiecare an şi cum voi reuşi să ajung la rezultatele dorite.” Şi aşa a început să lucreze în vânzări în turism.

    Planul suna cam aşa: în 2014, de la administrator va promova în poziţia de coordonator al echipei de vânzări. În 2015, va trece de la acest nivel, la sales executive (în departamentul de vânzări pro-active). În anul următor va deveni manager, poziţie unde va rămâne cel puţin doi ani, iar apoi va ajunge senior sales manager. În 2019, cel târziu, urma să promoveze ca director asociat de vânzări şi va schimba compania. „Decisesem că voi lucra pentru un brand internaţional, voi avea achipa mea. Mai mult, setasem că voi fi director de vânzări până în 2022.”

    O destinaţie puţin cunoscută

    Un nou emirat caută să se dezvolte după modelul Dubai care a devenit unul dintre cele mai vizitate locuri din lume. Este vorba de Ras Al Khaimah care mizează puternic în perioada următoare pe industria turismului. În România aceasta este o destinaţie puţin cunoscută, în 2020 Ras Al Khaimah fiind vizitat de doar 1.082 de călători locali, de câteva zeci de ori mai puţini ca în Dubai. Spre comparaţie, în 2019 au fost peste 1.500 de români în acest emirat, scăderea de anul trecut fiind pusă pe seama pandemiei de Covid-19. Totuşi, oficialii din emirat pariază pe o creştere puternică a numărului de turişti din România în următorii ani. Mai exact, e vorba de un plus 50% în 2021 şi de un avans de 250% în următorii cinci ani. Rezultatele vor depinde însă de restricţiile de circulaţie şi de coridoarele aeriene. Această destinaţie e deservită de aeroportul din Dubai.

    Până în prezent, totul a fost punct ochit, punct lovit. Iar acum lucrează către targetul propus pentru 2022. Gabriela Petra este în prezent Cluster Assistant Director of Sales (director asociat de vânzări) pentru o serie de hoteluri din grupul Hilton în Emiratele Arabe Unite.

    Este vorba de hotelurile DoubleTree by Hilton Resort & Spa Marjan Island, DoubleTree by Hilton Ras Al Khaimah, DoubleTree by Hilton Ras Al Khaimah Corniche Hotel & Residences şi Hampton by Hilton Marjan island. Acesta din urmă urmează să se deschidă în acest an. DoubleTree by Hilton Resort & Spa Marjan Island, deschis în 2014, numără 723 de camere, 14 restaurante şi baruri, opt piscine şi alte facilităţi. Este primul hotel din lume din gama DoubleTree by Hilton de 5 stele, cu plajă privată şi concept all-inclusive. De regulă, sub acest brand e vorba de hoteluri corporate, amplasate în oraşe şi clasificate la 4 stele. Hampton by Hilton Marjan Island, ce se va deschide în iulie 2021, va fi primul hotel din lume din gama Hampton de 4 stele. În general acestea sunt clasificate la 3 stele, sunt low budget şi sunt poziţionate în apropiere de aeroporturi. Cel din Marjan Island va avea plajă privată, 515 camere, şapte restaurante şi va opera tot sub conceptul all-inclusive.

    Spre comparaţie, DoubleTree by Hilton Ras Al Khaimah se află în inima oraşului, în apropiere de centrul de expoziţii, de mall-uri şi vestitele soukuri (pieţe tradiţionale). Este un hotel boutique cu 154 de camere, potrivit pentru clienţii corporate. Celelalte sunt mai degrabă potrivite pentru familii. „Încă de când am ajuns în această ţară am fost uimită de cum arată turismul în general, de câte investiţii se fac, de cât se construieşte pentru această industrie. În afară de bine-cunoscutele hoteluri pe care le găsim în destinaţie, cu toate clasificările posibile, de la 3 stele lângă aeroport, până la vestitul Burj Al Arab de 7 stele, construit pe mare, Emiratele oferă o gamă variată de activităţi pentru turişti precum safari în deşert, parcuri de distracţie, tiroliană, tururi ale unor locuri unice în lume, precum Burj Khalifa – cea mai înaltă clădire din lume, moscheea Sheikh Zayed şi oraşul vechi în Dubai.”

    Hotelurile de care se ocupă executivul sunt în emiratul Ras Al Khaimah, unul dintre cele şapte din Emiratele Arabe Unite, cele mai cunoscute fiind Dubai şi Abu Dhabi. Dubaiul este una dintre cele mai populare destinaţii din lume, fiind vizitat atât de turiştii care caută să meargă la plajă tot timpul anului (deşi vara e foarte cald), cât şi de cei care vor să facă shopping sau să descopere ceva din cultura arabă. Ras Al Khaimah mizează însă pe un turist cu un profil mai degrabă de aventurier sau care caută să viziteze natura locului. Totuşi, este în continuare o destinaţie de plajă, motiv pentru care agenţiile construiesc pachete turistice aici şi lansează chartere. „Localizat în partea nordică a ţării, emiratul oferă plaje curate, mangrove, deşert, oaze verzi şi privelişti uimitoare ale munţilor Hajar, inclusiv cel mai înalt vârf montan al ţării -Jebel Jais – unde temperaturile sunt cu aproximativ 10 grade mai mici decât la nivelul mării.” Ca director asociat de vânzări pentru segmentul de leisure, Gabriela Petra se ocupă de vânzările internaţionale, de contractele cu touroperatori, de operaţiunile tip charter, dar şi de pachetele de vacanţă pentru călătorii individuali. „Mă ocup de pieţele europene şi de America Latină. În general, călătoresc foarte mult, sunt prezentă la toate târgurile de turism şi alte activităţi asemănătoare.”

    Iar dacă este în Dubai se întâlneşte zilnic cu clienţii ce se află aici. Ziua ei începe la 5:45 dimineaţa, cu exerciţii timp de 40 de minute, urmate de foarte multă cafea. „Mă pregătesc, iar la cel târziu 8:30 ies din casă. Am 2-3 întâlniri dimineaţa, mă opresc pentru o cafea şi câteva e-mailuri, iar apoi vin alte 2-3 întâlniri.” Termină până la 17:00, când se opreşte la încă o cafea şi foarte multe e-mail-uri. „Ziua de muncă se termină pe la 19:00-20:00 şi începe distracţia. Glumesc, de cele mai multe ori merg acasă şi sfârşesc prin a citi câteva pagini ori mă uit la un film.” De câteva ori pe săptămână, Gabriela Petra merge la volei, singurul obicei pe care l-a păstrat încă din copilărie, când juca pentru Constructorul IOR. Peste weekend se vede cu prietenii şi dacă are energie iese. „Ieşim pe undeva şi ne pierdem noaptea de vineri în oraşul ce nu doarme niciodată.” Uitându-se în urmă, spune că motivul pentru care a plecat din ţară a fost acela că şi-a pierdut locul de muncă în criza financiară anterioară şi nu a găsit altul în acelaşi domeniu ori într-un sector unde se plătea la fel. „Astrele s-au aliniat diferit.”

    Despre România mai spune că nu s-ar întoarce, nu definitiv cel puţin. Sau nu acum. „Decizia depinde de foarte multe variabile. De ce sunt sigură este că voi lua în considerare orice oportunitate şi voi lua o decizie când şi dacă se iveşte.”

    Viaţa ei s-a dovedit a fi foarte diferită de ce îşi planificase pe la 20 de ani. Visa să fie avocat, să îşi facă stagiatura alături de tatăl său, care practica la vremea respectivă. „Voiam să ne deschidem biroul nostru de servicii juridice. Totuşi, 15 ani mai târziu, sunt pe un alt continent şi lucrez în turism. Ce pot spune e că în viitorul apropiat nu planific o întoarcere.” Ultima vizită acasă a fost anul acesta în februarie.

    În general, ajunge acasă o dată pe an şi speră ca acest obicei să continue. Spune că foarte multe s-au schimbat în ţară în ulimul deceniu, în special drumurile din Bucureşti. „Poate mulţi vor dori să mă contrazică, însă am realizat acest fapt în urmă cu patru ani când am avut o călătorie foarte plăcută de la aeroport până în Drumul Taberei. Îmi amintesc momentul în care încercam să gândesc dacă am luat vreo groapă şi nu puteam.” Gabriela Petra spune totodată că România este foarte avansată în ceea ce priveşte aplicaţiile şi serviciile oferite prin intermediul acestora, cel puţin comparativ cu vecinii săi. „Cred că este un lucru nemaipomenit să ai servicii bancare, livrări şi transport la îndemână. Viaţa devine mai simplă, mai uşoară.”

    Totuşi, ca orice capitală din Europa, Bucureştiul este supra-aglomerat, cu un trafic îngrozitor la orele de vârf. „Nu este însă mai rău decât în Roma ori Berlin. E normalitatea metropolelor.” Când vine vorba de România, executivul român spune că îi e dor de natură şi de comunitate în general. La polul opus, nu îi e dor de birocraţie. „Însă am înţeles că s-a îmbunătăţit situaţia şi la acest capitol. Este foarte diferită viaţa pe meleaguri străine, cred că întotdeauna va fi. Oricât de mult iubesc ţara în care trăiesc, România va fi întotdeauna acasă.” Plus că, în ceea ce priveşte mâncarea, nimic în lume nu se compară cu cea de acasă şi nu crede că acest sentiment se va schimba vreodată. „Neîntrecute sunt ciorba de fasole la ţest, mămăliguţa cu brânză şi smântână, tochitura şi, bineînţeles, mâncărurile festive (sarmalele, mucenicii şi nu numai).” Gabriela Petra spune că i-ar plăcea să nu mai audă, atunci când vine în România, că „ţara e frumoasă, păcat că e mâncată de corupţie”. Recunoaşte însă că în ultimii 12 ani nu s-a lovit de nimic extraordinar de problematic şi pentru că nu a avut nevoie de nimic din România, la nivel de acte sau altceva. Şi speră să nu fie cazul!

  • DE BASM. Cum arată unul dintre cele mai frumoase locuri unde îţi poţi petrece CONCEDIUL în România. Aici se află cel mai mare parc de agrement din ţară – GALERIE FOTO

    Complexul ZagaZaga este situat în Delta Siretului, pe limita dintre judeţele Vrancea şi Galaţi, în satul Doaga. Primii turişti au venit anul trecut, însă lucrările au început încă din 2014, cu o investiţie iniţială de 5 milioane de euro fără TVA. „Am apelat la fondurile europene, prin Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), cu sprijinul CEC Bank. Fondurile au fost doar pentru partea de piscicultură. Am realizat ferma de sturioni, dragarea lacurilor şi am construit canalele”, povesteşte Camelia Dobrişan, acţionar în companie.

    În prezent, complexul se întinde pe o suprafaţă totală de 82 de hectare şi cuprinde 41 de bungalouri mobile (care pot acomoda fiecare o familie cu doi adulţi şi doi copii), 11 bungalouri plutitoare cu aceeaşi capacitate de cazare, 26 de iurte (fiecare iurta având capacitate de cazare pentru doi adulţi şi un copil pe un pat suplimentar), o cherhana, un hambar pentru evenimente private şi corporate, un parc de aventură cu trasee în copaci şi tiroliene amplasate pe malurile lacurilor din interiorul parcului de agrement, o piscină şi două terenuri de tenis.

    Capacitatea maximă de cazare a complexului este de 200 de persoane, iar preţurile de cazare sunt cuprinse între 53 şi 89 de euro/ noapte pentru bungalouri şi între 40-53 de euro/ noapte cele pentru iurte.

    În 2019, complexul a funcţionat cu 60 de angajaţi, însă anul acesta, în plin sezon, echipa se va mări cu alte 40-50 de persoane. În perioada imediat următoare reprezentanţii afacerii au bugetată o investiţe de 1,2 milioane de euro, sumă care va fi direcţionată spre dezvoltarea serviciilor şi diversificarea activităţilor. „Un prim plan de dezvoltare este acela de producţie, procesare şi vânzare a peştelui în restaurantele şi magazinele proprii. Vom dezvoltă totodată întregul complex, a cărui capacitate de cazare va creşte de la 200 de locuri la 800.” Pe listă este trecută, de asemenea, şi dezvoltarea unei componente de agroturism: o stână şi o microfermă de animale cu iepuri, păsări, caişi vaci în care turiştii să poată participa efectiv la activităţile specifice. „În acest moment există deja la ZagaZaga o livadă în care, începând de anul viitor turiştii vor găşi: mere, prune, caise, zmeură sau căpşuni.”

    Citiţi pe larg povestea afacerii ZagaZaga în ediţia de luni a Business MAGAZIN.
     

  • Oraşul superb din România care este recomandat de Comisia Europeană ca destinaţie de neratat anul acesta în Europa

    Sibiul a fost inclus în topul destinaţiilor de neratat în 2021 datorită faptului că a fost Capitală Culturală Euopeană în 2021. Comisia Europeană a realizat acest top pe baza votului  turiştilor din 190 de ţări. 

    „Sibiul a fost inclus în topul destinaţiilor europene de neratat pentru anul 2021, conform European Best Destinations. Capitala Europeană a Culturii (2007) a fost inclusă în clasament în urma votului publicului din peste 190 de ţări”, scriu, pe pagina de Facebook, reprezentanţii Comisiei Europene.

    Cei de la CE amintesc şi de Summit-ul informat din 2019, de Ziua Europei.

    „În data de 9 mai 2019, cu ocazia Zilei Europei, în cadrul summitului informal de la Sibiu, şefii de stat sau de guvern au adoptat Declaraţia de la Sibiu ca semn al unităţii şi încrederii lor în viitorul UE”, arată CE.

    Spectacolele grandioase, programe culturale şi un număr impresionant de turişti au scos oraşul din amorţeala epocii comuniste, odată cu programul Sibiu-Capitală Culturală Europeană. Tot ce s-a clădit în oraş din acel moment s-a făcut pe acest fundament, al unei capitale a culturii, iar Sibiul a rămas recunoscut pentru turismul cultural.

    Sibiul este şi oraşul premierelor culturale, vizitate indiferent de anotimp: primul spital, primul teatru, primul muzeu, primul pod de fontă, prima fabrică de bere, prima grădină zoologică sau primul spa din ţară.

  • Cum a reuşit o tânără din România să îşi treacă afacerea peste două dintre cele mai răvăşitoare crize financiare care au existat în istoria lumii

    MĂDĂLINA BALAIBAN a pornit pe calea antreprenoriatului la doar 20 de ani şi a traversat deja două crize economice, dintre care cea mai recentă, adusă de pandemie, a lovit din plin industria turismului, în care activează. Cum a reuşit să o gestioneze?

    Faţă de criza economică precedentă, când eram la început de drum în industria turismului şi nu înţelegeam ce înseamnă, cum ne afectează, aveam un entuziasm care ne-a ajutat să mergem mai departe fără ca situaţia de atunci să ne afecteze, acum, în mod evident, impactul a fost cu totul altul pentru un business ajuns la 14 ani de activitate. Dar şi acum ne însoţeşte entuziasmul de a face lucruri şi de a merge mai departe.

    În domeniu este însă o restructura a programelor de vacanţă, o adaptare a lor, mai bine zis, la felul în care trăim şi călătorim acum, un update făcut rapid spre alte produse – pe care nu ni-l propusesem atât de repede sau la care nici nu gândeam”, spune proprietara agenţiei de turism Hello Holidays, înfiinţată în 2007, şi a firmei Hello Holidays Transport. „A fost perioada în care am văzut că limitele nu sunt acolo unde credeam, că relaţiile cu partenerii sunt solide, că echipa pe care o ai alături este o investiţie care trebuie să o faci constant”, adaugă ea.

    Odată cu apariţia crizei sanitare, Mădălina Balaiban şi-a spus, iniţial, că va avea foarte mult timp liber, o pauză pe care şi-o dorea de multă vreme. „Dintr-o dată ne-am trezit în situaţia de a fi mult mai responsabili cu tot ce înseamnă viaţa noastră. Am pus accent de siguranţa sanitară şi protejarea a tot ce înseamnă echipa mea, activitatea noastră la Hello Holidays şi Hello Holidays Transport.

    De acasă, în starea de urgenţă, sau de la birou, după trecerea acesteia, am intensificat discuţiile telefonice, mesajele pe internet, întâlnirile prin platformele de comunicare pentru a ne adapta situaţiei în care eram. Am făcut faţă cu bine valului de întrebări ori nemulţumiri ale turiştilor noştri, care nu au mai vrut sau nu au mai putut pleca anul trecut în vacanţă, am venit în întâmpinarea lor cu soluţii personalizate, am adaptat programe de vacanţă, am făcut unele noi, adecvate vremurilor de acum. Cea mai grea perioadă a trecut.” Acum, adaugă ea, dorinţa oamenilor de a merge în vacanţă este peste aşteptări, provocările din acest moment fiind legate de condiţiile de intrare într-o zonă de vacanţă sau alta, de a completa echipa.

    Dacă în 2019 Hello Brands a înregistrat o cifră de afaceri de 10,5 milioane de euro, din care 5,5 milioane de euro (volum de vânzări) au fost aduse de Hello Holidays, în 2020, compania a generat venituri de doar 6,5 milioane de euro, din care Hello Holidays 3,5 milioane de euro (volum de vânzări). Antreprenoarea spune însă că „2021 este un an al revenirii şi constat că ne apropiem de 2019 ca număr de rezervări.” Faţă de 2019, văzând solicitările actuale, ea preconizează o creştere de 10-15%. 

    Ca tendinţe, Mădălina Balaiban spune că turiştii nu mai cumpără vacanţe cu un an înainte, fapt care „ne pune acum în situaţia unor previziuni pe termen foarte scurt”. În plus, adaugă ea, s-au schimbat şi condiţiile de rezervare, ca să fie mai flexibile pentru turişti – avansul mic şi două tranşe pentru plata vacanţei, ultima fiind cu o lună înainte de plecare – „un orizont de timp când lucrurile nu se pot schimba foarte mult”. O altă schimbare este că asigurările de călătorie, care sunt opţionale, ori asigurarea Storno, au devenit nelipsite. „Noi le recomandăm şi turiştii dau curs, pentru că asigurările acum, cu extensie Covid, sunt acoperitoare pentru orice situaţie neplăcută care poate apărea înainte de vacanţă ori în timpul ei.”

    Portofoliul companiei cuprinde „toate destinaţiile tradiţionale de sejur, plus câteva adăugate în 2020 ori 2021. „Vorbim în primul rând despre România, unde avem excursii de o zi şi circuite cu o durată de la două la şase zile, sejururi la mare, şi oferim cazări în toate zonele ţării. Pe litoralul românesc, din iunie, se ajunge mai repede prin zborurile săptămânale pe care le avem de la Cluj-Napoca la Constanţa.” Printre destinaţiile externe se numără Bulgaria, Egipt, Dubai, Grecia, „unde avem şi sejururi cu autocarul ori transport individual, dar şi curse charter cu avionul, ori circuite” şi Turcia – destinaţie în care, începând cu acest an, compania şi-a propus să îşi consolideze poziţia şi organizează propriile curse charter spre Antalya, câte patru curse pe săptămână, „două din Bucureşti şi câte una din Cluj-Napoca şi Oradea, cu pachete de vacanţă la hoteluri de lux”, dar şi zboruri charter pe Dalaman, pentru destinaţia Marmaris, ori pe aeroportul din Bodrum. O destinaţie nou-intrată în oferta companiei este Albania, „introdusă în portofoliul nostru imediat ce autorităţile de acolo au anunţat că nu le cer turiştilor pentru intrarea în ţară decât actul de identitate.” Antreprenoarea spune că „circuite complexe, cum realizam până în 2019, cu itinerariu prin mai multe ţări din Europa, şi care ajungeau şi la 21 de zile, încercăm să organizăm anul acesta într-o variantă care să fie extrem de accesibilă turiştilor noştri, pentru că mai multe ţări din Europa cer în acest moment test negativ pentru intrare. Certificatul digital de vaccinare, care ar putea să apară de la 1 iulie, va simplifica mult felul în care se pot face călătoriile acum, dar noi trebuie să găsim soluţii şi pentru turiştii noştri care nu au făcut vaccin. Şi ei trebuie să călătorească.”

    Carte de vizită MĂDĂLINA BALAIBAN

    ♦— A urmat Facultatea de Economie a Turismului şi un master în turism

    ♦— Şi-a înfiinţat prima afacere – agenţia de turism Hello Holidays (numită iniţial Vilextur Travel) în 2007, la doar 20 de ani, cu un credit bancar de 10.000 de euro şi cu sprijinul părinţilor

    ♦— La şase ani distanţă a pus bazele unui al doilea business, o firmă de transport prin intermediul căreia oferă circuite şi excursii turiştilor care apelează la pachetele agenţiei

    Un segment important din portofoliul businessului este reprezentat de programul „O zi cât o vacanţă”, prin care compania organizează ieşiri de o zi în România şi Bulgaria, pentru vizitarea unor obiective turistice, dar şi pentru relaxare. „În România se pot vizita mănăstiri, castele, palate, situri arheologice, saline, poţi să faci plajă o zi la Gura Portiţei, poţi să vizitezi Ţara Făgăraşului, să te plimbi pe Transfagăraşan, pe Transalpina.” În 2021 sunt organizate, sub brandul «O zi cât o vacanţă», un număr de 92 de excursii de o zi, în România şi în Bulgaria, în creştere cu 40 de excursii faţă de anul anterior. Printre noutăţile acestui an se numără excursia la Mănăstirea Prislop – Castelul Corvinilor – Biserica Densuş – Sarmizegetusa, excursia la mănăstirile şi palatele de lângă Bucureşti, excursia Fortificaţii din Ţara Făgăraşului, excursia la Mănăstirea Celic Dere – Tulcea – Enisala, o excursie la plajă, la Gura Portiţei, o excursie în Ţara Făgăraşului – La Vâltori şi cea de la Grădina de Lavandă – Salina Slănic. Înainte de pandemie, circa 4.700 de persoane apelau anual la aceste excursii. „Au fost mai puţine programe anul trecut, din cauza stării de urgenţă, dar nu am avut o scădere spectaculoasă a numărului de turişti pentru acest program. Pentru că oferă posibilitatea ieşirii din cotidian pentru o zi şi vine cu relaxarea pe care turistul şi-o doreşte, ne aşteptăm ca anul acesta programul «O zi cât o vacanţă» să aibă rezultate foarte bune.” Pentru 2021 antreprenoarea estimează o dublare a vânzărilor pentru programul «O zi cât o vacanţă» în România, creştere „care se simte, de altfel, deja în vânzări”. Mădălina Balaiban spune că programul  a atras şi atenţia străinilor, rezidenţi în România. Procentul este însă redus, de 7-8%, la nivelul unui an.

    În ceea ce priveşte flota Hello Holidays Transport, cu care sunt organizate o parte dintre excursii, circuite şi transferuri, aceasta numără 12 autocare, 6 microbuze şi 7 autoturisme pentru transferul turiştilor. „Sunt autocare clasificate la trei stele, cu o capacitate de până la 63 de locuri, care au toate dotările pentru o călătorie confortabilă, de la scaune reglabile, aer condiţionat, lămpi individuale, monitorizare GPS, DVD, video, la ferestre panoramice. Microbuzele au o capacitate de 8Ă1 locuri. Ultimul autocar a fost cumpărat anul trecut, în plină pandemie, într-un program de investiţii de 500.000 de euro, pe care nu l-am oprit. Am vrut să mergem înainte cu planul nostru, chiar dacă la început de tot (când s-a declanşat pandemia) părea că totul în jur se prăbuşeşte.” Anul viitor, compania urmează să extindă flota cu alte două autocare şi încă două microbuze.

    „În ceea ce priveşte agenţia, anul acesta ne concentrăm pe diversificarea produselor din ofertă. Oferim şi alternativa zborurilor charter cu avionul acolo unde avem şi autocar, propunem şi hoteluri pentru bugete mai mari, completăm oferta de cazare cu produse pe care nu le aveam. De exemplu, pentru Grecia am adăugat vile private pe plajă sau foarte aproape de plajă, pentru acei turişti care vor să meargă în grupuri mari mari ori sunt familii mai numeroase şi vor să stea singuri şi să aibă intimidate ori mai puţină interacţiune cu alţi turişti în vacanţa lor.”

    Pe timpul stării de urgenţă, Mădălinei Balaiban i-a lipsit cel mai mult Grecia, destinaţia cu care şi-a început activitatea în urmă cu 14 ani. „Dar am fost de multe ori acolo, anul trecut, după ce s-au deschis graniţele pentru turiştii români, şi anul acesta imediat ce au fost ridicate restricţiile pentru intrarea în ţară (o perioadă de izolare pentru străinii care ajungeau în Grecia). Au fost călătorii de scurtă durată, în care am îmbinat utilul cu plăcutul. Am avut şi întâlniri cu partenerii locali, m-am şi relaxat.”

  • Cum încearcă sectorul turistic din sudul Europei să combată ameninţarea oferită de varianta Delta a coronavirusului: Autorităţile, nevoite să pună în balanţă călătorii străini şi răspândirea tulpinii indiene

    Ţările din sudul continentului se află în situaţia în care trebuie să restricţioneze accesul turiştilor străini sau să rişte o răspândire rapidă a variantei Delta a coronavirusului, în contextul în care economiştii avertizează că sezonul estival va avea de suferit şi anul acesta, potrivit Financial Times.

    Ţările dependente de turism, precum Spania, au respins eforturile de colaborare ale cancelarului german Angela Merkel privind cetăţenii care vin din state cu o rată mare de incidenţă a tulpinii Delta, descoperită iniţial în India.

    Însă analiştii spun că autorităţile trebuie să pună în echilibru numărul de turişti din ţări precum Regatul Unit şi Rusia, unde varianta se răspândeşte intens, şi riscul ca tulpina să cauzeze majoritatea infecţiilor cu Sars-CoV-2 din propriile lor ţări.

    „Spania şi Grecia spun că vor primi pe toată lumea, în timp ce ecuaţia costuri-beneficii este văzută complet diferit în ţările din nordul Europei”, spune Jessica Hinds, economist al organizaţiei Capital Economics.

    Săptămâna aceasta, Spania, Portugalia şi Malta au înăsprit măsurile aplicate asupra turiştilor britanici. La începutul lunii, Italia le-a cerut călătorilor din Marea Britanie să efectueze o perioadă de cinci zile de carantină. Însă după ce veniturile generate de turiştii străini s-au prăbuşit cu 80% anul trecut, ţările intenţionează să recupereze vara aceasta o parte din pierderi.

    Turismul a reprezentat 10% din produsul intern brut al Portugaliei şi Greciei şi 6% din PIB-ul Spaniei de dinainte de pandemie, conform Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

    Pentru a-şi ilustra dorinţa de a atrage turişti, Spania şi Portugalia au ridicat în luna mai majoritatea măsurilor de testare şi carantină pentru oamenii care se întorc din ţări ca Regatul Unit. Grecia a abordat o strategie similară pentru persoanele vaccinate din 53 de ţări, inclusiv Rusia. Între timp, Marea Britanie şi Rusia au înregistrat creşteri masive ale infecţiilor cu tulpina indiană.

    În Uniunea Europeană, numărul de şederi peste noapte a scăzut în iunie cu 55% faţă de nivelul raportat înainte de pandemie, spune Oxford Economics, care prezice că declinul va fi de doar 15-25% în august. Căutările pe Google privind unităţile de cazare din Spania au ajuns deja la rezultatele din 2019.

    Firma de consultanţă McKinsey oferă însă un scenariu mai puţin optimist. Compania crede că veniturile din turism din Spania şi Portugalia se vor încadra la 50% sub nivelurile pre-pandemie, urmând să îşi revină complet abia în 2024.

    UE se pregăteşte să lanseze joi certificatul digital de vaccinare pentru persoanele vaccinate, care au obţinut un test negativ sau care şi-au revenit după ce au fost bolnave de Covid-19, într-un efort de facilitare a turismului din blocul celor 27 de ţări.

    Totuşi, există ţări – precum Spania – care vor să găzduiască şi turişti din afara Uniunii, în special din Marea Britanie. În mod normal, Regatul Unit este cea mai mare sursă de vizitatori a Spaniei, ajungând la 19 milioane de oameni în 2019, faţă de 11 milioane din Germania şi Franţa.

     

  • Croaţia: deschiderea unităţilor din turism, pusă sub semnul întrebării pe fondul crizei de muncitori

    Pandemia de coronavirus a adâncit şi mai mult criza demografică din Croaţia, iar acum deschiderea unităţilor din turism în această vară se află sub semnul întrebării în condiţiile în care sectorul de turism duce lipsă de până la 5.000 de angajaţi, relatează Total Croatia News. Companiile din sector îşi pun acum speranţele în forţa de muncă străină.

  • Hotelul de patru stele Zenith din Mamaia, controlat de fondul de investiţii RC2, pierderi de 7,8 mil. lei. Pentru 2021, RC2 estimează o rată medie de ocupare de 32%

    Hotelul de patru stele Zenith, con­trolat de fondul de investiţii RC2, a raportat anul tre­cut pierderi de 7,8 mi­li­oane lei, con­form da­telor Mi­nis­­te­ru­lui de Fi­nanţe. Anul pan­de­mi­ei şi-a pus am­prenta asu­pra aface­ri­lor com­­pa­niei care ad­mi­­nis­trea­ză ho­te­lul din Ma­maia, cea mai popu­lară sta­ţiune de pe litoralul ro­mânesc, ast­fel că nive­lul pierderilor este aproa­pe de ni­velul veniturilor.

    Compania Mamaia Resort Ho­tels a avut anul trecut afaceri de 8,6 milioane lei, în scădere cu 37% faţă de anul 2019, când veniturile companiei care administrează hote­lul au fost de 13,7 mil. lei. Anul 2020 însă nu este primul an când compania înregis­trea­ză pier­deri, în 2019 pier­­derile fi­ind de doar 263.000.

    De ase­me­nea, nu­mărul an­­­gajaţilor s-a redus în 2020 la 86 de la 104 în 2019, con­form da­telor Mi­niste­ru­lui de Fi­nan­­ţe.

    Gradul de ocu­pare al hotelului Zenith a fost anul trecut de 18%, faţă de 29% în 2019.

    „Cu hotelul închis în primele cinci luni ale anului ca urmare a lucrărilor de renovare şi fără posibilitatea de a organiza evenimente de grup, care, de obicei, atrag clienţi în lunile de toamnă, veniturile au fost realizate aproape integral în lunile de vară“, se arată în raportul financiar al RC2 aferent anului 2020.

    Hotelul de patru stele Zenith – Top Country Line – Conference& Spa (fostul Golden Tulip şi fostul Fantasy Beach) se află în nordul staţiunii Mamaia şi este una dintre cele mai mari unităţi de pe litoral, cu o capacitate de 290 de camere.

    În luna mai 2020, hotelul a finalizat un proces de renovare care a inclus faţadele, lobbyul, restaurantele şi zona de bar. Investiţiile au fost de 300.000 de euro şi au fost finanţate de grupul RC2. Ca efect, tarifele de cazare au crescut în medie cu 13%.

    Fondul Reconstruction Capital II (RC2) deţine 63% din acţiunile Zenith – Conference and Spa Hotel, operat prin compania Mamaia Resort Hotels. Restul de 37% din acţiuni sunt deţinute de Antares Management şi Ştefania Nicoleta Becşenescu, conform datelor publice.

    Grupul Antares dezvoltă afaceri în transportul rutier de persoane, turism, distribuţie GPL, distribuţie GNCV, dar şi imobiliare.

    Fondul de investiţii RC2 a transformat fostul hotel Golden Tulip din Mamaia (fostul Fantasy Beach) în Zenith – Top Country Line Hotel – Conference & Spa şi a încheiat un contract cu compania Top International din Germania. Acesta este primul hotel din România sub un brand al Top International, o companie care are circa 130 de unităţi, majoritatea în Europa. Fondul de investiţii RC2 a preluat un pachet de 63% din acţiunile unităţii hoteliere din Mamaia în martie 2008 pentru 8 mil. euro, conform datelor de atunci.

    Pentru 2021, RC2 estimează venituri de 2,7 milioane de euro şi o rată medie de ocupare de 32%.

    „Guvernul României a anunţat că vrea să compenseze pierderile operatorilor din HoReCa cu 20% din diferenţa rezultată între cifrele de afaceri din 2019 şi 2020. Dacă această măsură va fi implementată, hotelul (Zenith – n. red.) s-ar califica pentru aproximativ 200.000 de euro, dar detaliile acestei măsuri sunt încă în dezbatere, astfel că nu am inclus această sumă în bugetul pentru 2021“, se mai arată în raport.

  • Ce pregăteşte cea mai mare agenţie de turism din ţară pentru clienţii români după criză. Nu au renunţat la planurile de extindere

     

    În ciuda celui mai dificil an, cel mai mare grup din turismul local nu a renunţat la planurile de extindere, iar pentru anul acesta Cristian Pandel spune că are în plan dezvoltarea unei divizii de turism de incoming, dorind să ajungă lider pe această piaţă. Pe lângă diviziile de turism, Memento Group are în plan ca în următorii doi ani să ajungă la 80 de magazine sub brandul Yuga, divizia de retail din cadrul grupului.

     

    Anul 2021 ar putea fi mai dificil decât anul trecut, însă provocările anul acesta sunt diferite, este de părere Cristian Pandel, fondatorul Christian Tour şi Memento Group. Agenţia de turism Christian Tour, liderul pieţei după volumul de vânzări înregistrate în ultimii ani, este de 25 de ani pe piaţă, însă de departe cel mai dificil an din existenţa sa a fost 2020. Puţine dintre companiile cu capital privat românesc reuşesc să treacă de 10 ani, însă Christian Tour nu doar că a reuşit să facă acest lucru, dar a şi ajuns lider de piaţă. Reţeta succesului, spune Cristian Pandel, este ca în momente dificile, de criză, să vezi oportunităţile şi să te dezvolţi, când alţii aleg să facă un pas înapoi.

    „2020 a fost cel mai greu an din toată existenţa mea ca antreprenor. Eu construiesc cu multă atenţie un plan, mulţi ani am construit la Christian Tour lucrurile astfel încât să nu aibă risc de expunere. Anul 2020 a fost foarte greu pentru că nu l-am putut prevedea. Când a început pandemia aveam cel mai bun an al nostru, din 2017 când m-am întors în poziţia de manager la Christian Tour, am făcut o reformă structurală, iar în 2019 ne-am dublat volumul de vânzări. Dacă în 2017 am închis cu 63 milioane de euro volum de vânzări, în 2019 acesta a crescut la 120 de milioane de euro. Toţi aşteptam o criză, însă una economică”, spune Cristian Pandel.

    Până la izbucnirea pandemiei, antreprenorul a construit Memento Group, astfel încât să aibă aproape toate serviciile integrate. În perioada 2017-2019, grupul Memento a intrat pe pieţele din Turcia, Spania, Egipt, Grecia cu propriile sale agenţii de turism, astfel încât să nu mai existe intermediari, iar preţurile pachetelor pe care le cumpărau turiştii români să se reducă. La sfârşitul anului 2019, toată flota de autocare a fost reînnoită, iar în prezent în cadrul grupului există 50 de autocare de capacitate mare şi 25 de capacitate mică.

    „Noi am redus intermediarii ca să avem preţuri mai bune, oamenii consideră că agenţiile de turism pun un comision în cazul rezervărilor la hoteluri, însă nu este aşa. Preţurile noastre la hotel sunt cu 25-30% mai mici decât cele de la recepţie, recepţia se duce către online şi oferă un comision platformelor. Noi creăm pachete, luăm preţul cel mai bun, asigurăm un volum cu hotelul, faptul că avem şi serviciile la sol, transferul şi autocarul, avem compania aeriană, ajută la scăderea tarifelor şi devenim din ce în ce mai competitivi”, explică antreprenorul.

    Anul 2020 avea toate premisele să fie cel mai bun an din istoria agenţiei de turism, având în vedere că 2019 a fost anul cu venituri record. În 2019, 600.000 de turişti au ales să meargă în vacanţe cu Christian Tour, iar primele trei luni ale anului trecut agenţia de turism a vândut pachete de 67 milioane euro şi 187.000 de turişti îşi rezervaseră vacanţele prin intermediul Christian Tour. Mai mult, în cadrul grupului a fost înfiinţată şi o companie aeriană Animawings la începutul anului trecut, unde operatorul aerian Aegean Airlines deţine un pachet de acţiuni de 25%, ceea ce permitea companiei aeriene de pe piaţa locală să aibă acces la o flotă de 58 de avioane.

    „Noi am simţim pandemia încă din luna februarie, la târgul de turism. Pe 13 martie a venit lockdownul, ne-am trezit că trebuie să ne trimitem 600 de angajaţi acasă, am fost nevoiţi să ne închidem 57 de agenţii şi să răspundem celor 187.000 de turişti. Atunci a început stresul, am muncit mai mult ca niciodată, oamenii în acea perioadă au intrat în panică, toată lumea considera că nu există viitor şi voiau banii înapoi. Ce am făcut noi cu banii? Ca să avem cele mai bune tarife, am plătit în avans furnizorii. Noi eram bine capitalizaţi, toate dividendele noastre le-am pus pe capitaluri proprii şi capitalurile ne-au ajutat să facem plăţile. Oamenii ne sfătuiau să cerem banii înapoi de la furnizori, pe de altă parte hotelierii au investit pentru pregătirea noului sezon. A început o muncă de Sisif, am încercat să calmăm turiştii, să reprogramăm din vacanţe, noi credeam că după Sărbătorile Pascale vom putea circula, ne-am dat seama, după ce am reprogramat oamenii de 2-3 ori că munca era în zadar. Am hotărât să dăm vouchere, iar când va fi posibil vor zbura, apoi au început diligenţele cu furnizorii ca la fiecare rezervare să îi convingem să accepte vocuherele”, povesteşte Cristian Pandel, care precizează că voucherele date turiştilor au fost prelungite până în 2022.

    Cea mai mare provocare a anului trecut pentru agenţia de turism a fost menţinerea numărului de angajaţi, din 600 de salariaţi înainte de pandemie, Christian Tour mai are în prezent doar 200, iar din acest punct de vedere 2021 este poate mai greu decât 2020. Industria turismului se confrunta şi înainte de criza pandemică cu o problemă a forţei de muncă, însă anul 2020 a accentuat şi mai tare această situaţie. Cristian Pandel spune că pierde circa 76% din cereri tocmai din cauza lipsei de personal. Oamenii care au ales să plece din Christian Tour au mers către alte domenii de activitate. Angajaţii din turism nu doar că au un volum de muncă mai mare, însă zilnic se confruntă şi cu diferiţi oameni care îşi doresc să călătorească şi nu întotdeauna sunt înţelegători cu privire la situaţia în care se află agenţiile de turism. Cristian Pandel a lansat anul trecut şi  primul magazin cu produse naturiste sub brandul Yuga, parte din grupul Memento. Antreprenorul descrie noul concept ca fiind o farmacie a viitorului, unde omul va putea călători în toată lumea doar cu ajutorul gustului. Astfel, în magazinele Yuga, Cristian Pandel are în plan să aducă produse tradiţionale din diverse ţări care nu există pe piaţa din România. Deşi primul magazin Yuga a fost deschis în luna decembrie a anului trecut, în prezent există patru astfel de unităţi. Pentru următorii doi ani, Cristian Pandel îşi doreşte să ajungă la 80 de magazine sunt brandul Yuga, iar dezvoltarea se va face în principal cu ajutorul francizelor.

    De asemenea, la începutul acestui an antreprenorul Cristian Pandel împreună cu Lucian Aldescu, fondatorul firmei de curierat Pegasus şi fost CEO la DPD România, au lansat un nou jucător pe piaţa de curierat, Memex, dedicat livrărilor de colete mici. Noua firmă de coletărie rapidă va prelua pachete de maximum 5 kg şi se adresează atât clienţilor business, cât şi celor direcţi. Chiar dacă pandemia a închis complet 20 de puncte de lucru ale agenţiei de turism, rămânând doar 37, trei sunt în proces de redeschidere în zone mai bune faţă de cele închise. Un avantaj al pandemiei pentru agenţia de turism a fost faptul că multe puncte de lucru ale celor din industrie s-au închis, iar Christian Tour a putut să meargă cu agenţii în locuri în care înainte nu aveau acces. O altă oportunitate dată de criză a fost faptul că la sfârşitul anului trecut Christian Tour a început să opereze zboruri charter către destinaţii exotice.

    În pofida unui an dificil, Cristian Pandel are în plan dezvoltarea pe partea de turism de incoming, cât şi pe zona de corporate.

    „Avem un proiect de incoming, compania aeriană cu flota de autocare şi diviziile de afară, alături de o echipă care se pregăteşte pentru acest lucru, vrem să fim cel mai mare turoperator care să aducă bani în ţară. Discutăm cu aeroporturile locale, căutam proiecte care să promoveze anumite zone ale ţării, va fi o divizie a Christian Tour, va începe timid în această toamnă, dar în 2022 va fi anul când se va deschide toată piaţa, ne dorim ca în 2022-2023 să fim lideri pe piaţa de incoming. Avem în plan şi dezvoltarea unei divizii destinate clienţilor corporate, vedem o oportunitate”, adaugă Cristian Pandel.

    Antreprenorul este de părere că nivelul din 2019 va fi atins abia în 2022, iar cifra de afaceri de anul acesta va înregistra o scădere de 35% faţă de anul anterior pandemiei, când au înregistrat venituri de 42 de milioane de lei.