BusinessMagazin

Tag: tendinte

  • Celulele stem şi criza: copii mai puţini, afaceri mai mari

    “Ţările balcanice au o altă abordare faţă de familie şi copii. Procentul recoltărilor de celule e mai ridicat în aceste ţări, cele din regiune situându-se imediat după liderii europeni Portugalia, Grecia şi Italia”, spune Tudor Panu, country manager al Cord Blood Center, una din companiile care activează în piaţa de recoltare de celule stem. El face referire la avantajul pe care îl au operatorii de pe piaţa din România, dat fiind că, dacă media europeană a recoltărilor este de circa trei procente din totalul naşterilor, în cazul României e de trei ori mai mare. Motivele elanului se leagă de faptul că în România nu funcţionează bănci publice de celule stem, astfel că folosirea lor se poate face strict de către deţinătorul lor, însă în unele state din Uniunea Europeană celulele recoltate pot fi folosite şi de către alţi pacienţi, dacă nu sunt recoltate contra cost în regim privat. În plus, în Occident există o întreagă dezbatere referitoare la posibilitatea ca pacientul să poată fi tratat cu propriile celule stem, dat fiind că şi ele riscă să fie contaminate cu virusurile bolii care urmează a fi tratată.

    Celulele stem sunt folosite pentru tratamentul afecţiunilor maligne hematologice, cancere de sânge şi limfoame, fiind capabile să formeze orice tip de ţesut şi să înlocuiască celulele bolnave, iar cei care cunosc beneficiile lor nu ezită să le recolteze la naşterea copilului lor. Preţul unui asemenea serviciu trece de 700 de euro, la care se adaugă costul de stocare, de câteva sute de euro pe an, şi asigurarea pentru folosirea lor în caz de transplant.

    Numărul de naşteri din România a scăzut în medie cu 10% pe an din 2009 până în prezent. Din cei circa 160.000 de copii născuţi anul trecut în România, circa o zecime au avut parte de recoltare de celule stem. Potrivit şefului Cord Blood Center, planificarea unei naşteri se leagă mai ales de situaţia socio-economică şi, în plus, România are cea mai mare rată de infertilitate din Europa pe sectorul de vârstă 25-35 de ani, circa o treime din cupluri având probleme în conceperea unui copil. Cei 90% dintre părinţi care aleg să nu apeleze la un astfel de serviciu o fac mai ales din motive economice, dar pot apărea şi cauze religioase, de neîncredere în utilitatea folosirii lor sau, pur şi simplu, din necunoaştere. Potrivit companiilor, piaţa a stagnat în 2011 la nivelul de aproximativ 20 de milioane de euro. Dincolo de tot mai puţinii copii născuţi, o problemă poate veni şi dinspre numărul mare de tineri care aleg să plece din România. Medicul Dorin Pîrciog, director general al băncii de celule stem Biogenis, face trimitere la rezultatele recensământului de anul trecut, care a indicat faptul că o bună parte din potenţialii săi clienţi se află de fapt pe alte meleaguri.

    În lupta pentru clienţii rămaşi, băncile de celule stem au reuşit să nu-şi scadă vânzările prin posibilitatea de a plăti în rate serviciul oferit. În jur de 60% dintre părinţi aleg plata în rate, pe termen de şase luni sau chiar un an. Companiile îşi propun să promoveze printre părinţi, dar mai ales printre medici, avantajele recoltării celulelor stem, atât pentru sănătatea copilului, cât şi pentru cea a familiei. De aceea, Biogenis, Cord Blood Center şi Stem Sure, companii care grupează circa trei sferturi din piaţă, au format în luna martie o asociaţie a băncilor de celule stem, cu scopul de a mediatiza şi mai agresiv serviciul pe care îl oferă. În prezent, circa 15 companii operează pe această piaţă în România, însă oficialii chestionaţi de BUSINESS Magazin spun că trierea a început deja să se facă. “Fără 1.200 de recoltări pe an e greu să supravieţuieşti în industrie. Abia după 1.500 de recoltări poţi obţine profit”, spune medicul Bogdan Ivănescu, director al companiei Stem Sure. Cele mai multe recoltări se fac în sectorul public (mai bine de trei sferturi), întrucât naşterile în mediul privat sunt încă în fază incipientă şi nu costă deloc puţin – pornesc de la circa 800-1.000 de euro, dar pot ajunge şi la 2.500 în unele cazuri.

    “Caracterul latin ne face să fim pe de-o parte informaţi şi pe de alta mai apropiaţi de copil şi de viitorul său. Este o combinaţie fericită”, conchide medicul Bogdan Ivănescu, care mizează pe dragostea părinţilor faţă de copii pentru un an la fel de bun pentru afacerile din domeniu şi în 2012.

  • Ce maşini hibride se vând în România

    În toată istoria industriei auto, automobilele de lux au fost asociate cu progresul tehnologic. De la centurile de siguranţă, ABS, ESP, airbaguri, toate au apărut iniţial pe limuzinele de top ale constructorilor. Singura excepţie în istoria automobilului a fost hibridul, maşina care, pe lângă motorul pe benzină, avea şi unul electric, cu baterii care se încărcau fie în mers, fie la frânare. Primul hibrid a fost Toyota Prius, un automobil destinat clasei de mijloc. A apărut iniţial în Japonia şi ulterior s-a extins în SUA, ambele ţări fiind cunoscute ca fiind pasionate de maşinile pe benzină, în detrimentul celor diesel. În timp ce peste Ocean se dezvoltă tot mai mult tehnologia hibridelor, în Europa s-a dezvoltat supremaţia dieselului – chiar mai economic decât un hibrid şi cu un preţ de achiziţie doar cu puţin mai mare, faţă de un hibrid care necesită un efort de achiziţie considerabil mai mare decât în cazul unui automobil obişnuit.

    VEZI AICI CE HIBRIDE SE VÂND ÎN ROMÂNIA (GALERIE FOTO)

    După ce Mercedes-Benz a venit cu un “mild-hybrid”, iar BMW deja va aduce pe piaţă cel de-al treilea şi al patrulea său hibrid – ActiveHybrid 5 şi ActiveHybrid 3 -, şi Audi vrea să-şi facă simţită prezenţa pe acest segment.

    Ceea ce diferenţiază Q5-ul şi A8-ul de principalii concurenţi este dimensiunea motorului pe benzină. Într-o eră când impozitele şi taxele sunt calculate în funcţie de cilindre şi nu de preţul maşinii, Audi A8 este cea mai corectă alegere pentru un executiv care doreşte să evite pe cât posibil plata oricărui impozit. Având în vedere că este un hibrid, nu se plăteşte taxa de poluare – care ar fi costat oricum sub 400 de euro, luând în calcul doar motorul pe benzină. Mai mult, motorul de 2,0 litri îi asigură şi un impozit anual de 180 de lei, foarte mic pentru cineva care plăteşte cel puţin 90.000 de euro pe o limuzină de lux.
    Sub capota lui A8 Hybrid se regăseşte acelaşi sistem ca şi pe Q5 Hybrid, alcătuit dintr-un propulsor pe benzină de 2,0 TFSI de 211 CP şi un motor electric, care dezvoltă în total 245 CP şi 480 Nm. Puterea este livrată către puntea faţă printr-o cutie de viteze automată de tip tiptronic cu opt trepte.

    Ca performanţe, maşina accelerează de la 0 la 100 km/h în 7,7 secunde şi poate atinge 235 km/h, în timp ce consumul mediu a fost redus la 6,3 litri/100 km. Din punctul de vedere al comportamentului dinamic, cuplul motor oferit de motorul electric se simte imediat cum pleci de pe loc. Spre deosebire de alte hibride, care maschează bateriile, la A8 acestea sunt amplasate în portbagaj şi ocupă aproape jumătate din volumul acestuia – de la 510 litri la versiunea normală s-a ajuns la 335 litri, adică tot atât cât are un Audi A3. Cu toate că ne-am fi aşteptat ca maşina să fie cu mult mai grea datorită bateriilor, dacă ne uităm la cifre A8-ul hibrid are aceeaşi greutate ca acela echipat cu dieselul de 3,0 litri.

    În ceea ce priveşte preţul, A8 Hybrid va veni pe piaţa locală de la 84.320 de euro cu TVA, cu 3.000 de euro mai mult decât un 3,0 TFSI de 290 CP, şi cu 7.000 de euro peste preţul unui 3,0 TDI de 250 CP.

    Din luna februarie a acestui an şi BMW şi-a completat gama cu ActiveHybrid 5, adică o versiune a lui 535i care, pe lângă motorul pe benzină, are şi unul electric pentru a reduce consumul. Preţul de pornire pentru ActiveHybrid 5 este de 66.890 de euro cu TVA inclusă, faţă de 54.188 de euro pentru un 535i. Cu toate acestea, hibridul include şi o serie de opţionale precum transmisia automată, climatizare automată pe patru zone, lumini ambientale, sistem de navigaţie şi inserţii de lemn. Astfel, diferenţa de preţ între cele două se micşorează la 6.300 de euro. Până la toamnă ActiveHybrid 5 va fi singurul hibrid disponibil în gama BMW, în condiţiile în care ActiveHybrid 7 facelift este programat pentru toamna acestui an, când va veni şi noul Seria 3 ActiveHybrid.

  • Te uită ce poartă şi alţii: o nouă aplicaţie pentru iPhone

    Spre exemplu, dacă o utilizatoare vede o vedetă purtând o rochie care-i place sau haine care-i atrag atenţia într-o vitrină, o poate fotografia cu telefonul, ataşează detalii despre marcă şi preţ şi o poate arăta online şi altora prin intermediul Facebook sau al Twitter.

    Trendabl, disponibil momentan doar pentru iPhone, dar care urmează a fi lansat şi pentru alte platforme mobile, poate fi un instrument bun şi pentru casele de modă care doresc să promoveze produse.

  • Ce vă schimbaţi anul acesta: frigiderul sau aragazul?

    Piaţa locală de electrocasnice mari, alcătuită din frigidere, congelatoare/lăzi frigorifice, maşini de spălat vase şi rufe, uscătoare, aragazuri autonome, cuptoare încorporabile, plite, hote şi cuptoare cu microunde s-a ridicat anul trecut la circa 656.000 de bucăţi, cu peste 10.000 mai puţine decât în anul anterior. Românii, încă afectaţi de situaţia economică, rămân precauţi şi aleg să cumpere electrocasnice mari doar din nevoie. Astfel, frigiderul şi maşina de spălat nu se înlocuiesc decât atunci când nu mai funcţionează, nu atunci când apare un model mai performant.

    “Studiile realizate de CECED – Asociaţia Europeană a Producătorilor de Aparatură Electrocasnică -, referitoare la marfa pusă pe piaţa din România de către membrii săi, arată că piaţa este încă în scădere. Tot aceste studii arată şi alte tendinţe şi direcţii importante de evoluţie a cererii de marfă pentru viitorul apropiat”, spune Tone Prislan, managing director al producătorului sloven de electrocasnice Gorenje în România. El explică faptul că pe fondul scăderii accentuate a puterii de cumpărare a românilor, potenţialii clienţi vor efectua achiziţii de aparatură electrocasnică cu predilecţie în ultimele două trimestre ale anului, principalele cauze fiind dependenţa de banii sosiţi de la muncitorii din afara graniţelor, precum şi costurile mari cu întreţinerea pe timpul iernii. Şeful Gorenje România mai spune că în România sunt realizate infuzii masive de capital în lunile august şi decembrie.

    O altă tendinţă pe care el o observă pe această piaţă, profund afectată de situaţia economică dificilă din ultimii trei ani, este aceea că principalele motoare ale vânzărilor de electrocasnice sunt reprezentate de proiectele de finisări şi amenajări interioare, ce au condus la o creştere importantă a vânzărilor de aparatură încorporabilă. “Nu în ultimul rând, în perioade de criză, oamenii măresc cantităţile depozitate de alimente, de aceea cresc şi vânzările de congelatoare şi lăzi frigorifice.”

    În perioada de boom românii îşi permiteau să facă achiziţii din impuls, deoarece şi le puteau finanţa cu creditele ieftine, acordate pe bandă rulantă de bănci. Începând cu 2009 însă, situaţia a luat o altă întorsătură.
    După trei ani de criză, marcaţi de scăderea consumului, încă nu se vede luminiţa de la capătul tunelului pentru piaţa electrocasnicelor mari per ansamblu. Există însă segmentele de piaţă unde numărul produselor achiziţionate de români a crescut chiar cu peste 20%. Aceste segmente sunt printre cele mai mici (atât în volum, cât şi în valoare), precum uscătoarele (9,21%), maşinile de spălat vase (22,44%) sau cuptoarele cu microunde (28,93%), potrivit datelor CECED (Asociaţia Europeană a Producătorilor de Aparatură Electrocasnică).

    Această evoluţie poate fi explicată prin faptul că în România gradul de penetrare a acestor produse este încă foarte mic, românii abia acum începând să îşi doteze gospodăriile cu aceste tipuri de produse. Aceste segmente de piaţă sunt şi mult mai mici decât cele tradiţionale – frigidere, aragazuri şi maşini de spălat rufe. Toate cele trei segmente de bază ale pieţei de electrocasnice mari au avut în 2011 o evoluţie negativă în volum.

    Pe piaţa locală însă există loc de creştere şi pentru aceste segmente. Dacă în state vest-europene precum Germania nu se mai găsesc date în anuarele statistice despre gradul de penetrare al frigiderelor sau maşinilor de spălat, deoarece acesta este de 100%, în România nu a fost atins nivelul maxim pentru niciuna dintre aceste categorii de produse.

    Giuseppe Parma, care conduce de mai bine de doi ani operaţiunile locale ale Indesit, spunea în urmă cu o lună că în România gradul de penetrare a frigiderelor şi aragazurilor este de 90%, iar cel al maşinilor de spălat de 70% – printre cele mai mici din regiune.

    El explică însă faptul că penetrarea atât de redusă a maşinilor de spălat are ca şi cauză principală faptul că multe locuinţe nu sunt racordate la apă. Până când acest lucru nu se va întâmpla, pentru multe gospodării maşinile de spălat vor fi inutilizabile.

    Tot la coada clasamentelor ne situăm şi în cazul maşinilor de spălat vase. Doar trei gospodării din 100 au acasă maşină de spălat vase, gradul de penetrare a acestor produse fiind încă foarte mic comparativ cu alte electrocasnice şi cu alte pieţe europene, potrivit datelor oferite de retailerul de electronice, electrocasnice şi IT Flanco.

  • Geneva 2012: În spatele maşinilor sclipitoare

    Piaţa auto europeană a pierdut teren pentru al patrulea an consecutiv. Scăderea din 2011 s-a oprit la 1,7% pe sectorul de vehicule non-comerciale, până la un număr total de 13,1 milioane de unităţi vândute. Cele mai importante pieţe nu şi-au putut opri căderea: Franţa a pierdut 2,1%, Marea Britanie 4,4%, Italia 10,9%, iar Spania 17,7%. A rezistat cu brio Germania, unde numărul maşinilor înmatriculate a urcat cu aproape nouă procente, cea mai mare piaţă din Europa bifând 3,1 milioane de unităţi vândute, urmată de Hexagon cu 2,2 milioane şi Regatul Unit cu aproape două milioane.

    Mesajul europenilor a fost transmis înaintea Salonului Auto de la Geneva pe o singură voce de către Sergio Marchionne, CEO al Fiat S.p.A şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Automobile din Europa (ACEA). În discursul despre “momentul critic de răscruce”, Marchionne a prezis încă un an dificil pentru industrie: “Pieţele din întreaga lume sunt agitate în mod justificat în legătură cu abilitatea ţărilor de a-şi rezolva problemele legate de deficite şi datorii suverane, iar efectele întârzierii deciziilor nu au fost încă depăşite”.

    În viziunea sa, Europa trebuie să contracareze furtuna economică printr-o politică industrială regională menită să întărească sectorul producţiei, mai ales că “pilonii unei creşteri economice trebuie întăriţi acum mai mult ca niciodată pentru a securiza viitorul Europei”. 2012 va fi încă un an dificil pentru europeni şi industria de automobile. În termeni de vânzări, cea mai optimistă prognoză anticipează oprirea căderii pieţei abia în 2014. “Adevărul e că foarte puţini producători mai fac bani în Europa”, spune Marchionne, solicitând “nevoia de restructurări în întreaga industrie”.

    Vânzările oscilante, războiul tot mai crunt al preţurilor şi excedentul de capacitate au contribuit la creşterea pierderilor, iar unii producători iau în calcul reduceri considerabile de costuri şi chiar închiderea unor uzine, decizie blocată de guverne pe durata crizei economice.

    În faţa plutonului ies Fiat SpA, francezii de la PSA Peugeot Citroën, General Motors – deţinătorii Opel -, cei trei aflându-se în faţa unei presiuni considerabile din partea autorităţilor de a păstra locurile de muncă din uzinele proprii în condiţiile unei posibile noi recesiuni la nivelul zonei euro. Măsura blocării unor noi restructurări ar fi perfect sustenabilă, însă multe dintre companii se află în al cincilea an consecutiv de pierderi şi, aşa cum reda Wall Street Journal după o selecţie a principalelor declaraţii din industrie, aşteptarea nu mai e o opţiune. Iar lipsa de acţiune poate distruge unul dintre motoarele economice ale Uniunii Europene şi principalul vector al exporturilor. Spre exemplu, divizia europeană a General Motors a pierdut 747 de milioane de dolari în 2011, în timp ce pierderile Fiat în Europa au ajuns la jumătate de miliard de euro, ceea ce ar putea duce la închiderea a două uzine ale italienilor dacă cererea în scădere din Europa nu va putea fi compensată de exporturile către SUA.

    Dincolo de scăderea vânzărilor, bătălia s-a dus în actualul context în câştigarea de cotă de piaţă, iar competiţia nu a fost deloc uşoară. Câştigătorii anului 2011 sunt Volkswagen (23%, cotă de piaţă), BMW (6%), Kia-Hyundai (5%) şi Nissan (3,7%), în timp ce Peugeot (12,4% – cotă de piaţă), Renault (9,5%) şi Fiat (6,7%) au raportat minusurile cele mai mari. De fapt, japonezii de la Nissan şi-au crescut vânzările cu un sfert în Europa în 2011, comparativ cu anul precedent. În volum, Nissan a vândut circa 700.000 de vehicule, cu 140.000 de unităţi peste cele comercializate în anul precedent.

    Recordul a fost atins în luna septembrie, când a bifat o cotă de piaţă de 4,2%. “Eram chiar aici la Geneva anul trecut, când vă spuneam că plănuim să fim cel mai puternic brand asiatic din Europa. Dacă cineva se îndoia un moment, acum cred că începe să stea pe gânduri”, spunea, în cadrul conferinţei de presă de la Salonul Auto de la Geneva, Paul Willcox, vicepreşedintele de vânzări şi marketing al Nissan în Europa.

    Oficialul a ţinut să puncteze contextul “extrem de imprevizibil” în care s-au obţinut rezultatele: cutremurul devastator urmat de valul tsunami din 11 martie, inundaţiile din Thailanda, mediul economic mondial instabil, în paralel cu întărirea istorică a yenului, sugerând că ofensiva asiatică va continua să ridice probleme europenilor. “Un factor crucial al succesului din Europa e faptul că cea mai mare parte a maşinilor comercializate sunt şi produse aici. 80% din modelele vândute în regiune sunt fabricate în cele patru uzine Nissan din Marea Britanie, Spania şi Rusia”, a mai precizat Willcox.

    Cu o piaţă în continuă scădere, o confruntare tot mai agresivă la capitolul preţuri, un mediu economic extrem de imprevizibil şi cu o presiune în creştere din Orientul Îndepărtat, Europa va avea încă un an dificil. Aşa cum rezuma un analist auto al Sanford C. Bernstein de la Londra, “industriei auto europene îi lipsesc două lucruri: banii şi energia”. De aceea, 2012 nu va fi ultimul an pe care producătorii vor vrea să îl uite.

  • Club BM: Crivăţul din imobiliare

    BUSINESS MAGAZIN: Se vede vreun semn de dezgheţ în imobiliare?
    ILAN LAUFER, RETAIL GROUP: Greu. Eu la începutul acestui an sunt mai pesimit decât în 2011, după cum percep lucrurile.

    BUSINESS MAGAZIN: Această opinie nu cumva este în linie cu fibra aceea pesimistă care s-a dezvoltat destul de puternic în cei trei ani de criză?
    ILAN LAUFER, RETAIL GROUP: Nu, eu sunt o persoană foarte optimistă şi în fiecare an am dat nişte argumente solide vizavi de ce cred eu că putem să continuăm şi să căutăm şi în perioada aceasta. La începutul acestui an simt că oamenii au obosit. Cred că pe unii dintre noi, dintre cli-enţi, dintre antreprenori, dintre cei care sunt implicaţi în business îi simt pentru prima oară un pic obosiţi şi neîncrezători. E o întârziere clară a finanţărilor din partea băncilor şi toată lumea practic caută doar oportunităţi. Majoritatea clienţilor şi partenerilor mei, când discutăm de dezvoltări de rezidenţe sau de birouri, chiar caută clădiri blocate, neterminate, nu mai vor să investească bani în autorizaţii, în studii de fezabilitate… Preferă o construcţie terminată, al cărei proprietar este dispus să vândă.

    BUSINESS MAGAZIN: Acest sentiment este prezent şi în celelalte segmente ale pieţei?
    RADU BOIŢAN, JONES LANG LASALLE: Sunt mai multe “etaje” în piaţa imobiliară. Eu sunt mai profilat pe partea tranzacţiilor mari, însă bănuiesc că totul este o piramidă şi bănuiesc că acest transfer de informaţii aşa se întâmplă: în genere, din vârf, unde se întâmplă tranzacţiile majore şi unde practic sunt numai jucători instituţionali, care oferă şi transparenţă; apoi urmează celelalte niveluri şi mă refer la celelalte sectoare, până la nivelul tranzacţiilor de zi cu zi. Lucrurile stau drastic, în sensul că marea parte a grupurilor bancare care activează la noi în ţară au probleme majore pe partea de property, ceea ce înseamnă că au probleme majore cu rata de externalizare a capitalurilor (capitalul lor propriu faţă de împrumuturi). Evident că ei nu au de gând s-o facă gradual, pentru că au tot amânat acest moment şi acum trebuie s-o facă dintr-o dată. Eu văd piaţa în stare de aşteptare şi într-o atitudine de ajustare. Singurii care se pot mişca în această perioadă sunt cei care au cash propriu ca să investească şi se asigură că în orice scenariu viitor vor câştiga suficient. Desigur, e de discutat ce înseamnă suficient, pentru că aşteptările de profitabilitate au corespunzătoare şi riscurile aferente. Singurele produse tranzacţionabile în acest moment sunt cele care au finanţare asigurată şi acelea se vor vinde, cu siguranţă.

    ILAN LAUFER, RETAIL GROUP: În retail, în clipa când o reţea are probleme care persistă, unii intră în insolvenţă, alţii nu, alţii ajung la faliment şi se închid magazine. În cazul în care intră în insolvenţă şi există un plan de reorganizare, te obligă să închizi toate magazinele care sunt neperformante. La fel se întâmplă şi dacă ai fonduri proprii, fără un ajutor foarte mare din partea băncilor. În clipa în care ai foarte mari pierderi pe anumite puncte nu ai altceva de făcut decât să închizi şi să rămâi cu cele care produc profit. Lucrul acesta lasă găuri irecuperabile în centrele comerciale. Diferenţa este că, din prisma crizei, în piaţa de birouri s-au ivit oportunităţi pentru anumite companii, cum ar fi să relocheze sediile dintr-o parte în alta. În retail, o companie care dispare nu mai creează nimic, lasă un gol în urma ei. E o diferenţă foarte mare între cele două pieţe.

  • Pe ce cititori se mai poate baza piaţa de carte?

    Cele mai mari patru edituri de pe piaţa locală, Polirom, grupul All, Humanitas şi Curtea Veche, au finalizat anul trecut cu afaceri totale de 13 milioane de euro, nivel puţin sub cel din anul anterior. Cererea pentru cartea de pe rafturile librăriilor nu a fost în creştere, dar în schimb, s-a remarcat un interes mai mare pentru cărţile la promoţii vândute online şi pentru cele în format digital, potrivit editurilor.

    Pe o piaţă evaluată la 100 de milioane de euro, reprezentanţii editurilor afirmă că strategia de a creşte vânzările include publicarea unor titluri atractive pentru consumatori, promoţiile şi vânzările directe la târguri. “Factura la energie şi la întreţinere lasă românii cu mai puţini bani pentru achiziţionarea de produse culturale, ceea ce nu permite pieţei de carte să crească”, este de părere Silviu Lupescu, directorul general al celei mai mari edituri de pe piaţă, Polirom. Editura a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri de 19,5 milioane lei (4,5 mil. euro), faţă de 4,1 milioane de euro în 2010.

    Consumul de carte din România ne plasează încă pe ultimul loc în cadrul ţărilor din Uniunea Europeană, având în vedere că un român cheltuieşte în medie 5 euro anual pe cărţi, în timp ce la bere suntem în topul primelor ţări din lume. “Creşterea vânzărilor cu câteva procente faţă de anul precedent nu reprezintă o creştere semnificativă a cererii pentru carte, ci doar un uşor reviriment. Piaţa de carte s-a menţinut la un nivel scăzut, cu circa 40% faţă de anii de dinaintea crizei”, a spus Silviu Lupescu. Portofoliul editurii Polirom include autori români şi internaţionali precum Nabokov, Hemingway, Lessing, Fowels, Rushdie, Saramago sau Salinger. Editura colaborează cu librării şi difuzori angro din ţară şi din Republica Moldova.În ultimii trei ani mai multe edituri au optat pentru o strategie de conservare, care să le asigure supravieţuirea. Cele mai multe edituri au redus numărul titlurilor şi tirajele cărţilor publicate şi au distribuit cărţile în magazinele ce asigurau promovare la raft.

    Piaţa de carte, inclusiv ediţiile de chioşc (volumele vândute împreună cu anumite ziare şi reviste), a fost estimată în 2010 la aproximativ 112 milioane de euro, în scădere cu circa 15% comparativ cu 2009, potrivit unui bilanţ prezentat de reţeaua de librării Diverta. Fără ediţiile de chioşc, piaţa de carte din România de anul trecut se ridica la aproximativ 60 de milioane de euro, mai spuneau oficialii Diverta.

    “Estimările pentru acest an sunt dificil de făcut şi depind în mod semnificativ de o eventuală creştere a veniturilor populaţiei, în special ale acelor categorii socio-profesionale care au fost afectate grav de reducerile salariale din ultimii ani (cadre didactice, de exemplu). Depinde, de asemenea, de fondurile alocate bibliotecilor, reduse drastic în ultimii ani”, a spus Lupescu.

    Atenţia pe care editurile au acordat-o internetului a făcut ca între 6% şi 40% din vânzările de carte să fie acum aduse de comenzile online. Gabriel Scînteia, chief operating officer al editurii All Publishing Group, spune că circa 6-7% din vânzările pe anul trecut au fost aduse de mediul online. Grupul All a avut anul trecut o cifră de afaceri de 2,3 milioane de euro.

    La cărţile vândute online se fac şi reduceri. Şi celelalte edituri au creat site-uri pentru vânzarea online a cărţilor, iar discounturile pot ajunge chiar şi la 40% la cărţile achiziţionate online, cum se întâmplă la editura Teora. “Grupul All a prognozat o creştere de 10-15% pe segmentul vânzărilor în librării anul acesta. Acest lucru ar însemna de fapt o revenire pe acest segment pentru că în 2011 pe acest segment editura a avut o scădere semnificativă, compensând pe canale de vânzare directă”, a spus Scînteia. Din perspectiva vânzărilor generale, el speră să se înregistreze anul acesta o situaţie similară cu cea din 2011. Oficialul editurii afirmă că cifra de afaceri nu este un indicator suficient pentru a constata dacă cererea este în creştere sau nu pe piaţa de carte, deoarece cărţile vândute la reduceri sau cele în format digital au creat o piaţă nouă, mai atractivă ca preţuri pentru cititori şi mai vizibilă pentru autorii cărora astfel le creşte cota şi audienţa. Pentru edituri însă, aceste două mari schimbări din piaţă aduc deocamdată un vânt de scădere, iar viitorul nu prea se arată prietenos cu ediţiile “hard-back”, vândute altădată în mii de exemplare.

    Plus că, uitându-ne în jur, pe marile artere comerciale sau în mall-uri, pare că piaţa de carte este în scădere. Lipsa librăriilor în sine duce la o slăbire a pieţei, consideră Iren Arsene, proprietara editurii Curtea Veche: “Nu există speranţe de-a apărea noi distribuitori de carte pe piaţă. Sunt librăriile şi supermarketurile, dar din păcate nu apare un lanţ de librării care să echilibreze situaţia”. Anul trecut editura Curtea Veche a avut o cifră de afaceri de 12,9 milioane de lei (3 milioane de euro) faţă de anul 2010, când a înregistrat afaceri de 3,9 milioane de euro. “Am vândut anul trecut aproape 1,5 milioane de exemplare de cărţi, exceptând ediţiile de la chioşc”, a declarat Iren Arsene. Anul trecut compania a publicat 150 de titluri de cărţi, 15% din vânzări fiind online. Ea afirmă că politica editurii este una prudentă, care pune accent pe republicarea unor titluri şi pe promovarea autorilor la care reacţionează consumatorii.

  • Ce articole personale şi-au scos românii la vânzare pentru a face rost de bani

    Articolele de îmbrăcăminte, maşinile şi apartamentele au fost produsele cele mai des date spre vânzare de către români la început de 2012, conform unui studiu realizat de site-ul de anunţuri gratuite mercador.ro.
    Cele mai ofertate produse la începutul anului 2012 au fost cele înregistrate în categoria “Modă şi Frumuseţe”, cu un procent de aproximativ 50% din totalul anunţurilor. Produsele cel mai frecvent date spre vânzare, din această categorie, au fost cele vestimentare destinate femeilor, urmate de încălţăminte şi accesorii.

    Categoria auto-moto ocupă un loc secund în rândul celor mai ofertate produse, cu un procent de 20%. La început de an, Opel, BMW şi Ford au fost mărcile cel mai des oferite spre vânzare. Piesele şi accesoriile auto au fost şi ele în topul celor mai listate produse din această categorie.

    11% dintre anunţurile postate s-au încadrat în secţiunea de imobiliare, cel mai des listate spre vânzare fiind apartamentele, urmate de case şi terenuri intravilane. Produsele din categoria casă şi grădină însumează 3% din numărul total de anunţuri. Instalaţiile termice şi sanitare alături de produsele de design şi decoraţiuni au fost cele mai ofertate produse din această categorie. La polul opus, s-au situat ofertele din categoria de produse bio şi alimente, acestea înregistrând sub 1% din numărul total de anunţuri.

    în prima lună a anului, bucureştenii au fost cei mai activi în ceea ce priveşte vânzarea de produse, anunţurile date de aceştia însumând aproximativ 23,5% din totalul ofertelor. Pe locul doi se află judeţul Ilfov, cu 5,31%, urmat de Braşov, cu puţin peste 5%. Cei care au avut cele mai puţine produse de vânzare, la început de an, au fost românii din judeţul Tulcea, anunţurile date de aceştia reprezentând un procent de aproximativ 0,4% din numărul total de anunţuri.

  • Îmbătrânirea şi scăderea populaţiei aduc o perspectivă îngrijorătoare privind piaţa muncii

    “În contextul schimbărilor demografice care se manifestă la nivel global, scăderile considerabile ale volumului populaţiei reprezintă şi în România un fenomen important. Statistici ale Secretariatului Naţiunilor Unite arată că până în 2050 una din cinci persoane la nivel global va avea 60 de ani sau peste. Îmbătrânirea populaţiei este un trend confirmat atât pe plan mondial cât şi în România. Realizând o corelare a scăderii populaţiei cu îmbătrânirea acesteia, perspectiva devine îngrijorătoare”, potrivit unui comunicat al companiei de resurse umane ManpowerGroup România. Măsuri care să combată acest fenomen demografic şi care să asigure stabilitatea pieţei muncii din punct de vedere al disponibilităţii personalului ar trebui să fie adoptate constant, conform sursei citate.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Pentru comercianţi, Crăciunul a venit şi în februarie

    odurile meteo de varii culori par a avea un efect miraculos asupra vânzărilor din magazine, care cresc la fel ca şi Făt-Frumos. “Am avut vânzări mai mari chiar decât de Crăciun”, spunea o vânzătoare dintr-un hipermarket bucureştean la începu-tul weekend-ului trecut, când aşteptata înrăutăţire a vremii a mânat cumpărătorii din întreaga ţară să se aprovizioneze. Ca urmare, de când iarna şi-a intrat cu adevărat în drepturi, “traficul cumpărătorilor a crescut în magazinele real”, spune Adriana Piţa, director de comunicare în cadrul reţelei. Un rol special în această ecuaţie l-au jucat chiar anunţurile “foarte alarmiste făcute de autorităţi, aşa încât populaţia din Bucureşti, în primul rând, s-a speriat”, argumentează Ana Maria Florea, managerul de comunicare a reţelei de hipermarketuri Cora. Tot ea completează că afluxul mare de clienţi s-a datorat faptului că “lumea a venit să-şi facă provizii de teamă că vor rămâne blocaţi în case sau că magazinele nu vor mai avea mâncare pe rafturi”. Prin urmare, au fost zile când traficul a crescut cu 20%, iar în unele magazine numărul de clienţi a fost chiar dublu sau mai mare, cu până la 140% faţă de aceleaşi zile ale săptămânii anterioare venirii ninsorilor abundente şi viscolului, spune reprezentanta Cora. Cumpărătorii au pus în coşuri mai cu seamă alimente de bază, cum sunt carnea, lactatele, ouăle, cartofii sau pâinea. Situaţia s-a regăsit şi în alte magazine, iar în capul listei de cumpărături s-au plasat şi articolele auto de iarnă, lopeţile, hainele groase, aparatele de încălzit locuinţa, precizează Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România.

    Astfel, pentru unele articole de pe rafturi, vremea rea a avut un rol cât se poate de pozitiv; pe de altă parte, şi mărfurile de sezon au avut o evoluţie bună. În magazinele real şi în prima parte a iernii, pe ansamblu, vânzările de sezon au crescut faţă de perioada similară din anul anterior. Lucru care se datorează, explică Adriana Piţa, atât “acţiunilor comerciale şi de marketing susţinute”, cum a fost un discount suplimentar de 20% la toate articolele de încălzire în luna noiembrie, dar şi diversificării ofertei sau lichidărilor de stoc. În plus, pe parcursul ultimelor săptămâni, “gerul puternic a creat în unele gospodării necesitatea existenţei unor surse suplimentare de încălzire”, completează reprezentanta real.

    E drept însă că unele magazine au întâmpinat dificultăţi de aprovizionare, mai cu seamă în zonele mai afectate de condiţiile meteo nefavorabile. Andreea Mihai dă ca exemple situaţii ale unor spaţii din Brăila, Focşani şi Buzău. Pe de altă parte însă, reprezentanta Cora spune că “nu avem probleme deosebite de aprovizionare şi nici nu cred că lumea trebuie speriată că va rămâne fără mâncare”. Şi totuşi, orice situaţie are cazuri de excepţie. Dacă drumurile sunt blocate mai mult de câteva zile, alimentarea rafturilor cu mărfuri ar putea deveni dificilă. Adriana Piţa afirmă că în ce priveşte aprovizionarea “ne-am pregătit, am suplimentat stocurile şi am luat toate măsurile pentru a nu avea întreruperi în lanţul de aprovizionare”. Astfel încât magazinele pot funcţiona fără probleme cel puţin două-trei zile.

    Una peste alta, dincolo de disconfortul clienţilor, care s-au îngrămădit în magazine, şi al comercianţilor, care au fost nevoiţi să răspundă unei cereri mai mari, neaşteptate, un lucru este clar: profiturile retailerilor s-au rotunjit considerabil graţie vremii neprielnice. Cu toate acestea, atenţionează Ana Maria Florea, “în niciun caz nu trebuie confundată această situaţie, de panică, cu o reluare a consumului, iar autorităţile ar trebui să fie mai responsabile în privinţa anunţurilor aşa încât lumea să nu se streseze fără motiv”. Cumpărăturile făcute în ultimele săptămâni nu dau tonul unei tendinţe. Clienţii şi-au umplut cămările, iar cei mai mulţi dintre ei nu vor mai băga prea adânc mâna în buzunar până la epuizarea proviziilor, mai cu seamă că temperarea de care au dat dovadă chiar şi în decembrie este cea mai bună dovadă de chiverniseală.