BusinessMagazin

Tag: suspendare

  • Clarkson îşi pregăteşte revenirea pe micul ecran. Cei trei foşti prezentatori Top Gear vor lucra pentru Netflix

    Jeremy Clarkson, fostul prezentator al emisiunii Top Gear, va lansa un nou proiect alături de James May şi Richard Hammond. Cei trei ar urma să lucreze pentru compania Netflix, scriu cei la The Mirror.

    Alături de Clarkson se pare că va lucra şi Andy Wilman, unul dintre producătorii care au lansat Top Gear în formatul actual. Acesta a părăsit emisiunea atunci când Jeremy Clarkson a fost suspendat de către postul BBC.

    Seria, scriu cei de la The Mirror, se va numi “House of cars”, aluzie la serialul de succes “House of cards” produs tot de Netflix.

    BBC a anunţat, pe 25 martie, că a decis să nu reînnoiască contractul lui Jeremy Clarkson pentru “Top Gear”, după ce starul acestui show fusese suspendat pe 10 martie, ca urmare a unei dispute violente a acestuia cu producătorul Oisin Tymon. Potrivit lui Tony Hall, directorul general al corporaţiei britanice de media, această decizie nu a fost luată cu uşurinţă. Hall a precizat însă că “a fost depăşită o limită” şi acest lucru nu poate fi “trecut cu vederea”. La fel ca în cazul lui Jeremy Clarkson, contractele lui James May şi Richard Hammond cu BBC s-au încheiat şi ar fi trebuit renegociate. Aceştia însă au refuzat să revină în postura de prezentatori ai “Top Gear” fără Clarkson.

    Radiodifuzorul public britanic (BBC) a ales deja o nouă echipă de prezentatori pentru show-ul “Top Gear”, care ar urma să fie formată din fostul model Jodie Kidd, actorul Philip Glenister şi vedeta de televiziune Guy Martin.

  • Legea “bon pentru bacşiş” a intrat în vigoare. Vezi ce alte prevederi şi contravenţii au apărut

    Contravenţiile care pot fi săvârşite de o firma sunt: faptul că nu a fost emis bon fiscal pentru mărfuriule vândute, serviciile prestate sau bacşişurile încasate; au emis bonuri cu o valoare mai mică decât preţul de vânzare al produsului sau tariful serviciului prestat; nu înregistrează într-un registru special toate operaţiunile efectuate şi nu întocmesc documente justificative pentru sumele introduse sau extrase din magazin, altele decât cele pentru care s-au emis bonuri fiscale.

    Pentru o sumă nejustificată de până la 300 de lei, dar nu mai mare de 3% din valoarea bunurilor sau serviciilor livrate, firma este sancţionată cu avertisment; pentru o sumă nejustificată de 300 de lei, dar mai mare de 3% din aceeaşi valoare totală a bunurilor şi serviciilor amenda este de 3.500 de lei; amnda este de 12.500 de lei în cazul în care suma nejustificată este cuprinsă între 300 şi 1000 de lei, dar mai mică de 3% din valaorea bunurilor şi serviciilor prestate şi de 17.500 în caul în care suma nejustificată este între 300 şi 1000 de lei şi este mai mare de 3% din valoarea bunurilor şi serviciilor prestate. Amnzile cresc la 22500 de lei dacă suma nejustificată este mai mare de 1000 de lei dar mai mică de pragul de 3% şi la 27500 de lei dacă suma este peste 1000 de lei şi peste pragul de 3%. La o a doua sancţiune aplicată într-un interval de 24 de luni activitatea firmei se suspendă timp de 30 de zile.

    Comercianţii care nu arhivează memoria fiscală pot fi amendaţi cu 50.000 de lei; aceeaşi amendă se aplică în cazul în care comercianţii nu folosec consumabile cu tipul şi caracteristicile tehnice prevăzute în manualul de utilizare a aparatului, nu folosesc consumabile care să asigure menţinerea lizibilităţii datelor pe perioada arhivării prevăzută de lege, nu solocită distribuitorului autorizat datele legated e tipul şi caracteristicile tehnice ale consumabilelor şi nu încheie contracte ferme cu furnizorii consumabilelor. Activitatea celor care nu au casă de marcat va fi suspendată până la momentul cumpărării uneia,  lipsa registrului de bani personali este amendată cu 9.000 de lei, iar cei ce nu afişează anunţul de atenţionare a clienţilor valabil din 1 martie riscă o amendă de 3000 de lei.

  • Legea “bon pentru bacşiş” a intrat în vigoare. Vezi ce alte prevederi şi contravenţii au apărut

    Contravenţiile care pot fi săvârşite de o firma sunt: faptul că nu a fost emis bon fiscal pentru mărfuriule vândute, serviciile prestate sau bacşişurile încasate; au emis bonuri cu o valoare mai mică decât preţul de vânzare al produsului sau tariful serviciului prestat; nu înregistrează într-un registru special toate operaţiunile efectuate şi nu întocmesc documente justificative pentru sumele introduse sau extrase din magazin, altele decât cele pentru care s-au emis bonuri fiscale.

    Pentru o sumă nejustificată de până la 300 de lei, dar nu mai mare de 3% din valoarea bunurilor sau serviciilor livrate, firma este sancţionată cu avertisment; pentru o sumă nejustificată de 300 de lei, dar mai mare de 3% din aceeaşi valoare totală a bunurilor şi serviciilor amenda este de 3.500 de lei; amnda este de 12.500 de lei în cazul în care suma nejustificată este cuprinsă între 300 şi 1000 de lei, dar mai mică de 3% din valaorea bunurilor şi serviciilor prestate şi de 17.500 în caul în care suma nejustificată este între 300 şi 1000 de lei şi este mai mare de 3% din valoarea bunurilor şi serviciilor prestate. Amnzile cresc la 22500 de lei dacă suma nejustificată este mai mare de 1000 de lei dar mai mică de pragul de 3% şi la 27500 de lei dacă suma este peste 1000 de lei şi peste pragul de 3%. La o a doua sancţiune aplicată într-un interval de 24 de luni activitatea firmei se suspendă timp de 30 de zile.

    Comercianţii care nu arhivează memoria fiscală pot fi amendaţi cu 50.000 de lei; aceeaşi amendă se aplică în cazul în care comercianţii nu folosec consumabile cu tipul şi caracteristicile tehnice prevăzute în manualul de utilizare a aparatului, nu folosesc consumabile care să asigure menţinerea lizibilităţii datelor pe perioada arhivării prevăzută de lege, nu solocită distribuitorului autorizat datele legated e tipul şi caracteristicile tehnice ale consumabilelor şi nu încheie contracte ferme cu furnizorii consumabilelor. Activitatea celor care nu au casă de marcat va fi suspendată până la momentul cumpărării uneia,  lipsa registrului de bani personali este amendată cu 9.000 de lei, iar cei ce nu afişează anunţul de atenţionare a clienţilor valabil din 1 martie riscă o amendă de 3000 de lei.

  • Jean-Marie Le Pen, suspendat din Frontul Naţional, îi declară război fiicei sale Marine Le Pen

    După o lună de conflicte cu fiica sa Marine Le Pen, Biroul Executiv al Frontului Naţional (FN, extremă dreapta), cea mai înaltă instanţă, din care Jean-Marie Le Pen face parte, a anunţat decizia de suspendare la ora locală 20.30 (21.30, ora României) într-un comunicat.

    Le Pen este “suspendat din calitatea de membru până la votul (unei) Adunări Generale extraordinare”, care va avea loc în termen de trei luni şi care urmează să aprobe dorinţa lui Marine Le Pen şi Biroului Executiv de a retrage din statutul partidului titlul de preşedinte de onoare acordat lui Jean-Marie Le Pen, la solicitatea fiicei sale, în urma unor abuzuri.

    Repetându-şi opiniile condamnate în mai multe rânduri în justiţie – cu privire la camerele de gazare, pe care le consideră un “detaliu” al istoriei, apărarea mareşalului Pétain, a “lumii albe” şi denunţarea democraţiei ca sistem politic – preşedintele de onoare al partidului şi-a multimplicat provocările la începutul lui aprilie, la o zi după alegerile departamentale, în care FN a obţinut mai degrabă un rezultat bun.

    Marine Le Pen vrea ca declaraţiile lui Jean-Marie Le Pen să nu mai poată să “angajeze” FN, cu doi ani înainte de alegerile prezidenţiale pe care ea crede că le poate câştiga, în contextul în care afirmaţiile tatălui ei atrag atenţia mai degrabă prin repetare decât prin natura lor, având în vedere faptul că acesta a considerat întotdeauna “provocarea” drept un “ascensor” electoral.

    În faţa unui Jean-Marie Le Pen imprevizibil, nu există alte opţiuni. “Nu-i putem pune căluş nici înăuntrul (partidului) şi nici afară”, a recunoscut, de altfel, luni, Louis Aliot.

    Reacţia sa “epidermică” de luni seara ilustrează acest lucru. Jean-Marie Le Pen a evocat, pentru AFP, o “felonie” şi i-a cerut fiicei sale să-i “restituie numele”.

    “Ea are posibilitatea să o facă măritându-se fie cu concubinul ei, fie cu altcineva. Până la urmă, de ce nu cu domnul Philippot”, a atacat el foarte violent, vizându-l pe partenerul lui Marine Le Pen, Louis Aliot, pe care nu-l are la suflet, numărul doi în FN, cel mai virulent faţă de el în criza internă.

    În contextul în care un Congres extraordinar prin corespondenţă urmează să adopte decizia fiicei sale, Jean-Marie Le Pen s-a prevalat de susţinerea membrilor formaţiunii. Susţinerea bazei, de care se bucură, “a putut să fie observată zilele trecute, când m-am prezentat în Piaţa Operei. Am fost primit fără echivoc”, a dat asigurări Le Pen, care s-a autoinvitat la tribună pe 1 mai, când a fost aplaudat, înainte ca fiica sa să susţină un discurs.

    “Eu nu am furat această susţinere şi nici moştenire nu am primit-o”, a declarat el, criticând-o abia voalat pe cea de a treia sa fiică, pe care a spus, la postul Europe1, că o “repudiază”, în contextul în care a rupt legătura, anul trecut, cu fiica sa cea mică, Marie-Caroline, care a plecat cu facţiunea care s-a rupt de partid în 1998.

    Însă FN, care avea 22.403 de membri cotizanţi la Congresul de la Tours, în 2011, înregistra 42.100 la ultimul congres, la sfârşitul lui noiembrie, la Lyon, marcând o înnoire a bazei formaţiunii.

    – “Nu a existat dezbatere”

    Biroul Executiv al FN a tranşat, luni, după trei ore şi jumătate. “Dezbaterea s-a concentrat în principal asupra comunicatului şi viitorului”, a dat asigurări pentru AFP trezorierul FN Wallerand de Saint Just. În opinia sa, în cazul lui Le Pen “nu a existat o dezbatere, având în vedere Biroul Politic” reunit anterior, “în care el nu a cedat nimic”.

    Le Pen a decis să nu ia parte la şedinţa instanţei disciplinare, la care a fost convocat de către fiica sa. Cofondatorul FN, în 1972, a preferat să asiste la prima reuniune, luni dimineaţa, a Biroului Politic, pentru a-şi prezenta versiunea.

    Marine Le Pen a îndepărtat însă o excludere, o măsură prea radicală, căreia i s-au opus numeroşi membri. “Ar deschide uşile infernului”, a declarat un membru FN.

    Decizia Biroului Executiv a fost adoptată cu şapte voturi la unu – vicepreşedinta Marie-Christine Arnautu a votat împotrivă -, potrivit lui de Saint Just.

    Este un “succes total, în interior, pentru Marine Le Pen”, a subliniat el, evocând o moţiune de dezaprobare a afirmaţiilor lui Le Pen, a Biroului Politic, care i-a cerut să nu mai angajeze FN prin declaraţiile sale, adoptată cu “41 de voturi la trei şi o abţinere”.

    Prin viitorul Congres extraordinar, Marine Le Pen va putea să opereze o “renovare mai completă a statutului” partidului, avertizează FN. În vederea alegerilor prezidenţiale din 2017, partidul de extremă dreapta va deveni “o mişcare modernizată în funcţionarea sa, perfecţionată în organizare şi va putea să abordeze termenele electorale în condiţii excelente şi să creeze o dinamică majoritară”, adică să crească partidul.

  • Judecător, suspendat,după ce a fost trimis în judecată în cazul retrocedării a 5.000 de ha de pădure

    “În şedinţa din data de 20 aprilie 2015, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât suspendarea din funcţia de judecător, începând cu data de 20 aprilie 2015, a domnului Toader Neculae, judecător în cadrul Judecătoriei Pătârlagele, ca urmare a trimiterii în judecată pentru săvârşirea, cu intenţie, a unor infracţiuni. Hotărârea Secţiei pentru judecători a Consiliului a fost luată în temeiul dispoziţiilor art. 40 lit. j) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi art. 62 alin. 1 lit. a) şi alin. 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare”, conform unui comunicat de presă al CSM.

    Magistratul a fost trimis în judecată în acelaşi dosar în care au fost deferiţi justiţiei şi Maria Buleandră, fostul prefect de Buzău Paul Beganu, aflat în arest preventiv, şi alte nouă persoane. Neculae Toader este acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

    Printre cele nouă persoane se află Gheorghe Ceteraş, omul de afaceri căruia i-a fost retrocedată pădurea de la Gura Teghii, trimis în judecată în stare de arest pentru constituire a unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă şi dare de mită (4 infracţiuni).

    Fostul prefect din perioada 2009-2012, Paul Beganu, aflat în arest preventiv, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, luare de mită, instigare la fals intelectual, spălare de bani, fals intelectual, instigare la dare de mită.

    De asemenea, a fost trimis în judecată, în stare de arest la domiciliu, Alexandru Lefter, inspector şef al Inspectoratului Teritorial Regim Silvic şi Vânătoare Focşani la data faptei, pentru luare de mită.

    Totodată, au fost trimişi în judecată, sub control judiciar, Mihail-Cosmin Vasile, avocat în Baroul Buzău, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la dare de mită, Ion Irimia, angajat al Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva la data faptelor, pentru trafic de influenţă.

    Procurorii DNA i-au deferit justiţiei, în stare de libertate, pe Ştefan Feraru, consilier juridic în cadrul Prefecturii Buzău la data faptelor, pentru luare de mită şi abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, pe actualul prefect de Buzău, Maria Buleandră, la data comiterii faptei şef al Serviciului Controlul Legalităţii, al Aplicării Actelor Normative, Contencios Administrativ, Aplicarea Apostilei şi Relaţii cu Autorităţile Locale, pentru instigare la infracţiunea continuată de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, pe Liliana Panaete, secretar în cadrul primăriei comunei Gura Teghii, pentru fals intelectual, în formă continuată, uz de fals, abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, sustragere sau distrugere de înscrisuri, în formă continuată, pe Anton Constantin, administrator al unei societăţi comerciale, pentru spălare de bani, pe Eduard Gabriel Moiseanu, inginer silvic, angajat la Ocolul Silvic Siriu SRL, acuzat de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale şi constituire a unui grup infracţional organizat.

    O altă persoană trimisă în judecată este Gheorghe Poenaru, administrator al SC Forestiera Ardeleana SRL la data faptelor, pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    Dosarul a fost trimis spre judecare Curţii de Apel Ploieşti, cu propunere de a se menţine măsurile preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

  • Radu Mazăre, arestat preventiv pentru fapte de corupţie, a fost suspendat din funcţia de primar

    Potrivit unui comunicat al Prefecturii Constanţa, prefectul Constantin Ion a emis, luni, ordinul de suspendare din funcţia de primar al municipiului Constanţa a lui Radu Mazăre, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Decizia i-a fost comunicată lui Radu Mazăre, Consiliului Local Constanţa şi secretarului oraşului.

    Ordinul este valabil până la încetarea măsurii arestului preventiv şi poate fi atacat în instanţa de contencios administrativ.

    Radu Mazăre este primar al Constanţei din anul 2000, când a candidat ca independent, reuşind să-l învingă în turul al doilea pe candidatul PSDR, Tudor Baltă, cu 66% din sufragiile electoratului constănţean. A fost singura dată când Mazăre a avut nevoie de un al doilea tur de scrutin pentru a fi ales primar. Începând cu 2004, el a câştigat din primul tur toate alegerile pentru Primăria Constanţa, ajungând acum la cel de-al patrulea mandat.

     

    Primarul Constanţei, Radu Mazăre, a fost dus, vineri seară, în arestul central al Poliţiei Capitalei, din cel al Poliţiei Constanţa, după ce a fost arestat preventiv, joi, în dosarul în care este acuzat că a luat mită nouă milioane de euro de la firme pe care le-a sprijinit în obţinerea de autorizaţii.

    Mazăre fusese dus în arestul Poliţiei Constanţa joi după-amiază, după ce instanţa supremă a decis definitiv ca acesta să fie arestat preventiv pentru 30 de zile, în dosarul în care este acuzat că a luat mită nouă milioane de euro, de la firme pe care le-a sprijinit în obţinerea de autorizaţii şi respectiv câştigarea unei licitaţii, cu ajutorul omului de afaceri Sorin Strutinsky.

    Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au admis, joi, contestaţia procurorilor împotriva deciziei de cercetare în libertate a primarului Constanţei din 18 martie.

    În acest caz a fost arestat preventiv şi omul de afaceri Sorin Strutinsky, pe numele său fiind emis un alt mandat de arestare preventivă, într-un alt dosar.

    Radu Mazăre este acuzat că, în perioada 2006 – 2009, beneficiind de ajutorul lui Strutinsky, a solicitat şi primit circa două milioane de euro de la reprezentanţii a două societăţi comerciale, în scopul facilitării emiterii documentaţiilor de urbanism necesare construirii unor mall-uri în Constanţa.

    Sumele de bani au fost transferate sub forma unor contracte de publicitate fictive încheiate de reprezentanţii societăţii respective cu o firmă controlată de Mazăre, atât direct, cât şi prin intermediul lui Strutinsky, potrivit procurorilor.

    Mazăre mai este acuzat că, în perioada 2008 – 2014, tot cu ajutorul lui Strutinsky, a primit de la o societate comercială, peste şapte milioane de euro pentru că a asigurat acesteia câştigarea unei licitaţii organizate de Primăria Constanţa pentru delegarea gestiunii serviciului de salubrizare a oraşului. În acelaşi timp, între firma respectivă şi primărie, a fost încheiat un contract având ca obiect delegarea serviciului de salubrizare pentru o perioadă de 25 de ani, cu un cost total estimat de 1.194.056.850 de lei (335 milioane de euro).

    Şi în acest caz, notează procurorii, mita a fost primită prin intermediul unor contracte de publicitate fictive încheiate între societatea respectivă şi aceeaşi firmă controlată de cei doi inculpaţi.

    Din analiza procedurii de achiziţie care a precedat semnarea acestui contract au rezultat o serie de încălcări ale legislaţiei aplicabile, imputabile lui Mazăre, referitoare la: impunerea condiţiei ca ofertanţii să prezinte fizic dotarea minimală de utilaje şi echipamente în orice locaţie de pe teritoriul municipiului Constanţa, în perioada desfăşurării procedurii, utilajele şi echipamentele urmând a fi prezentate, staţionate, pe toată perioada menţionată, sub sancţiunea descalificării ofertanţilor, modul de estimare a valorii contractului, alegerea modalităţii de delegare a serviciului public de salubrizare al municipiului Constanţa prin gestiune delegată, inexistenţa numărului minim de oferte care până în luna februarie 2008 impuneau un minim de două oferte, iar din luna februarie 2008, era prevăzut un număr de minim trei participanţi, şi tariful de salubritate.

    Ca urmare a acestor acţiuni a fost produs un prejudiciu în sumă de 112.557.288 de lei (circa 26 de milioane de euro), sumă care constituie în acelaşi timp un folos necuvenit obţinut de societatea comercială beneficiară a contractului, mai spun procurorii.

    Mazăre mai este acuzat că, în perioada noiembrie 2006 – 2013, în calitate de primar al municipiului Constanţa, a participat la încheierea a 12 contracte între primărie şi societatea controlată de el şi Strutinsky, în valoare totală de peste 6 milioane de lei. În perioada noiembrie 2008 – 2012, în aceeaşi calitate, Mazăre a mai semnat 13 contracte, acorduri cadru şi contracte subsecvente încheiate între Primăria Municipiului Constanţa şi o societate comercială la care era asociat Strutinsky, în valoare totală de peste 23 milioane lei.

    Aceste contracte au vizat achiziţia unor servicii artistice desfăşurate cu diverse ocazii, organizarea unor spectacole artistice, serviciul de pază a bunurilor publice şi private aparţinând municipiului Constanta, serviciul de protecţie a funcţionarilor Primăriei Municipiului Constanţa aflaţi în exerciţiul funcţiunii în perioada 15 februarie 2009 – 15 februarie 2012, etc.

    În ambele cazuri, au fost obţinute foloase atât pentru sine, prin societatea pe care o controla şi cu care Mazăre s-a aflat în raporturi comerciale în ultimii cinci ani înainte de comiterea faptei, cât şi pentru Sorin Strutinsky, arată anchetatorii.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, cercetările în acest dosar au la bază sesizarea făcută de Agenţia Naţională de Integritate, care cerea DNA să îl verifice pe Radu Mazăre pentru conflict de interese, după ce Primăria Constanţa a acordat contracte în valoare de aproape 4,6 milioane de euro firmelor Conpress Holding şi Soti Cable Neptun, al căror asociat, Sorin Strutinsky, este în relaţii comerciale cu Mazăre în opt societăţi. În prezent, omul de afaceri este arestat şi judecat în dosarul de trafic de influenţă în care este acuzat că a primit aproximativ 2 milioane de euro ca să intervină la instituţii publice pentru plata unor lucrări.

    Radu Mazăre a fost trimis în judecată, în 3 aprilie, de DNA Constanţa într-un alt dosar, în care este cercetat pentru vânzarea unor terenuri din Mamaia la preţuri subevaluate, procurorii stabilind că în acest caz bugetul Primăriei Constanţa a fost prejudiciat cu peste patru milioane de euro.

  • DGASPC Braşov i-a suspendat contractul educatorului arestat pentru viol şi face o anchetă internă

    Potrivit lui Radu Mailat, inspector la serviciul de relaţii publice din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC) Braşov, educatorul Levente-Mozes Bartha, în vârstă de 40 de ani, lucrează în cadrul instituţiei din 2002, fiind încadrat ca referent de educaţie la Centrul de plasament “Dacia” din comuna Jibert.

    Anul trecut, el a fost transferat la “Casa Ioana” din Rupea, la solicitarea sa, deoarece are domiciliul în această localitate.

    “În urmă cu o lună şi ceva, am fost anunţaţi de Poliţie că asupra lui planează suspiciunea de o posibilă implicare în trafic de minori. Prin urmare, noi l-am scos din activitatea cu copiii şi l-am transferat în sistemul administrativ. În lipsa unei hotărâri, nu am putut să îi desfacem contractul de muncă. El ne-a spus că a fost citat ca martor. Însă astăzi (vineri – n.r.) i-a fost suspendat contractul de muncă, în urma arestării preventive, până la o decizie definitivă a instanţei, de condamnare sau de achitare”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Radu Mailat.

    Totodată, DGASPC Braşov a deschis o anchetă internă în acest caz, iar în prezent sunt audiaţi educatorii şi copiii de la centrul din Rupea în legătură cu activitatea bărbatului.

    “Avea o relaţie bună cu copiii şi nu a fost niciodată sancţionat disciplinar în întreaga lui activitate”, a spus reprezentantul instituţiei.

    Levente-Mozes Bartha a fost reţinut, joi, de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Braşov, pentru pornografie infantilă, viol şi agresiune sexuală. În aceeaşi zi, Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a bărbatului.

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de DIICOT, bărbatul este suspectat că, în perioada 2011-2014, fiind educator la un centru de plasament din judeţul Braşov, a abuzat sexual mai mulţi copii cu vârste cuprinse între şapte şi 14 ani, care se aflau în îngrijirea sa, prin constrîngere şi profitînd de imposibilitatea acestora de a se apăra.

    Anchetatorii au găsit, în urma unei percheziţii făcute la locuinţa bărbatului, mai multe mijloace de stocare pe care erau fişiere cu materiale pornografice.

    Acţiunea a fost făcută de procurorii DIICOT, împreună cu Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Braşov şi cu sprijinul Direcţiei Operaţiuni Speciale Braşov.

  • Cursele Tarom, suspendate pe aeroportul din Oradea din cauza unor lucrări. Alte curse operează

    Unele sisteme de ghidare la sol de pe aeroportul Oradea au fost dezafectate, în vederea continuării lucrărilor de reabilitare a infrastructurii aeroportuare, astfel că Tarom a anunţat suspendarea curselor Oradea – Bucureşti şi Bucureşti – Oradea.

    Operarea curselor Tarom pe aeroportul din Oradea a fost suspendată întrucât piloţii companiei trebuie să respecte manualul de zbor al companiei, care prevede că nu se poate opera pe un aeroport care nu are active toate sistemele de ghidaj la sol.

    Aeroportul din Oradea este în această situaţie deoarece de luni a început dezafectarea parţială a unora dintre aceste sisteme, necesară pentru continuarea lucrărilor de reabilitare a infrastructurii aeroportuare.

    Şeful de cabinet al preşedintelui Consiliului Judeţean Bihor, instituţia în subordinea căreia funcţionează aeroportul orădean, Horia Carţiş, a declarat corespondentului MEDIAFAX că Tarom a suspendat cursele Bucureşti – Oradea şi Oradea – Bucureşti, dar că aeroportul este în continuare deschis şi operează alte companii, cu zboruri charter, precum şi cu elicoptere.

    “Este vorba despre companii ale căror norme sunt diferite de cele din manualul de operare al Tarom”, a spus Carţiş.

    Potrivit acestuia, aeroportul din Oradea va fi închis complet în perioada 22 aprilie – 20 iunie, urmând ca din 21 iunie infrastructura să fie redeschisă integral şi pusă la dispoziţia tuturor operatorilor.

    Până în 20 iunie, persoanele care doresc să ajungă la Bucureşti cu avionul sunt nevoite să se îndrepte spre cele două aeroporturi mai apropiate, de la Cluj ori de la Timişoara.

    Închiderea provizorie a pistei aeroportului orădean şi, implicit, suspendarea zborurilor este necesară pentru derularea lucrărilor de modernizare a infrastructurii, derulate de asocierea companiilor austriece Porr Construct, Teerag, Asdaq Aktiengesselschaft şi Col Air. Acestea valorează 79,9 milioane lei şi fac parte dintr-un proiect cu fonduri europene ce are ca scop înlocuirea pistei actuale, lungă de 1.800 metri, cu una nouă, de 2.100 metri, şi lată de 45 lăţime, faţă de 30 metri, cât are pista în prezent.

    De asemenea, în baza aceluiaşi proiect, vor fi construite două căi de rulare-degajare, o platformă de îmbarcare-debarcare pe care să poată staţiona şase aeronave, inclusiv de tip C (mari), sisteme de balizaj luminos de categoria II de operare, cu lumini inclusiv pe axul longitudinal, nu doar pe marginea pistei, sisteme de alimentare cu energie electrică de bază şi de rezervă, sisteme de telecomandă pentru sistemele de balizaj, sisteme de iluminat pentru platforma de îmbarcare-debarcare şi chiar şi o uzină electrică nouă, care să asigure consumul de bază şi de rezervă pentru sistemele de balizaj.

  • Nicuşor Constantinescu a fost suspendat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa

    “Având în vedere comunicarea Tribunalul Constanta, Secţia Penală, a încheierii nr.41/20.02.2015, pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul penal 1019/118/2015, înregistrată la Instituţia Prefectului-Judeţul Constanţa cu nr. 2000/23.02.2015, prin care s-a dispus arestarea preventivă pentru o durată de 30 de zile a domnului Constantinescu Nicuşor Daniel, astăzi 24.02.2015, prefectul judeţului Constanţa, Constantin Ion, în conformitate cu prevederile art. 102 coroborat cu art. 71 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 340/2004 privind Prefectul şi Instituţia Prefectului, republicată, a emis ordinul nr. 91/24.02.2015, prin care se constată suspendarea de drept a mandatului Preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Constantinescu Nicuşor Daniel, până la încetarea măsurii arestării preventive”, se precizează într-un comunicat de presă emis de Prefectura Constanţa.

    Ordinul poate fi atacat în faţa instanţei de contencios administrativ potrivit precederilor legale.

    La ora transmiterii acestei ştiri, Nicuşor Constantinescu se află la Curtea de Apel Constanţa, unde se judecă recursul formulat de către avocatul său pentru înlocuirea arestului preventiv cu măsura controlului judiciar.

    În cazul în care instanţa va decide să îl lase în libertate, Nicuşor Constantinecu ar putea reveni în funcţie, prefectul fiind nevoit să revoce ordinul de suspendare.

    Şeful Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a fost reţinut de DNA pentru mai multe infracţiuni, între care abuz în serviciu, conflict de interese şi coruperea alegătorilor, iar ulterior, în 20 februarie, arestat preventiv de Tribunalul Constanţa, el fiind acuzat de plăţi ilegale, din fonduri publice, către asociaţii, fundaţii şi cluburi sportive.

    Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa, Nicuşor Constantinescu este acuzat de săvârşirea infracţiunilor concurente de abuz în serviciu – trei infracţiuni, din care două în formă continuată, constituire a unui grup infracţional organizat, coruperea alegătorilor – două infracţiuni, conflict de interese – zece infracţiuni, din care cinci în formă continuată, şi tentativă la abuz în serviciu, în formă continuată.

    În ordonanţa de reţinere se arată că, în cursul anului 2012, Nicuşor Constantinescu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, finanţând în mod nelegal cheltuieli cu activităţile sportive, în sumă de 13.305.000 lei, ce au reprezentat plăţi nerambursabile din fonduri publice către asociaţii şi cluburi sportive.

    Preşedintele Consiliului Judeţean a mai fost suspendat din funcţie şi în vara anului trecut, când a fost arestat preventiv în dosarul în care este acuzat de subfinanţare a Centrului Militar Zonal. Ulterior, instanţa a luat măsura de cercetare a acestuia sub control judiciar.

    În acest caz DNA Constanţa a înaintat instanţei o nouă cerere de înlocuire a controlului judiciar, cu arest preventiv, termenul de judecată a solicitării fiind stabilit pentru miercuri.

    Nicuşor Constantinescu a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale.

    Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea, pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe.

  • Cursuri suspendate în mai multe şcoli din Vaslui şi Iaşi. Sute de elevi au fost trimişi acasă

    Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Vaslui, peste 880 de elevi de la trei licee şi două şcoli gimnaziale au fost trimişi acasă de profesori luni, după ce a început să ningă abundent.

    Cei mai mulţi elevi sunt de la Liceul ”Ion Mincu” din Vaslui, unde cursurile au fost suspendate luni după-amiază, în condiţiile în care majoritatea elevilor fac naveta pentru a ajunge la ore.

    O situaţie similară s-a înregistrat şi la şcoala şi grădiniţa din localitatea Ştefan cel Mare.

    ”Măsurile de suspendare a cursurilor au fost luate pentru a nu afecta elevii care riscau să rămână înzăpeziţi, fără posibilitatea de a mai ajunge acasă. De asemenea, din aceleaşi motive, au existat şcoli în mediul rural care şi-au redus pauzele dintre ore pentru a termina cursurile mai devreme”, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX inspectorul pe management de la ISJ Vaslui, Constantin Turcu.

    Potrivit raportărilor transmise de unităţile de învăţământ din judeţ, alţi peste 200 de elevi nu au mai ajuns la cursuri în mai multe şcoli din judeţ din cauza drumurilor înzăpezite.

    Şi în judeţul Iaşi, cursurile au fost suspendate în patru unităţi de învăţământ, din cauza ninsorilor. Astfel, la Liceul Tehnologic din Gropniţa, 38 de elevi din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a au fost trimişi acasă întrucât exista pericolul ca viscolul să blocheze drumul, iar elevii să nu se mai poată întoarce acasă.

    La grădiniţa cu program normal din Muncelu de Sus, trei grupe de preşcolari nu au putut face cursurile din cauza frigului, în condiţiile în care centrala nu a funcţionat în urma unei pene de curent.

    ”În grădiniţă a fost foarte frig fiindcă nu a funcţionat centrala, însă acum situaţia este remediată, fiind curent“, au arătat reprezentanţii ISJ Iaşi.

    Şi la Şcoala gimnazială ”Petru Poni“ din Cucuteni, 22 de elevi din satul Săcărăşti şi 29 din satul Bărbăteşti, din clasele I-VIII, nu au participat la cursuri întrucât microbuzul nu a putut ajunge la unitatea de învăţământ din cauza vântului.

    ”Primarul a promis pentru după-amiază remedierea situaţiei, astfel încât să nu mai existe probleme“, au precizat reprezentanţii ISJ.

    Totodată, profesorii navetişti de la Şcoala gimnazială ”Ioanid Romanescu“ din localitatea Romaneşti nu au putut ajunge la cursurile de dimineaţă din cauza zăpezii, însă situaţia a revenit la normal întrucât, în cele din urmă, cadrele didactice au ajuns la şcoală.