BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • A fost oare frenezia creată în jurul AI-ului supraevaluată? Un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor

    De când inteligenţa artificială a început să genereze un nou val de entuziasm pe pieţele internaţionale de capital, în special pe Wall Street, participanţii bursieri se uită constant la companiile care ar putea beneficia de noile tehnologii şi, în consecinţă, care ar putea înregistra creşteri semnificative pe profit şi aprecieri puternice ale acţiunilor. În prezent, unii investitori se întreabă însă dacă nu cumva frenezia creată în jurul AI-ului a fost supraevaluată, dar şi dacă firmele îşi pot ţine promisiunile de creştere. În acest context, un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor. Despre ce este vorba?

     

    Imaginaţi-vă o cameră închisă, fără ferestre, cu servere aliniate unul în spatele celuilalt. Este cald, iar mii de computere funcţionează la unison. Ventilatoare industriale masive zumzăie neîncetat încercând să răcească încăperea. Peste drum, a început să se construiască un nou centru de date, urmând să apară un întreg complex industrial. Companiile de construcţii responsabile abia fac faţă cererii, scrie Business Insider, într-un material numit „Marii câştigători ai boomului AI sunt cele mai plictisitoare companii imaginabile”.

    Această scenă încapsulează imensa putere de calcul necesară tehnologiilor bazate pe inteligenţă artificială. Deşi se află la mare distanţă de ştirile spectaculoase cu care marile firme tech domină presa de business de peste hotare – precum Nvidia şi Microsoft –, unii dintre cei mai mari câştigători din această perioadă pot fi companiile care lucrează mai degrabă „în spatele cortinei”. Este vorba despre centrele de date, care devin esenţiale în ceea ce priveşte stocarea informaţiilor pe măsură ce inteligenţa artificială continuă să fie adoptată de către companii. Astfel, tot mai mulţi analişti sunt de părere că, în aceste condiţii, centrele de date reprezintă unii dintre beneficiarii trecuţi prea lejer cu vederea.

    „Cu această nouă arhitectură AI, trebuie să îmbunătăţeşti o infrastructură de un trilion de dolari (1.000 de miliarde de dolari – n.r.). Şi abia suntem la începutul meciului”, spune Ted Mortonson, strateg tech la administratorul de active Baird. Cererea de energie pentru centrele de date va creşte cu 160% până la sfârşitul deceniului, spune gigantul bancar Goldman Sachs, adăugând că o căutare pe ChatGPT consumă de până la zece ori mai multă electricitate decât un simplu search pe Google. „O astfel de creştere a cererii de energie nu a fost văzută în Statele Unite de la începutul secolului, urmând să fie alimentată parţial de electrificare şi de relocări industriale, cât şi de AI”, reiese dintr-un raport de analiză al Goldman.

    Extrapolând de aici, revoluţia AI ar putea deveni o binecuvântare pentru un număr companii de construcţii, energie şi utilităţi care ajută la crearea centrelor de date. Privite adeseori drept sectoare defensive, acestea s-ar putea dovedi oportunităţi interesante de investiţii, scrie Business Insider. Marile companii din SUA investesc deja miliarde de dolari în crearea centrelor de date, iar acţiunile legate de construcţia şi alimentarea lor cu energie înregistrează evoluţii notabile în ultima perioadă.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI”, spune Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI.“ –
    Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management

    Din cele 11 sectoare prezente în S&P 500, indicele de referinţă al Wall Streetului, utilităţile au a treia cea mai bună performanţă în ultimele şase luni, fiind depăşite doar de IT şi serviciile telecom, adică de giganţi concentraţi pe tehnologii AI precum Nvidia, Meta Platforms (Facebook) şi Alphabet (Google). În mod normal, când acţiunile de creştere evoluează bine, utilităţile afişează evoluţii sub media pieţei – însă nu este cazul şi acum.

    Acţiunile Digital Realty Trust, singurul trust de investiţii imobiliare (REIT – real estate investment trust) pentru centre de date listat pe Bursa de Valori din New York, au crescut cu aproximativ 33% în ultimul an. Prin comparaţie, ETF-ul (exchange traded fund – fond tranzacţionat la bursă, n.red.) Global X Data Center & Digital Infrastructure a urcat cu 12%. Ambele randamente depăşesc dinamica de 4% afişată în aceeaşi perioadă de ETF-ul iShares Core US REIT, axat pe trusturi imobiliare.

    „Vorbim de centre logistice în care sunt servere cu consum foarte mare de electricitate. De ce? Pentru că în zona AI au intrat foarte multe companii. Cei mai mari clienţi ai Nvidia sunt chiar Microsoft, Alphabet, Meta şi Amazon. Statele tocmai acum încep să intre, să cumpere şi să îşi facă baze de date AI pentru servicii de supraveghere, antitero, servicii secrete etc”, continuă Dragoş Manolescu.

    De asemenea, acţiunile care facilitează utilizarea la scară largă a energiei electrice au avut un 2024 extrem de bun. Super Micro Computer (simbol bursier SMCI) – furnizor de software-uri de management al serverelor pentru diverse pieţe, precum AI, centre de date pentru întreprinderi, tehnologii 5G şi cloud computing – înregistrează o apreciere de 200% a cotaţiei de la începutul anului pe bursă, tehnologia de răcire prin lichid a companiei fiind considerată indispensabilă pentru hardware-urile AI. Nvidia, vedeta pieţei americane de capital de mai bine de un an, este pe plus cu „doar” 160%.

     

    De la hardware la software şi înapoi. Vertiv, producător de echipamente de alimentare şi răcire pentru centre de date, s-a apreciat cu 93% pe Wall Street în 2024. De când Nvidia a avut primul trimestru cu rezultate spectaculoase, adică în urmă cu 13 luni, acţiunile companiei au crescut cu 435%, cu 130 puncte procentuale peste Nvidia. Evoluţia i-a adus titlul de „adevăratul favorit AI” din partea Bank of America.

    Acţiunile companiilor producătoare de echipamente şi reţele electrice din SUA, Coreea de Sud, India şi Europa afişează aprecieri de până la 140% de la începutul anului, se arată într-o analiză realizată de JPMorgan, citată de Business Insider.

    De obicei, investitorii nu sunt obişnuiţi să vadă în acţiunile de energie şi utilităţi o mină de aur, ţinând cont de randamentele sub medie din ultimul deceniu, explică Travis Miller, analist pe pieţe de energie din SUA la furnizorul de date şi servicii financiare Morningstar. Acum, compania se aşteaptă însă la creşteri anuale de circa 10% pentru sectorul utilităţilor în următorii 10 ani. „Nu cred că investitorii realizează pe deplin impactul creşterii centrelor de date”, spune Miller.

    În timp ce companiile „tradiţionale” de hardware şi cele care facilitează construirea centrelor de date înregistrează creşteri notabile, acţiunile software par să rămână în urmă. Acţiunile hardware depăşesc cu 30% randamentul acţiunilor software în SUA de la începutul anului, evoluţia venind pe fondul cererii imense pentru unităţi de procesare grafică, centre de date şi echipamente de calcul fizic. Are loc o schimbare completă a paradigmei din ultimul deceniu, când firmele software – lăudate pentru marjele ridicate de profit pe care le livrează – au depăşit randamentul companiilor hardware cu aproximativ 250%.

    Mortonson argumentează că firmele software construiesc cu greu în jurul conceptelor AI: „Ciclul generaţiei AI reprezintă strict infrastructură”, spune el, adăugând că grupurile concentrate pe tehnologii cloud din SUA vor cheltui anul acesta peste 200 de miliarde de dolari pe centre de date. Pe baza evaluărilor comparative, acţiunile software „tradiţionale” par scumpe prin comparaţie cu acţiunile din energie şi producătorii de centre de date. Pe deasupra, utilităţile par să fie subevaluate cu circa 5%, mai spune Miller.

    Totuşi, în pofida performanţelor recente, ar putea dura ani până când boomul centrelor de date ar ajunge la maturitate. Aşadar, centrele de date ar putea influenţa semnificativ veniturile mediului corporate cel mai devreme în 2028, continuă reprezentantul Morningstar. Asta înseamnă că investitorii ar putea aştepta ceva timp pentru a marca din profituri, la care se adaugă şi posibilitatea ca SUA să nu construiască atâtea centre de date pe cât se anticipează din cauza temerilor privind capacităţile energetice ale ţării. De altfel, cele mai recente date sugerează că SUA rămân în spatele Republicii Populare Chineze la capitolul „investiţii în domeniul energetic”, cu precădere investiţiile în regenerabile.

    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România, este de părere că „vor exista profituri de realizat şi, în opinia mea, există un potenţial semnificativ în domeniu (centre de date pentru AI – n.r.), cât şi anumiţi jucători care vor reuşi să optimizeze costurile, întrucât există costuri importante şi probleme de capacitate”. Miza este, în opinia lui, energia ieftină, pentru că poţi produce energie în momentul de faţă, dar totul depinde de costuri. Jucătorii care vor putea optimiza aceşti parametri vor avea de câştigat. „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic”, adaugă Claudiu Cazacu. Deci poate fi un bonus pentru investitorii cu orientare activă, care se informează pragmatic şi eficient.

    „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic.“
    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România

    „Părerea mea este că AI o să evolueze într-o direcţie care ar trebui să ne ajute. Supravegherea video şi procesarea unor volume mari de date înseamnă consum mare de electricitate (…). Trendul AI a performat foarte bine de un an şi jumătate, iar deja au apărut mai multe semne de întrebare legate de sustenabilitatea lui. Sunt mai mulţi investitori care au început să-şi ia banii de pe masă sau să marcheze o parte din profituri pentru că vor să se protejeze de volatilitate”, conchide Dragoş Manolescu. 

  • A fost oare frenezia creată în jurul AI-ului supraevaluată? Un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor

    De când inteligenţa artificială a început să genereze un nou val de entuziasm pe pieţele internaţionale de capital, în special pe Wall Street, participanţii bursieri se uită constant la companiile care ar putea beneficia de noile tehnologii şi, în consecinţă, care ar putea înregistra creşteri semnificative pe profit şi aprecieri puternice ale acţiunilor. În prezent, unii investitori se întreabă însă dacă nu cumva frenezia creată în jurul AI-ului a fost supraevaluată, dar şi dacă firmele îşi pot ţine promisiunile de creştere. În acest context, un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor. Despre ce este vorba?

     

    Imaginaţi-vă o cameră închisă, fără ferestre, cu servere aliniate unul în spatele celuilalt. Este cald, iar mii de computere funcţionează la unison. Ventilatoare industriale masive zumzăie neîncetat încercând să răcească încăperea. Peste drum, a început să se construiască un nou centru de date, urmând să apară un întreg complex industrial. Companiile de construcţii responsabile abia fac faţă cererii, scrie Business Insider, într-un material numit „Marii câştigători ai boomului AI sunt cele mai plictisitoare companii imaginabile”.

    Această scenă încapsulează imensa putere de calcul necesară tehnologiilor bazate pe inteligenţă artificială. Deşi se află la mare distanţă de ştirile spectaculoase cu care marile firme tech domină presa de business de peste hotare – precum Nvidia şi Microsoft –, unii dintre cei mai mari câştigători din această perioadă pot fi companiile care lucrează mai degrabă „în spatele cortinei”. Este vorba despre centrele de date, care devin esenţiale în ceea ce priveşte stocarea informaţiilor pe măsură ce inteligenţa artificială continuă să fie adoptată de către companii. Astfel, tot mai mulţi analişti sunt de părere că, în aceste condiţii, centrele de date reprezintă unii dintre beneficiarii trecuţi prea lejer cu vederea.

    „Cu această nouă arhitectură AI, trebuie să îmbunătăţeşti o infrastructură de un trilion de dolari (1.000 de miliarde de dolari – n.r.). Şi abia suntem la începutul meciului”, spune Ted Mortonson, strateg tech la administratorul de active Baird. Cererea de energie pentru centrele de date va creşte cu 160% până la sfârşitul deceniului, spune gigantul bancar Goldman Sachs, adăugând că o căutare pe ChatGPT consumă de până la zece ori mai multă electricitate decât un simplu search pe Google. „O astfel de creştere a cererii de energie nu a fost văzută în Statele Unite de la începutul secolului, urmând să fie alimentată parţial de electrificare şi de relocări industriale, cât şi de AI”, reiese dintr-un raport de analiză al Goldman.

    Extrapolând de aici, revoluţia AI ar putea deveni o binecuvântare pentru un număr companii de construcţii, energie şi utilităţi care ajută la crearea centrelor de date. Privite adeseori drept sectoare defensive, acestea s-ar putea dovedi oportunităţi interesante de investiţii, scrie Business Insider. Marile companii din SUA investesc deja miliarde de dolari în crearea centrelor de date, iar acţiunile legate de construcţia şi alimentarea lor cu energie înregistrează evoluţii notabile în ultima perioadă.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI”, spune Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI.“ –
    Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management

    Din cele 11 sectoare prezente în S&P 500, indicele de referinţă al Wall Streetului, utilităţile au a treia cea mai bună performanţă în ultimele şase luni, fiind depăşite doar de IT şi serviciile telecom, adică de giganţi concentraţi pe tehnologii AI precum Nvidia, Meta Platforms (Facebook) şi Alphabet (Google). În mod normal, când acţiunile de creştere evoluează bine, utilităţile afişează evoluţii sub media pieţei – însă nu este cazul şi acum.

    Acţiunile Digital Realty Trust, singurul trust de investiţii imobiliare (REIT – real estate investment trust) pentru centre de date listat pe Bursa de Valori din New York, au crescut cu aproximativ 33% în ultimul an. Prin comparaţie, ETF-ul (exchange traded fund – fond tranzacţionat la bursă, n.red.) Global X Data Center & Digital Infrastructure a urcat cu 12%. Ambele randamente depăşesc dinamica de 4% afişată în aceeaşi perioadă de ETF-ul iShares Core US REIT, axat pe trusturi imobiliare.

    „Vorbim de centre logistice în care sunt servere cu consum foarte mare de electricitate. De ce? Pentru că în zona AI au intrat foarte multe companii. Cei mai mari clienţi ai Nvidia sunt chiar Microsoft, Alphabet, Meta şi Amazon. Statele tocmai acum încep să intre, să cumpere şi să îşi facă baze de date AI pentru servicii de supraveghere, antitero, servicii secrete etc”, continuă Dragoş Manolescu.

    De asemenea, acţiunile care facilitează utilizarea la scară largă a energiei electrice au avut un 2024 extrem de bun. Super Micro Computer (simbol bursier SMCI) – furnizor de software-uri de management al serverelor pentru diverse pieţe, precum AI, centre de date pentru întreprinderi, tehnologii 5G şi cloud computing – înregistrează o apreciere de 200% a cotaţiei de la începutul anului pe bursă, tehnologia de răcire prin lichid a companiei fiind considerată indispensabilă pentru hardware-urile AI. Nvidia, vedeta pieţei americane de capital de mai bine de un an, este pe plus cu „doar” 160%.

     

    De la hardware la software şi înapoi. Vertiv, producător de echipamente de alimentare şi răcire pentru centre de date, s-a apreciat cu 93% pe Wall Street în 2024. De când Nvidia a avut primul trimestru cu rezultate spectaculoase, adică în urmă cu 13 luni, acţiunile companiei au crescut cu 435%, cu 130 puncte procentuale peste Nvidia. Evoluţia i-a adus titlul de „adevăratul favorit AI” din partea Bank of America.

    Acţiunile companiilor producătoare de echipamente şi reţele electrice din SUA, Coreea de Sud, India şi Europa afişează aprecieri de până la 140% de la începutul anului, se arată într-o analiză realizată de JPMorgan, citată de Business Insider.

    De obicei, investitorii nu sunt obişnuiţi să vadă în acţiunile de energie şi utilităţi o mină de aur, ţinând cont de randamentele sub medie din ultimul deceniu, explică Travis Miller, analist pe pieţe de energie din SUA la furnizorul de date şi servicii financiare Morningstar. Acum, compania se aşteaptă însă la creşteri anuale de circa 10% pentru sectorul utilităţilor în următorii 10 ani. „Nu cred că investitorii realizează pe deplin impactul creşterii centrelor de date”, spune Miller.

    În timp ce companiile „tradiţionale” de hardware şi cele care facilitează construirea centrelor de date înregistrează creşteri notabile, acţiunile software par să rămână în urmă. Acţiunile hardware depăşesc cu 30% randamentul acţiunilor software în SUA de la începutul anului, evoluţia venind pe fondul cererii imense pentru unităţi de procesare grafică, centre de date şi echipamente de calcul fizic. Are loc o schimbare completă a paradigmei din ultimul deceniu, când firmele software – lăudate pentru marjele ridicate de profit pe care le livrează – au depăşit randamentul companiilor hardware cu aproximativ 250%.

    Mortonson argumentează că firmele software construiesc cu greu în jurul conceptelor AI: „Ciclul generaţiei AI reprezintă strict infrastructură”, spune el, adăugând că grupurile concentrate pe tehnologii cloud din SUA vor cheltui anul acesta peste 200 de miliarde de dolari pe centre de date. Pe baza evaluărilor comparative, acţiunile software „tradiţionale” par scumpe prin comparaţie cu acţiunile din energie şi producătorii de centre de date. Pe deasupra, utilităţile par să fie subevaluate cu circa 5%, mai spune Miller.

    Totuşi, în pofida performanţelor recente, ar putea dura ani până când boomul centrelor de date ar ajunge la maturitate. Aşadar, centrele de date ar putea influenţa semnificativ veniturile mediului corporate cel mai devreme în 2028, continuă reprezentantul Morningstar. Asta înseamnă că investitorii ar putea aştepta ceva timp pentru a marca din profituri, la care se adaugă şi posibilitatea ca SUA să nu construiască atâtea centre de date pe cât se anticipează din cauza temerilor privind capacităţile energetice ale ţării. De altfel, cele mai recente date sugerează că SUA rămân în spatele Republicii Populare Chineze la capitolul „investiţii în domeniul energetic”, cu precădere investiţiile în regenerabile.

    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România, este de părere că „vor exista profituri de realizat şi, în opinia mea, există un potenţial semnificativ în domeniu (centre de date pentru AI – n.r.), cât şi anumiţi jucători care vor reuşi să optimizeze costurile, întrucât există costuri importante şi probleme de capacitate”. Miza este, în opinia lui, energia ieftină, pentru că poţi produce energie în momentul de faţă, dar totul depinde de costuri. Jucătorii care vor putea optimiza aceşti parametri vor avea de câştigat. „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic”, adaugă Claudiu Cazacu. Deci poate fi un bonus pentru investitorii cu orientare activă, care se informează pragmatic şi eficient.

    „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic.“
    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România

    „Părerea mea este că AI o să evolueze într-o direcţie care ar trebui să ne ajute. Supravegherea video şi procesarea unor volume mari de date înseamnă consum mare de electricitate (…). Trendul AI a performat foarte bine de un an şi jumătate, iar deja au apărut mai multe semne de întrebare legate de sustenabilitatea lui. Sunt mai mulţi investitori care au început să-şi ia banii de pe masă sau să marcheze o parte din profituri pentru că vor să se protejeze de volatilitate”, conchide Dragoş Manolescu. 

  • „Succesul nu poate fi realizat în mod izolat”

    …crede Adrian Herdan, fondator şi CEO al Devhd, consultant în transformarea digitală prin platforma ServiceNow. În opinia sa, succesul este întotdeauna rezultatul efortului colectiv şi al colaborării eficiente în echipă. Tânărul  a pornit în aventura antreprenorială în 2016 şi a transformat Devhd într-un partener de referinţă pentru soluţiile ServiceNow. Eforturile sale vizează tehnologizarea la nivel enterprise şi dezvoltarea de soluţii inovatoare, susţinând echilibrul între viaţa personală şi profesională. Devhd se remarcă ca un partener ServiceNow de tip boutique, oferind servicii de consultanţă strategică, implementare si suport pentru companiile care adopta platforma ServiceNow pentru a automatiza procesele IT si de business, la nivel enterprise.

    Adrian Herdan, fondator şi CEO Devhd, Premier ServiceNow Partner
     

    Vârstă: 36 ani

    Cifră de afaceri (2023): >1 mil. euro

    Profit net (2023): 227.000 euro

    Număr de angajaţi (2023): 23

    1. Care este obiectivul de carieră pe care îl aveţi în prezent?

    Cel mai mult îmi doresc să duc Devhd cât mai departe reuşesc, pentru că acest business a fost creat dintr-o pasiune pentru ceea era atunci şi este şi acum ServiceNow: o platformă uriaşă, puternică, care permite oricărui business, din orice domeniu, fie că este financiar-bancar, retail, telecom sau de servicii medicale, să scaleze pe orice piaţă automatizând cât mai mult din operaţiuni, menţinând totodată un nivel de securitate ridicat.

    Practic, am avut o pasiune pe care ne-am specializat, am sesizat că această nişă nu era foarte bine acoperită în România şi aşa ne-am hotărât să deschidem Devhd. Ulterior am lucrat şi în continuare derulăm proiecte pentru companii cu anvergură internaţională din Fortune 500.

    2. Care sunt principalele provocări pe care le aveţi în atingerea acestuia şi cum v-aţi propus să le depăşiţi?

    Provocări sunt mereu în business, dar ar fi plictisitor să nu fie aşa. Primele provocări au venit la început pentru că dincolo de pasiunea pentru tehnologie aveam nevoie şi de cunoştinţe comerciale, ceea ce nu prea aveam la nivelul anului 2015-2016. Pornind de la această nevoie a noastră, a fondatorilor, de a ne specializa şi de a dobândi abilităţi în domenii conexe, am realizat că, pe termen lung, investiţia în oameni şi în pregătirea lor este cea mai bună investiţie pe care un antreprenor o poate face. Am reuşit astfel, cu această abordare, să creştem organic, în timp ce livram proiecte şi servicii clienţilor Devhd, apreciate mereu cu un grad ridicat de satisfacţie de către aceştia.

    Provocarea este să rămâi mereu, atât ca business, cât şi ca lider, la nivelul aşteptărilor pe care le-ai creat şi la acelaşi nivel de calitate, indiferent cum arată piaţa într-un anumit moment şi indiferent cât de mare creşti ca organizaţie.

    3. Cum vă gestionaţi timpul şi priorităţile într-o zi aglomerată de lucru? Aveţi vreo metodă sau rutină specială pentru acest lucru?

    În cazul meu, consider că o abordare structurată este esenţială pentru a menţine productivitatea şi claritatea mentală. Îmi stabilesc obiective clare pentru ziua respectivă şi împart ziua în intervale de timp dedicate diferitelor activităţi. Pentru mine flexibilitatea este importantă, pentru a putea face faţă schimbărilor de ultim moment. În loc să mă agăţ de un plan rigid, prefer să fiu adaptabil şi să răspund prompt la schimbările din mediul de lucru.

    4. Cum vă dezvoltaţi continuu abilităţile de leadership şi management? Participaţi la cursuri de specialitate, seminare, citiţi cărţi sau aveţi alte modalităţi?

    În ceea ce priveşte dezvoltarea abilităţilor de leadership şi management, consider că experienţa practică aduce cea mai mare valoare. Deşi particip la cursuri atunci când timpul îmi permite, cele mai semnificative lecţii le obţin din interacţiunea directă cu echipa mea şi cu situaţiile reale de la locul de muncă. În calitate de lider, încurajez o cultură a încercării în echipă, unde membrii sunt încurajaţi să îşi asume riscuri şi să încerce lucruri noi. De asemenea, sunt activ în schimbul de idei şi experienţe cu alţi lideri şi manageri, fie prin participarea la grupuri de discuţie şi reţele profesionale, fie prin colaborarea în proiecte sau iniţiative comune. Această interacţiune îmi oferă o perspectivă nouă asupra practicilor de leadership şi îmi permite să mă inspir şi din experienţele altor antreprenori.

    5. Care sunt calităţile pe care le apreciaţi cel mai mult la colegii din echipele pe care le coordonaţi? Dar defectele pe care nu le puteţi tolera?

    Apreciez cel mai mult angajamentul şi pasiunea pentru muncă a echipei mele. Colegii care sunt dedicaţi şi motivaţi să ofere rezultate de calitate şi să îşi depăşească constant limitele sunt o adevărată sursă de inspiraţie. Totodată, apreciez comunicarea deschisă şi colaborarea în echipă, deoarece acestea facilitează rezolvarea problemelor şi obţinerea unor rezultate excelente.

    În ceea ce priveşte defectele, există anumite comportamente pe care nu le pot tolera în echipa mea, cum ar fi lipsa de responsabilitate şi lipsa de colaborare. Este important ca fiecare membru al echipei să îşi asume responsabilitatea pentru munca sa şi să fie dispus să lucreze în mod constructiv cu ceilalţi pentru atingerea obiectivelor comune. De asemenea, lipsa de comunicare poate crea tensiuni şi afecta negativ moralul şi performanţa echipei, aşa că acestea sunt aspecte pe care le monitorizez îndeaproape şi pe care încerc să le abordez prompt atunci când apar.

    6. Care este cea mai importantă lecţie pe care aţi învăţat-o până acum în cariera dvs. şi cum v-a influenţat aceasta modul de a conduce echipe sau de a vă aborda munca?

    Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o în cariera mea este că succesul nu poate fi realizat în mod izolat; el este întotdeauna rezultatul efortului colectiv şi al colaborării eficiente în echipă. Această convingere m-a modelat într-un lider care pune accentul pe valorificarea potenţialului fiecărui membru al echipei şi pe crearea unui mediu în care aceştia să poată străluci. Sunt de părere că succesul este rezultatul sinergiei dintre perspective diferite, astfel încât încurajez membrii echipei să-şi aducă contribuţia unică şi să-şi manifeste creativitatea.

    7. Există work-life balance în prezent?

    Work-life balance este o componentă esenţială a satisfacţiei personale şi profesionale, iar pentru mine este o prioritate. Încurajez şi susţin o cultură a echilibrului în echipa mea.

    Pentru a realiza acest lucru, aplic mai multe strategii. În primul rând, îmi stabilesc priorităţi clare şi gestionez timpul eficient pentru a mă asigura că pot îndeplini sarcinile profesionale importante fără a sacrifica timpul petrecut cu familia şi prietenii. De asemenea, stabilesc limite clare între timpul de lucru şi timpul personal şi încurajez membrii echipei să facă la fel. E important să ştii când să te opreşti şi să te relaxezi.

    8. Ce hobby-uri aveţi şi care sunt învăţăturile de carieră desprinse din acestea?

    Îmi place foarte mult să călătoresc, să practic sporturi precum snowboarding, skating, kite boarding, îmi place muzica, să construiesc Lego şi sunt pasionat, evident, de tehnologie. Vreau să ştiu mereu ce e nou în acest domeniu.   

    BUSINESS Magazin va lansa în curând o nouă ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP. Sub umbrela „Rising Stars: Cum schimbă liderii din noile generaţii businessul românesc?”, ediţia din 2024 a catalogul îşi propune să releve faptul că liderii de afaceri din noile generaţii sunt la fel de dornici să genereze profituri ca şi generaţiile anterioare, dar nu cu orice preţ, fiind primii executivi care fac trecerea spre o libertate şi o relaxare asumate. Adrian Herdan, fondator şi CEO Devhd, Premier ServiceNow Partner, se numără printre cei 100 de tineri manageri pe care BM îi include la ediţia din acest an a catalogului.

  • Mii de companii de tehnologie din toată lumea, în frunte cu giganţii americani, au concediat în ultimii ani sute de mii de angajaţi. Este acesta un lucru bun?

    Intel domina cândva industria micro­pro­cesoarelor, dar acum se chinuie să rămână relevant în acest sector. Recent, gigantul american a anunţat că va renunţa la 15% dintre angajaţii săi, adică la aproximativ 17.500 de oameni, pentru a reduce cheltuielile şi pentru a-şi concentra resursele pe producţia de cipuri, unde a rămas în urma concurenţei. În mod normal, astfel de măsuri sunt pe placul investitorilor de pe Bursă dacă austeritatea face bine profitului, însă acţiunile Intel au scăzut semnificativ după ce compania a făcut publice ultimele ştiri.

    Acţiunile din tehnologie au crescut masiv în ultimul an, dintre care cele ale Google cu 23%, ale Meta (Facebook) cu 14% şi cele ale Microsoft cu 43%, deşi sectorul a anunţat zeci de mii de concedieri. Doar în 2023 aproape 2.000 de companii tech din întreaga lume au anunţat planuri pentru eliminarea a 260.000 de locuri de muncă. Decizia anunţată de Google în ianuarie 2023 de a re­nunţa la 12.000 de angajaţi a fost atunci recordul de după pandemia de COVID-19 din 2020.

    Microsoft are la activ mai multe runde de dispo­ni­bilizări anul aces­ta, una anunţată la doar câteva luni după ce colosul a fina­lizat achiziţia de 69 miliarde dolari a producătorului gigant de jocuri video Activision Blizzard. Spre deosebire de alţi jucători din categoria sa, în cadrul măsurilor de reducere a costurilor Intel va suspenda şi dividendele. Acest lucru, împre­ună cu scăderea de 1% a veniturilor şi pierde­rile de 1,6 miliarde de dolari raportate pentru trimestrul doi, i-a supărat pe investitori.

    În trimestrul doi al anului trecut, Intel a avut un profit de 1,5 miliarde dolari. Compania trece prin schimbări profunde, care se produc rapid. „Am nevoie de mai puţini oameni la sediu şi de mai mulţi pe teren, ajutându-i pe clienţi“, a declarat într-un interviu CEO-ul Intel, Pat Gelsinger. Dar la fel este cazul în întregul sector tech. Disponibilizările reflectă acest lucru. În pandemia de COVID secto­rul de tehnologie s-a extins cu viteză mare pentru a putea face faţă cererii pentru servicii digitale din timpul lockdownurilor.

    Când piaţa s-a ajustat la viaţa postpande­mie, companiile au început să renunţe la anga­jaţi. Apoi a venit războiul cipurilor şi revoluţia inte­ligenţei artificiale, care cere atât micro­pro­ce­soare dedicate, cât şi software special. Mareea tech produsă de revelaţia Nvidia, o companie care în epoca de glorie a Intel era un biet producători de cipuri şi plăci grafice, a pro­pulsat în sus nu doar indicii bursieri ai acţiunilor de tehnologie, ci tot ce înseamnă indice cu companii mari. În urmă cu 10 ani, companiile tech reprezentau doar 18% din S&P 500. Acum ponderea lor este de peste 40%. Acţiu­nile Apple, Microsoft şi Nvidia cântăresc îm­preună acolo cât cele mai mici 362 de acţiuni. Nvidia s-a concentrat pe producţia de cipuri dedicate AI atunci când prea puţini credeau că a venit timpul acestei tehnologii, iar acum este lider în domeniu şi a ajuns rapid liderul lumii la capitalizarea de piaţă.

    A întrecut Microsoft şi Apple şi a stabilit un nou nivel de competiţie şi al aşteptărilor. Intel a rămas mult în urmă. În iulie au venit rezul­tatele. Microsoft a provocat un şoc în sectorul tech după ce a semnalizat că mai este până când AI îşi va merita investiţiile şi efortul. Compania este văzută ca un favorit în cursa pentru a face bani din inteligenţa artificială generativă mulţu­mită parteneria­tului cu o altă revelaţie, OpenAI, creatorul chatbotului inteligent ChatGPT. AI are nevoie de centre de date pentru a se dezvolta, iar Microsoft investeşte masiv în extinderea reţelei sale de centre de date.

    Gigantul spune că nu are suficiente servere pentru a acoperi cererea pentru AI. Compania a anunţat pentru trimestrul doi venituri cu puţin sub aşteptări. Dar acest lucru a fost suficient pentru ca investitorii să nu-i mai vadă afacerea cu ochi buni. Analiştii spun că pe burse producătorii de tehnologie au beneficiat un timp de un efect de turmă la care entuziasmul produs de Nvidia a jucat un rol important, iar acum şi-au pierdut răbdarea. Vor profit rapid. Intel le-a arătat că aşteptările lor sunt exagerate.

    Compania trebuie să-şi schimbe chiar modelul de afaceri pentru a putea concura cu rivalii Nvidia şi AMD, acesta din urmă, ca şi liderul de acum al sectorului, fiind în urmă cu câţiva ani doar un producător de rang secund de procesoare şi plăci grafice. Spre deosebire de alţi jucători din industria cipurilor, Intel proiectează procesoare pe care le produce în fabricile sale. La acest capitol, cel mai mare concurent este TSMC. Compania din Taiwan a raportat pentru trimestrul doi rezultate financiare peste aşteptări. Vânzările au crescut cu 40%, iar veniturile cu 36%.

    „Spus mai simplu, trebuie să aliniem structura costurilor cu noul nostru model operaţional şi să schimbăm fundamental modul în care funcţionăm“, a explicat CEO-ul Pat Gelsinger, referinduse la planuri de a reduce costurile cu 10 miliarde dolari în doi ani. „Veniturile noastre nu au crescut cum ne-am aşteptat şi nu beneficiem complet de trendurile puternice, cum ar fi AI. Costurile noastre sunt prea mari.“

     

     

  • AI-ul schimbă regulile jocului în industria IT din România

    Industria IT din România traversează o perioadă de transformare importantă. Datele recente indică o scădere a proiectelor de outsourcing din pieţele tradiţionale, în paralel cu o creştere a concurenţei din ţări cu costuri mai reduse. În acest context, inteligenţa artificială (AI) este un factor disruptiv major. Avaelgo, o companie de IT din Timişoara, oferă o perspectivă relevantă asupra acestei tranziţii.

    Conform CEO-ului Mihai Tătăran, firma a înregistrat o schimbare notabilă în dinamica pieţei muncii: în 2024, pentru aceleaşi poziţii deschise, au primit semnificativ mai multe CV-uri, cu aşteptări salariale reduse comparativ cu anul precedent. În paralel, Avaelgo raportează o creştere a proiectelor bazate pe AI. Din aprilie 2024, compania a fost implicată în şase astfel de iniţiative, inclusiv un proiect pilot cu o instituţie publică centrală pentru implementarea unui asistent AI în completarea formularelor online. Aceste evoluţii sugerează o posibilă reconfigurare a industriei IT locale, cu un accent crescut pe inovaţie şi adoptarea tehnologiilor emergente.

    Rămâne de urmărit modul în care companiile româneşti vor capitaliza aceste oportunităţi pentru a-şi menţine competitivitatea pe plan global. „Vedem un fenomen de reducere a proiectelor de outsourcing din zonele clasice, adică America de Nord şi zona de vest a Europei, e un fenomen care a apărut de vreo doi ani de zile şi care s-a accentuat. Americanii au ales, de exemplu să se ducă în America Latină, iar spaţiul germanic e lovit de probleme care ţin de industrie şi de costul energiei, ceea ce a dus la reducerea unor bugete. Suprapus peste fenomenul acesta, observăm o reducere a bugetelor de IT pe fondul unor incertitudini ori a unor repoziţionări în cazul unor businessuri foarte mari“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mihai Tătăran, CEO al Avaelgo, un furnizor de soluţii IT din Timişoara şi unul dintre partenerii importanţi pe plan local ai gigantului american Microsoft, care a devenit recent parte a IPS Solutions, un grup software cu sediul central în Liechtenstein.

    Compania a experimentat asemenea schimbări bruşte de strategie cu unii clienţi din portofoliu, a spus Tătăran. „Noi avem doi clienţi din domenii complet diferite, ambele companii cu cifre de afaceri de miliarde de euro, care şi-au schimbat strategia semnificativ şi atunci au luat tot cash-ul disponibil, reducând foarte mult nişte investiţii sau nişte cheltuieli operaţionale din IT, pentru a îl duce către alte investiţii“. În plus, furnizorii de IT au început să fie concuraţi tot mai puternic de giganţi precum marile companii de consultanţă şi audit, care încep să preia gestiunea IT-ului pentru clienţi, consolidând lista de furnizori. „Un alt fenomen pe care îl vedem de vreo doi ani de este o consolidare a contractelor de IT existente la jucători foarte mari. Adică firme mari şi foarte mari, pe care le ţintim şi noi, sunt abordate de grupurile mari de consultanţă sau de IT, cele cu zeci sau sute de mii de angajaţi cel puţin, şi care agregă toate contractele de IT, practic renunţându-se la nişte furnizori. Şi în cel mai bun caz furnizorul de casă al acelor companii va fi subcontractat la alte preţuri. Acesta e un alt fenomen care acum a început să prindă cheag.“ Peisajul este completat şi de competiţia cu alte ţări, unde tarifele pentru pro­gramatori sunt mai mici. „În acelaşi timp se mai întâmplă un fenomen care are legătură cu discuţia de mai devreme.  Competiţia noastră în multe proiecte sunt alte ţări din zonă care însă lucrează foarte ieftin. Iar când spun din zonă mă duc până la Vietnam, trecând prin Pakistan şi aşa mai departe, care au şi oameni deştepţi, care ştiu limba engleză şi atunci trebuie să luptăm şi cu astfel de fenomene.  Noi trebuie să ne şi reinventăm puţin serviciile pe care le oferim“. Mihai Tătăran spune că e greu de estimat cum va evolua în continuare această situaţie în condiţiile în care industria este afectată şi din alte zone macro „care vin cu o viteză foarte mare, cum ar fi, de exemplu chiar şi inteligenţa artificială. Deci se întâmplă destul de multe, sunt aspecte negative pentru firmele de IT cum suntem şi noi. În acelaşi timp sunt şi nişte oportunităţi care încep să se închege. Încă sunt relativ micuţe financiar, dar se vor contura nişte proiecte serioase în zona de inteligenţă artificială în special“. După o vizită la Redmond, în SUA, la sediul central al Microsoft, Mihai Tătăran spune că s-a convins că lucrurile vor fi schimbate de AI mai rapid decât anticipase. „Anvergura schimbărilor este mult mai mare decât îmi imaginasem. Am venit acasă în primăvară şi le-am zis colegilor: oameni buni, trebuie să ne mişcăm rapid. (…) Astfel că noi am făcut o pivotare către inteligenţa artificială la modul foarte serios“. Decizia a fost luată în contextul în care AI evoluează foarte rapid şi nu există motive să credem că lucrurile se vor schimba, a adăugat Tătăran. „Evoluţia este o îmbunătăţire de 1.000 de ori o dată la 2-3 ani, adică nivelul de eficienţă a unor modele de tip LLM este de 1.000 de ori mai mare o dată la doi ani, ceea ce înseamnă că peste patru ani este de 1 milion de ori mai mare. Despre asta vorbim, de ceva de genul ăsta. Sunt nişte estimări, dar în ultimii patru ani s-au întâmplat şi nu ai niciun motiv să crezi că va decelera treaba asta în următorii 2-3-4 ani. Deci e o revoluţie clar.“ Acest context nou se vede şi în piaţa muncii din IT, unde companiile au acum pe masă mai multe CV-uri atunci când scot joburi pe piaţă, iar pretenţiile salariale au scăzut. „Anul ăsta la recrutare am avut mult mai multe CV-uri pentru aceeaşi poziţie şi cu aşteptări salariale semnificativ mai mici decât acum un an.“ Inginerii software şi companiile de IT trebuie să se adapteze noului context pentru a supravieţui, spune Mihai Tătăran.

    „Am avut o discuţie foarte clară şi foarte transparentă ca colegii pentru că şi eu sunt inginer software: ce-a mers 20 de ani nu mai merge acum. Inginerul software nu mai este doar un programator care, noi spuneam aşa într-un mod foarte simplist, mută taskuri din stânga în dreapta într-o unealtă de project management.Inginerul software trebuie să înţeleagă acum ce vrea clientul. Deci dacă vrem să supravieţuim la nivel european şi mondial unde e competiţia noastră, atât ca firme cât şi ca indivizi, trebuie să facem ceva mai mult decât făceam acum un an, doi, asta e foarte clar, în condiţiile în care nu suntem plătiţi mai mult“.   

    Rubrica „Start-up Star”

    Invitat: Mihai Tătăran, CEO, Avaelgo – furnizor de soluţii de IT din Timişoara

    „Noi, ca ţară care nu are o abundenţă de capital să inventeze tehnologii noi, suntem de data aceasta foarte bine poziţionaţi pentru că avem un capital uman destul de bine calificat şi rodat în proiecte complexe în afară. Trebuie să jucăm corect cartea AI, să ne folosim de tehnologia Microsoft sau Google într-un mod foarte deştept pentru a dezvolta produse şi servicii noi.“

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitat: Mărioara Mihali, cofondatoare a Rhythm Touch.

    Ce face? Dezvoltă o brăţară inteligentă care să ajute persoanele cu deficienţe de auz să perceapă muzica, prin transformarea ritmurilor în vibraţii.

    „Împreună cu colegele mele am dezvoltat o brăţară care transformă muzica în vibraţii pentru persoanele cu deficienţe de auz, pentru ca ei să poată să participe la evenimente care implică muzica la festivaluri, la concerte. Brăţara are un microfon care captează muzica din exterior, sunetul e procesat şi după trimis la nişte motoraşe care vibrează pe ritmul muzicii. Scopul este incluziunea – să ajungem cumva la o lume în care persoanele cu deficienţe de auz să poată să participe la orice eveniment care implică muzică.“

    Rubrica „Start-up Update”

    Invitat: Mihai Dârzan, fondator şi CEO al Procesio – platformă de automatizare a proceselor de business.

    Ce e nou? Compania estimează că divizia Procesio va ajunge să genereze anul acesta venituri de un milion de euro, în condiţiile în care a identificat o serie de noi oportunităţi de creştere atât pe plan naţional, cât şi internaţional.

    „2023 a fost un an atât foarte plin, cât şi foarte interesant. Cu adevărat, noi am descoperit cum trebuie să vin­dem şi cum trebuie să scalăm în a doua jumătate a anului, mai degrabă aproape în ultimul sfert al anului trecut. Şi de atunci şi încărcarea noastră a crescut foarte mult şi se văd deja şi rezultatele acestei încărcări. La nivel de companie, unde avem cele două divizii de business, partea de power & gas şi partea care se ocupă de Procesio, am închis anul trecut cu 1,6 mil. euro – o cifră care arată atât stabilitatea, cât şi direcţia de creştere pe care le are compania noastră.”

    Invitat: Marcel Ionescu, fondator şi CEO, AgriCloud – soluţii IoT pentru agricultură.

    Ce e nou? Start-up-ul local se află în plin proces de dezvoltare şi extindere atât pe plan local, unde a reuşit să atragă tot mai mulţi clienţi, cât şi pe plan internaţional, unde şi-a propus să intre în următoarea perioadă pe piaţa din India. Totodată, echipa AgriCloud este implicată şi în recentul proiect anunţat de Guvernul României care presupune dezvoltarea şi producerea unor drone proprii pentru uz militar şi agricol.

    „Este extrem de plăcut să observăm cum din ce în ce mai mulţi fermieri care acum un an, un an şi jumătate aveau rezistenţă în adopţia tehnologiei, anul acesta au început să fie foarte deschişi şi s-au întors către noi pentru a începe să implementeze în ferma lor tehnologia. Acum, în momentul în care noi implementăm tehnologia la fermier, este un proces destul de greu, pentru că toţi avem rezistenţă la schimbare şi avem nevoie de noi proceduri de lucru, avem nevoie să privim aceeaşi problemă, care este cultura, din unghiuri diferite.“

    Invitat: Alexandru Holicov, fondator şi CEO Adservio – platformă edtech.

    Ce e nou? Compania din Iaşi şi-a propus să îşi crească anul acesta businessul cu 50% şi să ajungă astfel la o cifră de afaceri de minimum 3 milioane de euro. Echipa Adservio, care are în prezent 60 de membri, a dezvoltat o serie de noi module, bazate inclusiv pe tehnologia inteligenţei artificiale (AI), care vor fi lansate odată cu începerea noului an şcolar în septembrie.

    „Lucrăm de vreo jumătate de an la două module importante pe care o să le lansăm în toamnă aceasta, la începutul noului an şcolar.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation


    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

  • O româncă a construit cel mai mare business de carduri din ţara noastră, iar acum a construieşte o nouă bancă, despre care spune că este cel mai fain proiect pe care şi l-ar putea dori orice bancher sau inginer din tehnologie

    …spune Gabriela Nistor, referindu-se la departamentul de carduri din cadrul Băncii Transilvania. De mai bine de un an lucrează la construirea Salt Bank, lansată pe piaţă anul acesta pe 4 aprilie. Despre mandatul actual, spune cu entuziasm că este „cel mai fain proiect pe care şi l-ar dori orice bancher sau orice inginer din tehnologie – să construiesc Salt Bank – o bancă complet digitală”.

    Gabriela Nistor, CEO Salt Bank

    Termenul de lansare a băncii: 4 aprilie 2024

    ŢINTA (în 3 ani): 1 mil. de clienţi

    Când s-a decis să lucreze în domeniul cardurilor, cineva i-a spus că este prea creativă şi vizionară ca să lucreze în industria cardurilor, care „sunt doar nişte decontări, Gabi”, spune amuzată, acum, Gabriela Nistor. Cu peste 30 de ani de carieră în retail şi private banking, ea a crescut odată cu Banca Transilvania, punând pietre de temelie în aria cardurilor, call centerului şi a plăţilor online.  Pentru că îi plac proiectele temerare, în iunie 2022 s-a înrolat la construcţia primei bănci 100% digitale Made in RO, din poziţia de director general.

    Ea este implicată în dezvoltarea pieţei financiar–bancare, fiind şi vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor (din 2021). Salt Bank este prima bancă românească 100% digitală, entitate nou creată ca urmare aachiziţionării Idea Bank de către Banca Transilvania. Pentru strategia şi dezvoltarea băncii, pachetul de investiţii anunţat iniţial se ridică la 80-100 milioane de euro, cu posibilitatea de a se extinde. Salt Bank se îndreaptă în primă fază doar către persoanele fizice, urmând să se extindă la persoanele fizice autorizate, iar ulterior posibil şi la microcompanii.

    1. Ce perspectivă aveaţi în urmă cu 20 de ani în ce priveşte evoluţia profesională? Ce vă doreaţi să profesaţi, să realizaţi?

    Aş minţi să spun că atunci când eram foarte mică visam să profesez ceva anume, sau că voi realiza ceva important… Deşi unul din primele mele modele a fost Nadia (Comăneci) şi m-au fermecat nu doar succesul, dar şi tenacitatea, munca, modestia şi ambiţia ei. Probabil ca m-a fermecat tocmai fiindcă şi eu eram „flămândă” să realizez ceva în viaţă, dar nu pot să spun că aveam habar pe atunci.

    Însă, în urmă cu 20 de ani, aveam deja traseul profesional bine conturat şi aveam deja ceva experienţă în banking, o carieră destul de solidă… Deja pusesem pe picioare sistemul de carduri din Banca Transilvania cu vreo câţiva ani în urmă. Sincer, nu visam sau nu aspiram atunci la o carieră mai sus decât aveam deja în acel moment. Eram deja director într-o centrală de bancă, într-un domeniu care atunci era considerat ultimă tehnologie – cardurile – un domeniu pe care l-am iubit foarte mult şi care mi-a influenţat major într-adevăr tot parcursul profesional… Pentru că industria cardurilor era pe atunci foarte la modă – tot ultimă tehnologie – iar pe baza lor practic s-a construit foarte mult în retail bankingul românesc.

    În acest fel am învăţat să gândesc businessul de la cap la coadă, pentru că în zona de carduri ai nevoie să înţelegi în primul rând modelul de business şi ce îl influenţează, apoi produsele şi sistemele, şi în plus, cardul avea şi încă are, partea aceasta „tangibilă” – plasticul – care are o componentă puternică de marketing. Apoi, în sisteme ai o mulţime de date despre cum, unde şi când sunt folosite, şi asta m-a învăţat foarte multe despre date şi mânuirea lor, dar mai ales despre comportamentul oamenilor şi relaţia cu banii lor.

    Una peste alta, nu aş fi devenit ce sunt astăzi dacă nu intram atunci, în prima linie, în istoria cardurilor din România. Cum spuneam, cardurile erau atunci the ultimate technology. Multe s-au întâmplat de atunci şi multe au evoluat, plăţile digitale au evoluat enorm, iar astăzi, iată-mă scriind o nouă poveste, iarăşi cu the latest technology, de data asta la Salt Bank – prima neobancă 100% românească!

    2. Realitatea a coincis cu gândurile de la acea vreme?

    Când m-am decis să îmbrăţişez acest domeniu al cardurilor, cineva mi-a spus că sunt prea creativă şi vizionară ca să lucrez în industria cardurilor, care „sunt doar nişte decontări, Gabi”. Dar eu am ştiut, sau mai bine zis am intuit că acea nouă industrie care se lansa atunci va evolua mereu. Venea mult knowledge din afară şi făceai parte dintr-o lume care evolua foarte repede. Dar dincolo de faptul că iubeam enorm acest domeniu, nu pot să zic că am avut aşteptări iniţiale, sau că mi-am închipuit ce va urma. Coordonam pe atunci businessul de carduri din Banca Transilvania, eram mai micuţi pe atunci pe carduri. Aveam ambiţii mari şi atunci, dar nu mi-am închipuit că voi construi cel mai mare business de carduri din România!

    De adaptat a trebuit să mă adaptez mereu, odată cu industria cardurilor, cu industria bancară în general, dar şi cu modul în care a crescut BT de-a lungul anilor. Însă adaptarea pentru mine vine natural, nu stau prea mult să mă gândesc că trebuie să mă adaptez, mă adaptez şi gata! În general pornesc imediat ceea ce am de făcut şi mai ajustez din mers ce mai trebuie ajustat. Aşa am ajuns să intru în cel mai fain proiect pe care şi l-ar dori orice bancher sau orice inginer din tehnologie – să construiesc Salt Bank – o bancă complet digitală. Asta după 27 de ani în banking tradiţional, dintr-o organizaţie mare şi foarte dragă mie, am reînceput într-o bancă foarte mică, aproape de la zero, schimbând toate sistemele, crescând o echipă complet nouă şi construind, sau măcar încercând să construiesc o cultură diferită, foarte dinamică şi digitală… Poate părea o nebunie să te apuci de un astfel de proiect la o vârstă total atipică pentru aşa ceva! Şi cred că nu reflect deloc imaginea pe care încearcă sau au încercat să o lanseze despre ei, „băieţii din digital” cu uniformele lor specifice. Dar faptul că la începutul noii mele călătorii, o mână de oameni la fel de nebuni, care nu m-au cunoscut deloc înainte, mi s-au alăturat într-un proiect despre care nu ştiau nimic (nici nu ştiam atunci că se va numi Salt Bank), face ca realitatea să întreacă orice imaginaţie. Iar pentru asta îi iubesc pe oamenii ăştia, ca şi pe cei care mi-au dat pe mână un asemenea proiect!

    3. În ce priveşte următorii 20 de ani, cum vă aşteptaţi să se schimbe lumea / domeniul în care activaţi / compania pe care aţi clădit-o sau în care lucraţi acum?

    Cred că multe pornesc de la modul în care se „croieşte” lumea, nu doar geografic, sau ca poli de putere, sau cum se schimbă echilibrele (sau dezechilibrele) de putere, dar dacă ne uităm şi la tendinţele demografice, ne dăm seama la ce schimbări de forţe vom fi martori. Aceste schimbări de forţe, foarte probabil, vor atrage după ele multe alte schimbări… Culturile dominante se schimbă, şi odată cu asta tendinţele, modul în care oamenii dintr-o anumită ţară, din orice ţară, vor mânca, vor cânta, vor călători, se vor căsători şi vor îmbătrâni, se vor schimba. Iar banii, finanţele, bankingul vor urma aceste tendinţe, aşa cum a fost mereu.

    În plus, pe lângă de aceste schimbări majore, cred că această revoluţie tehnologică la care suntem martori şi părtaşi, e aici ca să rămână. Deşi a adus multe provocări din punct de vedere etic, multe dileme şi multe întrebări cu privire la viitor, oamenii vor găsi soluţii de corectare, dar nu se vor întoarce înapoi, aşa a fost mereu de-a lungul istoriei. Tehnologia va fi parte a fiecărei laturi a vieţii noastre, într-un mod din ce în ce mai puţin „intruziv”, sau cum se spune, „very smooth”, iar noi vom adopta inovaţiile mereu, atâta timp cât ne vor face viaţa mai uşoară.

    Cred că industria bancară va urma acest trend, aşa cum a început să o facă deja. Şi asta în toată lumea. Iar mie mi se pare un mare noroc să fiu parte dintr-o astfel de poveste. Să ştii că o să construieşti prima neobancă 100% românească, şi să fii driverul unui astfel de proiect mi se pare un mare noroc. Cred că am început deja să scriem un capitol tare fain, iar peste 20 de ani, alţii vor continua să adauge la povestea începută acum!   

    BUSINESS Magazin a lansat de curând anuarul 100 Cele mai puternice femei din business, ediţia 2024. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să descoperim împreună cu reprezentantele mediului de afaceri cum au fost cei 20 de ani pe care i-am trăit şi la ce ne aşteptăm pentru următoarele două decenii. Gabriela Nistor, CEO al Salt Bank, este una dintre doamnele prezentate în ediţia din acest an a acestui proiect.

  • Reportaj Wall Street Journal: Patch-ul software care a zguduit lumea. O actualizare de securitate CrowdStrike a paralizat computerele şi a subliniat fragilitatea tehnologiei globale moderne. „Cum ne putem baza atât de mult pe o singură companie?”

    Hemant Rathod, un executiv indian, sorbea un ceai într-o sală de conferinţe vineri dimineaţa în Delhi, fiind pe punctul de a trimite un e-mail lung echipei sale, când computerul său a luat-o razna.

    Laptopul HP l-a anunţat brusc că trebuie să repornească. Apoi ecranul a devenit albastru. A încercat în zadar să repornească. În 10 minute, ecranele altor trei colegi din cameră au devenit şi ele albastre, scrie publicaţia americană Wall Street Journal într-un reportaj.

    „Mi-a luat atât de mult timp să redactez acel e-mail”, a spus Rathod, vicepreşedinte senior al Pidilite Industries, companie de materiale de construcţii, prin telefon o jumătate de zi mai târziu, având încă laptopul mort cu el. „Chiar sper că mai este acolo, ca să nu fiu nevoit să scriu din nou”.

    Întreruperea, una dintre cele mai importante din istoria recentă, a paralizat computerele din întreaga lume şi a scos în evidenţă fragilitatea sistemelor globale de software pe care ne bazăm, notează cei trei jurnalişti – Asa Fitch, Sam Schechner şi Sarah Needleman, care semnează reportajul.

    Declanşată de o actualizare de software eronată a companiei de securitate cibernetică CrowdStrike, perturbarea s-a răspândit în timp ce majoritatea oamenilor de pe coasta de est a SUA dormeau, iar cei din Asia îşi începeau ziua.

    Pe parcursul a mai puţin de 80 de minute înainte ca CrowdStrike să o oprească, actualizarea a intrat în calculatoarele Microsoft Windows din întreaga lume, transformând laptopurile corporative în cărămizi inutilizabile şi paralizând operaţiunile restaurantelor, companiilor media şi altor întreprinderi. Centrele de apeluri 911 din SUA au fost întrerupte, sistemul de e-mail corporativ al angajaţilor Amazon.com a intrat în pană, iar zeci de mii de zboruri globale au fost amânate sau anulate.

    „În cariera mea tehnică de 30 de ani, acesta este de departe cel mai mare impact pe care l-am văzut vreodată”, a spus B.J. Moore, director de informaţii pentru sistemul de sănătate Providence, cu sediul în Renton, Washington, ale cărui spitale au avut dificultăţi în a accesa dosarele pacienţilor, în a efectua intervenţii chirurgicale şi în a efectua scanări CT.

    Rezolvarea problemei a implicat paşi tehnici care i-au derutat pe mulţi utilizatori care nu sunt familiarizaţi cu tehnologia. Unele departamente IT ale companiilor încă lucrau la deblocarea sistemelor informatice vineri târziu. CrowdStrike a declarat că întreruperea nu este un atac cibernetic.

    Adăugând haosului – şi subliniind şi mai mult vulnerabilitatea sistemului IT global – o problemă separată a afectat sistemul de cloud computing Azure al Microsoft joi, cu puţin timp înainte de defecţiunea CrowdStrike, provocând o întrerupere pentru clienţi, inclusiv pentru unele companii aeriene americane şi utilizatori ai Xbox şi Microsoft 365.

    Problema CrowdStrike a scos la iveală riscurile unei lumi în care sistemele IT sunt din ce în ce mai interconectate şi dependente de o multitudine de companii de software – multe dintre ele nu sunt cunoscute. Acest lucru poate cauza probleme uriaşe atunci când tehnologia lor funcţionează defectuos sau este compromisă. Programele informatice funcţionează pe laptopurile noastre şi în cadrul sistemelor informatice ale întreprinderilor, unde, fără ca majoritatea utilizatorilor să ştie, sunt actualizate automat pentru îmbunătăţiri sau noi protecţii de securitate.

    Într-un atac informatic din 2020, autori ruşi au introdus coduri maliţioase în actualizările software-ului SolarWinds într-un mod care a compromis o parte a guvernului SUA şi zeci de companii private.

    Frecvenţa şi impactul în creştere ale atacurilor cibernetice, inclusiv cele care introduc ransomware şi spyware dăunătoare, au contribuit la creşterea CrowdStrike şi a unor concurenţi precum Palo Alto Networks şi SentinelOne în ultimii ani. Veniturile anuale ale CrowdStrike au crescut de 12 ori în ultimii cinci ani, ajungând la peste 3 miliarde de dolari.

    Dar software-ul de securitate cibernetică precum cel al CrowdStrike poate fi deosebit de perturbator atunci când lucrurile merg prost, deoarece trebuie să aibă acces profund în sistemele informatice pentru a respinge atacurile rău intenţionate.

    Nu toate actualizările au loc în mod automat, iar atacurile informatice au loc adesea pentru că oamenii sau întreprinderile nu adoptă rapid patch-urile trimise de companiile de software pentru a remedia vulnerabilităţile – în esenţă, nu iau medicamentul prescris de medici. În acest caz, medicamentul în sine le-a făcut rău pacienţilor.

    Întreruperea globală a început cu o actualizare a unui aşa-numit „fişier de canal”, un fişier care conţine date care ajută software-ul CrowdStrike să neutralizeze ameninţările cibernetice, a declarat CrowdStrike. Actualizarea a fost marcată cu ora 4:09 a.m. UTC – imediat după miezul nopţii în New York şi în jurul orei 9:30 a.m. în India.

    Această actualizare a făcut ca software-ul CrowdStrike să blocheze creierul sistemului de operare Windows, cunoscut sub numele de kernel. Repornirea computerului nu a făcut decât să îl blocheze din nou, ceea ce înseamnă că mulţi utilizatori au trebuit să elimine fişierul incorect de pe fiecare computer afectat.

    Natura patch-ului a făcut ca impactul să fie inegal, oamenii din acelaşi birou resimţind întreruperea foarte diferit. Mac-urile Apple, care nu utilizează software-ul Windows afectat, au fost în regulă, iar serverele şi PC-urile care nu erau pornite şi conectate la internet nu au primit actualizarea toxică.

    CrowdStrike şi-a dat repede seama că ceva nu este în regulă şi actualizarea fişierului a fost anulată 78 de minute mai târziu. Aceasta înseamnă că nu ar fi afectat computerele care erau oprite sau în modul de aşteptare în acea perioadă. Dar pentru multe dintre cele care erau pornite, răul era făcut.

    Într-o postare pe blog, CrowdStrike le-a spus acestor utilizatori să pornească în „modul sigur” al Windows, să şteargă fişierul incorect – numit C-00000291*.sys – şi să repornească.

    Adesea, echipele IT pot remedia problemele de pe computerele angajaţilor folosind software de acces de la distanţă – instrumente care au devenit deosebit de comune în timpul boom-ului de lucru de la domiciliu al pandemiei. Dar pentru laptopuri şi alte PC-uri această abordare nu funcţionează dacă maşinile nu pot reporni. Pentru aceste sisteme, soluţia CrowdStrike a trebuit să fie aplicată personal – fie de către o persoană de asistenţă tehnică la faţa locului, fie de către un angajat obişnuit care încerca să aplice instrucţiunile.

    Moore, CIO al sistemului de sănătate din statul Washington, era plecat în vacanţă şi, iniţial, nu a fost îngrijorat atunci când e-mailurile despre funcţionarea defectuoasă a aplicaţiilor informatice au început să ajungă în căsuţa sa de e-mail joi seara.

    Dar până la ora 23:00, ora Pacificului, a aflat că întreruperea a cuprins cele aproximativ 50 de spitale şi 1 000 de clinici din şapte state ale sistemului de sănătate non-profit. Sute de angajaţi IT au început să implementeze patch-uri, care au necesitat remediere manuală, a spus el.

    Unele dintre computerele şi dispozitivele afectate ale sistemului au fost reparate până la ora 6 a.m., iar majoritatea funcţionau din nou până la ora 10 a.m. „Va fi sfârşitul zilei până când vom termina totul”, a spus Moore vineri dimineaţă.

    Deseori, echipele IT pot remedia problemele de pe computerele angajaţilor folosind software de acces de la distanţă – instrumente care au devenit deosebit de comune în timpul boom-ului de lucru de la domiciliu al pandemiei. Dar pentru laptopuri şi alte PC-uri această abordare nu funcţionează dacă maşinile nu pot reporni. Pentru aceste sisteme, soluţia CrowdStrike a trebuit să fie aplicată personal – fie de către o persoană de asistenţă tehnică la faţa locului, fie de către un angajat obişnuit care încerca să aplice instrucţiunile.

    În timp ce companiile se confruntau cu impactul, co-fondatorul şi directorul general al CrowdStrike, George Kurtz, apărea la televizor încercând să liniştească clienţii – şi acţionarii – care arătau îngrijoraţi după o noapte lungă.

    „Am identificat acest lucru foarte repede şi am dat înapoi acest fişier de conţinut special”, a declarat Kurtz într-un interviu acordat CNBC la aproximativ nouă ore după actualizarea defectuoasă. „Este posibil ca unele sisteme să nu se recupereze complet şi lucrăm individual cu fiecare client în parte pentru a ne asigura că le putem face să funcţioneze şi să fie operaţionale”, a adăugat el.

    Termenul de recuperare ar putea fi de câteva ore sau „un pic mai lung”, a spus el. Kurtz a declarat pe X că întreruperea nu este „un incident de securitate sau un atac cibernetic”.

    CEO-ul Microsoft, Satya Nadella, a participat la X pentru a oferi propriile asigurări că societatea lucrează îndeaproape cu CrowdStrike pentru a readuce sistemele online. CEO-ul Tesla, Elon Musk, a răspuns: „Acest lucru a dat o criză lanţului de aprovizionare auto”, iar mai târziu a spus: „Tocmai am şters CrowdStrike din toate sistemele noastre”.

    În Statele Unite, haosul din transportul aerian s-a prelungit sâmbătă pentru a doua zi, în timp ce unele companii aeriene se străduiau să repornească operaţiunile, în timp ce altele au început să revină la normal. Peste 1 200 de zboruri din SUA fuseseră anulate sâmbătă la prânz, pe lângă cele 3 400 care fuseseră anulate vineri, potrivit FlightAware, un site de urmărire a zborurilor.

    Delta Air Lines a fost cea mai afectată, anulând peste o treime din zborurile sale vineri şi tot mai multe anulări sâmbătă. Directorii Delta au scris vineri într-o notă internă că un număr semnificativ de aplicaţii operaţionale ale companiei aeriene rulează pe Windows. Cele mai multe dintre acestea au fost restaurate, dar un instrument de urmărire a echipajelor a avut nevoie de mai mult timp pentru a procesa volumul mare de modificări. Transportatorul a informat piloţii, într-o actualizare separată transmisă sâmbătă, că un volum mare de curse deschise necesită echipaje şi că compania aeriană lucrează pentru a preveni blocarea avioanelor la sol, la hub-ul său din Atlanta.

    Pentru Rathod, vicepreşedinte senior la Pidilite, dificultăţile nu s-au încheiat cu posibila pierdere a e-mailului său. După ce a trecut pe iPad pentru a continua să lucreze, a trebuit să se grăbească la aeroport pentru un zbor – doar pentru a găsi cozi lungi şi personal de securitate derutat care verifica manual biletele de îmbarcare. Ecranele cu informaţii despre zboruri nu funcţionau, aşa că a trebuit să găsească personal al companiei aeriene care să îl îndrume spre poarta corectă.

    „A fost un dezastru la aeroportul din Delhi”, a spus Rathod. „Cum ne putem baza atât de mult pe o singură companie?”

     

  • Soluţia pentru problema multor români care vor să îşi transpună activitatea de cercetare în afaceri

    Transformarea ideilor inovatoare în afaceri viabile este adesea o provocare pentru cercetători şi studenţi. Cum ar fi însă dacă ar exista o platformă care să faciliteze acest proces, oferind resurse, mentorat şi expunere în faţa potenţialilor investitori? 

    O iniţiativă locală a pus deja bazele unei astfel de soluţii — Laser Valley Bootcamp 2024, organizat de Asociaţia Măgurele Science Park în parteneriat cu Banca Comercială Română (BCR) şi cu suportul Launch România.

    Evenimentul a reunit echipe de cercetători şi studenţi, oferindu-le şansa de a-şi prezenta ideile inovatoare şi de a le transforma în potenţiale start-up-uri. Organizatorii susţin că acest format este de zece ori mai eficient în generarea de proiecte viabile comparativ cu abordările tradiţionale, fiind totodată şi mult mai rapid în identificarea şi dezvoltarea ideilor cu potenţial real de piaţă. „După un an de zile de la momentul la care am lăsat anul trecut bootcampul,  putem să ne lăudăm ca echipă organizaţională cu un startup, cu un IMM (denumit SeedPods – n. red.) care a câştigat anul acesta la Innovation Labs, hackathonul din 2024, premiul de Best Product. Echipa este închegată, mai au şi alte surse care i-ar putea ajuta, îi sprijinim în continuare, deci anul acesta ne-am stabilit ca ţintă să avem minimum două echipe care să fie ajutate, şi să-şi dorească să meargă mai departe“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Mădălin Ioniţă, director executiv, Asociaţia Măgurele Science Park.

    El a făcut referire la proiectul SeedPods, înfiinţat de o echipă de cercetători români, care a creat de la zero o soluţie complexă ce permite plantarea automatizată de copaci, chiar păduri întregi cu ajutorul unor drone, totul fiind calculat la centimetru pentru a ţine cont de toată „logica“ naturii din ecosistemele de pădure. Pe modelul SeedPods, câştigător al ediţiei de anul trecut, Asociaţia Măgurele Science Park şi-a propus ca două dintre echipele câştigătoare din acest an să devină start-up-uri.

    Toate ideile propuse de echipele de cercetători şi studenţi care au câştigat competiţia Laser Valley Bootcamp 2024 au şanse să devină businessuri reale şi să nu rămână doar nişte proiecte de cercetare într-un laborator, după cum a susţinut Liviu Gherghescu, head of IT infrastructure în cadrul BCR, una dintre cele mai mari bănci locale. „Am discutat cu majoritatea echipelor şi ideile au fost bune. Cele cinci care au câştigat, practic, această ediţie au fost idei, din punctul meu de vedere, foarte bune. Sunt idei care au potenţial foarte mare să iasă din zona de cercetare către partea de business. Şi m-a bucurat foarte mult că majoritatea ideilor din finală, din ziua de duminică, au atacat zona de mediu.“

    Evenimentul Laser Valley Bootcamp 2024 a reunit echipe de cercetători şi studenţi, oferindu-le şansa de a-şi prezenta ideile inovatoare şi de a le transforma în potenţiale start-up-uri.

    Anul acesta, primele trei locuri au fost câştigate de proiectele Steady Cut, RoBlue Engineers şi Partial Eclipse. „Proiectul nostru se numeşte Steady Cut şi îşi propune dezvoltarea unui bisturiu laser care să conţină un mecanism de amortizare a tremurului mâinii pentru creşterea preciziei în cadrul procedurilor chirurgicale. Ţintim către o precizie de nivel robotic cu un cost cât mai redus“, a declarat Emil Niţă, cofondator, Steady Cut, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. „În momentul de faţă avem un prototip care este testat în zona de laborator, pe tot ce înseamnă zona de vibraţii, pe mai multe direcţii şi cum putem face algoritmi de compensare, urmând să trecem în cea de-a doua fază, dezvoltând un produs la scară 1 la 1, care să ne ajute să începem testele propriu-zise, în testele clinice, dacă vreţi. Dezvoltarea unui MVP în momentul de faţă costă 15.000 de euro, excluzând sursa laser.“

    „Am plecat de la ideea de a moderniza curăţarea plajelor şi să ajungem în punctul în care putem să folosim automatizarea şi noile tehnologii pentru a putea curăţa într-adevăr plajele. În momentul de faţă am reuşit să realizăm un semiprototip pentru care am folosit printarea 3D pentru că e mai simplu pentru noi să ne dăm seama de ce piese avem nevoie, de ce formă avem nevoie“, a explicat Mara Hutart, cofondatoare, RoBlue Engineers. „Robotul ar trebui să ia absolut orice există pe plajă, de la sticle mari de şampanie, la peturi, la absolut orice, până la cele mai mici mucuri de ţigară.“ „Noi dezvoltăm un pachet de soluţii pentru persoanele cu fotosensibilitate, respectiv o pereche de ochelari cu un filtru special şi cu un spectrometru pe şaua nazală, astfel încât să detecteze stimuli luminoşi care pot să fie dăunători pentru utillizatorul final“, a declarat Fattima Al-Abedj, cofondatoare, Partial Eclipse. „Ochelarii vor avea nişte senzori integraţi. Aceştia vor avea nişte parametri setaţi prin aplicaţia duală, de către cazul medical sau de către utilizator, în funcţie de tipul de utilizare.“

    Proiectul de la Măgurele a fost iniţiat de către Consiliul Judeţean Ilfov, Primăria Măgurele şi IFIN HH şi în colaborare cu Universitatea Politehnica de Bucureşti şi Universitatea din Bucureşti. „De ce un parc ştiinţific şi tehnologic la Măgurele? În  primul rând datorită infrastructurii paneuropeane care există la Măgurele şi în al doilea rând datorită unei platforme în domeniul fizicii care poate fi ajutată să fie mult mai eficientă în ceea ce se întâmplă ca activitate şi exploatare a rezultatului de cercetare. Deci există cunoaştere, există dorinţă, există posibilitate, resursă umană, financiară, materială, ca să fie dezvoltat acest proiect strategic în această regiune”, a explicat Mădălin Ioniţă.

    Proiectul ar urma să primească o finanţare de câteva zeci de milioane de euro pentru a-şi continua dezvoltarea. „Proiectul a avut unele modificări, în primul şi în primul rând prin sursa de finanţare. Iniţial s-a marşat pe un credit bancar. În perioada imediat următoare, datorită noilor surse de finanţare care au apărut, s-a focalizat iniţiatorul pe fonduri nerambursabile. Proiectul a fost, datorită eforturilor colegiilor de la Consiliul Judeţean Ilfov, declarat proiect strategic al regiunii Bucureşti-Ilfov şi aprobat de către Comisia Europeană, în acest sens. Până la sfârşitul acestui an, în principiu, ar trebui să fie depusă documentaţia pentru ca acest contract să fie semnat. Finanţarea se va ridica la 65 de milioane de euro grant la care se adaugă încă 15 milioane de euro ca activităţi neeligibile care vor fi sprijinite, finanţate de către Consiliul Judeţean Ilfov din alte surse de finanţare. Obiectivul major a fost şi este în continuare să desfăşurăm un set, o paletă de servicii cu valoare adăugată în regiune, astfel încât să creştem competitivitatea economică la nivel regional. OK, nu focalizându-ne doar pe stakeholderii sau pe părţile interesate din regiune. E clar că va trebui să ieşim să lucrăm la nivel naţional, la nivel internaţional, dar trebuie făcut ceva ca să învăţăm să lucrăm în colaborare mult mai mult”.

    În plus faţă de Laser Valley Bootcamp, eveniment realizat cu susţinerea BCR şi cu suportul echipei de la Launch Romania, pe platformă au loc şi alte evenimente.  „Noi facem şi alte tipuri de evenimente, să ştiţi, nu stăm într-un singur eveniment anual şi lucrăm împreună cu colegii, au început evenimentele tip meet-up prin care ne ducem împreună la fiecare institut naţional de cercetare de dezvoltare de aici de pe platformă. Deja am avut trei astfel de evenimente, este foarte important să sprijinim ca mediul de afaceri să înţeleagă ce există aici pe platformă, atât cunoaştere cât şi infrastructură. Aici sunt laboratoare de testare, sunt laboratoare de standardizare, sunt infrastructuri noi în care nu va ajunge niciodată să investească un IMM.  Nici nu e cazul să investească toată timpul cât le are deja dezvoltate aici”, a declarat Mădălin Ioniţă.

    Acest tip de evenimente sunt esenţiale pentru dezvoltarea ecosiste­mului de start-up-uri şi până la urmă a economiei, a punctat Lucian Stroie, agile coach în cadrul BCR, una dintre cele mai mari bănci locale, care susţine acest eveniment. „Unele iniţiative pe care le avem sunt cele clasice ca la orice bancă, dar avem şi o zonă de dezvoltare a societăţii şi sunt mentor pentru noile companii care vor să se dezvolte, să-şi clarifice obiectivele, să treacă la următorul nivel. Am făcut asta cu mai multe ocazii şi Laser Valley 2024  este cea mai recentă dintre ele. Aici continui o tradiţie pe care am început-o acum câţiva ani, din zona de social finance. Noi ca organizaţie avem o istorie, venind din zona Fundaţiei Erste, care a plecat de la premisa că o organizaţie poate creşte, o organizaţie în domeniul financiar poate creşte foarte bine dacă şi economia creşte. Suntem ca o barcă care plutim pe economie. Scopul nostru este de a ridica cât putem economia, astfel încât să ne ridicăm şi noi nivelul nostru.”

    În primul rând, la asemenea evenimente contează ca participanţii să vină cu idei, să aibă deschiderea să le prezinte şi să caute coechipieri alături de care să le dezvolte şi care să vină cu perspective noi. „Pitch-urile mă bucur că au fost multe. Au fost peste 20.  Uneori contează cantitatea mai mult decât calitatea pentru că primul criteriu este să fie idei, ca să ai de unde selecta. E important şi că a fost diversitate. Au fost o grămadă de zone acoperite de la cele tradiţionale pentru startup-uri – idei de produse software, până la lucruri mai aplicate, lucruri mai palpabile, mai fizice, care ajută viaţa oamenilor, au fost idei cu potenţial de impact în societate, idei care pot fi scalate şi idei care duc dinspre sfera laboratorului spre sfera aplicaţiei în viaţa omului de zi cu zi “, a spus Stroie. În discuţiile cu echipele „scopul nostru nu este să transferăm knowledge. Toată lumea are Google, toată lumea ştie să găsească informaţie. Scopul nostru este să creăm în mintea celor care vor să ducă un proiect mai departe conştientizarea unor anumite întrebări, unor anumite nevoi“, a explicat Stroie. Rolul mentorilor este acela de a le oferi perspective noi echipelor de proiect.

    „Discuţiile noastre au loc  în dorinţa de a-i ajuta pe membrii echipelor să vadă lucrurile şi din perspectiva comercială, a oamenilor care au o cultură a unei corporaţii care se uită la multe, multe lucruri. Scopul nostru este de a creşte rata de supravieţuire a proiectelor. (…) Pentru mine, succesul acestui eveniment înseamnă că, pe de o parte, am învăţat despre nişte idei noi,  iar o altă dimensiune a succesului ar putea fi că am reuşit prin întrebările şi discuţiile pe care le avem să creez, nu şapte companii, să contribuim la cristalizarea a două idei care împreună au şanse mai mari de supravieţuire.”    ■

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Ştefan Petrea, cofondator şi CTO al Autocalls.ai

    Ce face? A dezvoltat roboţi cu voce destinaţi automatizărilor departamentelor de client service.

    „Avem câţiva clienţi pe piaţa din SUA şi în Europa. Nu pot să ofer nume deoarece avem NDA-uri (non disclosure agreements) semnate ca proces standard în colaborarea cu ei. Dar, spre exemplu, am avut discuţii cu Concentrix, care este lider global pe zona de call center şi ei au fost foarte mulţumiţi de soluţia noastră. Iar în următoarea perioadă ne vom dezvolta pe piaţa din România, unde vrem să ajungem la 50 de clienţi anul acesta.“

    Darius Moldovan, fondator şi CEO al Platyfend (fost Zero Code)

    Ce face? A dezvoltat un instrument de analiză folosit pentru a identifica posibilele vulnerabilităţi sau probleme în codul unei aplicaţii software.

    „La final de 2024 estimăm că vom avea 100 – 200 de persoane care vor folosi aplicaţia noastră. Mai avem de lucrat la câteva aspecte, toolul există ca şi concept, ca şi platformă, doar că în momentul de faţă nu este public. Avem o listă de persoane cărora vrem să le dăm acces pentru testare pentru a primi feedback. Mai durează o săptămână – două până lansăm produs pentru testare şi vor fi 20 – 30 de persoane în faza de testare – persoane sunt din companii diverse, nu toate din România.“

    Rubrica „Start-up Boost”

    Liviu Gherghescu, head of IT infrastructure în cadrul BCR, Emil Niţă, cofondatoare, Steady Cut, Mara Hutart, cofondator, RoBlue Engineers, şi Fattima Al-Abedj, cofondatoare, Partial Eclipse.

    Ideile echipelor SteadyCut, RoBlue Engineers şi Partial Eclipse, care au câştigat primele locuri în cadrul competiţiei Laser Valley Bootcamp 2024

    Liviu Gherghescu: „Am discutat cu majoritatea echipelor şi ideile au fost bune. Cele cinci care au câştigat, practic, această ediţie au fost idei, din punctul meu de vedere, foarte bune. Sunt idei care au potenţial foarte mare să iasă din zona de cercetare către partea de business. Şi m-a bucurat foarte mult că majoritatea ideilor din finală, din ziua de duminică, au atacat zona de mediu.“

    Emil Niţă: „Proiectul nostru se numeşte Steady Cut şi îşi propune dezvoltarea unui bisturiu laser care să conţină un mecanism de amortizare a tremurului mâinii pentru creşterea preciziei în cadrul procedurilor chirurgicale. Ţintim către o precizie de nivel robotic cu un cost cât mai redus.”

    Mara Hutart: „Am plecat de la ideea de a moderniza curăţarea plajelor şi să ajungem în punctul în care putem să folosim automatizarea şi noile tehnologii pentru a putea curăţa într-adevăr plajele. În momentul de faţă am reuşit să realizăm un semiprototip pentru care am folosit printarea 3D pentru că e mai simplu pentru noi să ne dăm seama de ce piese avem nevoie, de ce formă avem nevoie.“

    Fattima Al-Abedj: „Noi dezvoltăm un pachet de soluţii pentru persoanele cu fotosensibilitate, respectiv o pereche de ochelari cu un filtru special şi cu un spectrometru pe şaua nazală, astfel încât să detecteze stimuli luminoşi care pot să fie dăunători pentru utillizatorul final.“

     

    Mădălin Ioniţă, director executiv, Asociaţia Măgurele Science Park, şi Lucian Stroie, agile coach în cadrul BCR.

    Mădălin Ioniţă: „După un an de zile de la momentul la care am lăsat anul trecut bootcampul,  putem să ne lăudăm ca echipă organizaţională cu un startup, cu un IMM (denumit SeedPods – n. red.) care a câştigat anul acesta la Innovation Labs, hackathonul din 2024, premiul de Best Product. Echipa este închegată, mai au şi alte surse care i-ar putea ajuta, îi sprijinim în continuare, deci anul acesta ne-am stabilit ca ţintă să avem minimum două echipe care să fie ajutate, şi să-şi dorească să meargă mai departe.“

    Lucian Stroie: „Unele iniţiative pe care le avem sunt cele clasice ca la orice bancă, dar avem şi o zonă de dezvoltare a societăţii şi sunt mentor pentru noile companii care vor să se dezvolte, să-şi clarifice obiectivele, să treacă la următorul nivel. Am făcut asta cu mai multe ocazii şi Laser Valley 2024  este cea mai recentă dintre ele. Aici continui o tradiţie pe care am început-o acum câţiva ani, din zona de social finance.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

  • Un legendar investitor în tehnologie, care a pariat pe Tesla şi Amazon înainte ca ei sa fie giganţii de azi, este optimist: Nvidia ar putea ajunge la o capitalizare de piaţă de peste 50 de mii de mld. dolari în zece ani şi va depăşi toate marile companii listate pe bursa americană

    Unul dintre cei mai de succes investitori în tehnologie este de părere că producătorul de cipuri Nvidia ar putea ajunge să valoreze aproximativ 50 mii mld. dolari în zece ani – mai mult decât valoarea de piaţă actuală combinată a întregului indice bursier S&P 500 –  care include cele mai de succes companii americane scrie Financial Times.

    „Potenţialul Nvidia în cel mai optimist scenariu ar putea fi mai mare decât tot ce am văzut vreodată înainte şi ar putea conduce la o capitalizare de piaţă de două cifre care se va ridica la nivelul trilioanelor de dolari. Aceasta nu este doar o predicţie, ci o reală posibilitate dacă inteligenţa artificială va continua să atragă clienţi şi dacă avansul Nvidia va rămâne neatins”, a declarat  James Anderson, cel mai bine cunoscut pentru pariurile sale timpurii pe companii precum Tesla şi Amazon

    Nvidia a fost principalul beneficiar al unui boom al cererii de cipuri care pot antrena şi rula modele avansate de inteligenţă artificială, precum ChatGPT al OpenAI.

    Acţiunile Nvidia au crescut cu 162% de la începutul anului, ducând valoarea de piaţă a producătorului de cipuri la peste 3 mii de mld. dolari – de 20 de ori mai mult decât valoarea de aproximativ 150 de miliarde de dolari a companiei în august 2018, când Apple a devenit prima companie care a atins o evaluare de un trilion de dolari.

    Nvidia, al cărei director executiv Jensen Huang a declarat că businessul se află în centrul unei noi „revoluţii industriale”, a depăşit pentru scurt timp Microsoft şi Apple în iunie devenind cea mai valoroasă companie listată la bursă din întreaga lume.

    „Progresul exponenţial şi persistent al companiei, avantajele competitive în materie de hardware şi software, precum şi cultura şi modelul de leadership sunt exact ceea ce căutăm”, a mai adăugat investitorul.

     

     

  • Noi resurse pentru start-up-urile tech din Europa de Sud-Est: BrightCap Ventures din Bulgaria lansează al doilea fond în valoare de 60 de milioane de euro. Banii provin inclusiv din fonduri PNRR din România

    BrightCap Ventures, fond de capital de risc cu sediul în Sofia, a finalizat prima închidere a noului său fond care vizează în total o sumă 60 de milioane de euro. Resursele celui de-al doilea fond BrightCap provin atât din capital public, gestionat de Fondul European de Investiţii (FEI), cât şi din capital privat – peste 30% vine de la investitori individuali şi corporativi noi şi existenţi. În plus, BrightCap Fund II este primul fond de capital de risc care a atras fonduri din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) din două ţări, Bulgaria şi România.

    “Suntem încântaţi să continuăm parteneriatul cu antreprenori incredibili din regiunea noastră şi din diaspora din străinătate. Primele investiţii din Fondul II sunt deja în etapele finale şi abia aşteptăm să împărtăşim la ce am lucrat odată ce acestea sunt finalizate”, a declarat Elina Halatcheva, managing partner BrightCap Ventures.

    Noul capital va fi investit în start-up-uri tech din Europa de Sud-Est, regiune de unde în ultimii ani au pornit o serie de poveşti de succes la nivel global în ultimii ani. Fondat de o echipă diversă, care combină experienţă antreprenorială, în domeniul tehnologiei avansate şi în investiţii, obiectivul BrightCap este de a ajuta start-up-urile de tehnologie din Europa de Sud-Est să se extindă pe pieţele din Europa de Vest şi SUA.

    Cu primul său fond, BrightCap a validat această teză. Investiţiile sale notabile includ platforma de colaborare pentru stocare LucidLink, care a strâns recent o rundă de finanţare de tip serie C de 75 de milioane de dolari, platforma enterprise Pliant, care a fost recent achiziţionată de IBM, precum Enview – pionierul în domeniul AI pentru date spaţiale 3D, achiziţionat de Matterport. Din primul fond, BrightCap a investit în total în 22 de start-up-uri, din care a făcut 5 exit-uri, suma investită în runde follow-on fiind de peste 150 de milioane de dolari.

    “BrightCap II este un nou pas incitant pentru noi – un fond de amploare mai mare, cu o sferă de acţiune mai largă şi ambiţii chiar mai mari decât primul nostru fond. În acelaşi timp, filozofia noastră de a lucra cu fondatori cu expertiză tehnică profundă şi cunoştinţe de domeniu, cu acoperire globală încă de la început, nu s-a schimbat. Ne menţine ancoraţi în era AI, unde oportunităţile par să fie peste tot, dar câştigătorii tehnologici de durată pot fi construiţi de puţini”, a spus Georgi Mitov, managing partner BrightCap Ventures.

    Cu cel de-al doilea fond, BrightCap îşi propune să se bazeze pe experienţă acumulată şi să investească în companii tehnologice unice, scalabile la nivel global şi cu impact, născute în Europa de Sud-Est. Cele trei verticale prioritare în care va investi BrightCap sunt: – viitorul muncii, sănătatea digitală şi fintech. Majoritatea tichetelor de investiţii iniţiale vor fi direcţionate către etapele pre-seed şi seed şi se vor situa în intervalul de 400.000 de euro şi până la 3 milioane de euro.

    “Industria tehnologică se află într-un moment crucial. Cu BrightCap II, avem oportunitatea de a capta următoarea generaţie de companii definitorii de categorie din regiunea noastră şi de a le cultiva spre succes. Aştept cu nerăbdare să aduc experienţa mea în tehnologie pentru întreprinderi în sprijinul start-up-urilor din Europa de Sud-Est pentru a-şi scala afacerile şi a ajunge pe pieţele globale”, a menţionat Diana Stefanova, care s-a alăturat recent echipei ca venture partener după 16 ani în cadrul Vmware.

    BrightCap II este finanţat de Uniunea Europeană – NextGenerationEU cu sprijinul financiar al Guvernului Bulgariei în cadrul Planului de Redresare şi Rezilienţă al Bulgariei şi cu sprijinul financiar al Guvernului României în cadrul Planului de Redresare şi Rezilienţă al României.