BusinessMagazin

Tag: sua

  • Pace de faţadă: SUA şi China în conflict deschis după ce Beijingul acuză „trădarea” acordului comercial de către Washington

    Războiul comercial SUA–China se reaprinde: Beijingul acuză o „violare gravă” a armistiţiului dintre cele două state şi promite măsuri dure, raportează MSN.

    Tensiunile dintre cele mai mari două economii ale lumii ating din nou punctul de fierbere. Ministerul Comerţului din China a acuzat luni Statele Unite că au „încălcat grav” armistiţiul comercial convenit recent, anunţând că va lua măsuri ferme pentru a-şi proteja interesele naţionale.

    Potrivit oficialilor chinezi, administraţia de la Washington a „subminat serios” acordul încheiat luna trecută la Geneva, unde cele două părţi conveniseră să reducă semnificativ taxele vamale impuse reciproc.

    Purtătorul de cuvânt al ministerului a adăugat că acţiunile recente ale SUA contravin inclusiv consensului atins în discuţia telefonică din ianuarie dintre preşedintele chinez Xi Jinping şi preşedintele american Donald Trump.

    Replica dură vine după ce, vineri, Trump a declarat că Beijingul a „încălcat total înţelegerea cu SUA”. Deşi nu a oferit detalii, reprezentantul pentru comerţ Jamieson Greer a acuzat China că nu şi-a respectat angajamentele privind eliminarea barierelor comerciale non-tarifare.

    În cadrul armistiţiului convenit în luna mai, SUA au redus tarifele impuse bunurilor chinezeşti de la 145% la 30%, iar China a răspuns prin scăderea propriilor tarife de la 125% la 10%.

    Totuşi, Beijingul susţine că SUA au încălcat acordul prin introducerea unor noi restricţii privind exporturile de cipuri bazate pe inteligenţă artificială, suspendarea vânzărilor de software pentru proiectarea cipurilor şi revocarea vizelor pentru studenţii chinezi.

    În paralel, oficiali de top ai Casei Albe au transmis că există şanse ca preşedinţii Xi şi Trump să discute direct în curând. Bessent, Secretarul Trezoreriei, a declarat pentru CBS News că detaliile acordului vor fi „definitivate” după o nouă conversaţie între lideri, fără a preciza o dată exactă.

    La rândul său, directorul Consiliului Economic Naţional, Kevin Hassett, a spus pentru ABC News că se aşteaptă ca discuţia să aibă loc chiar în această săptămână, precizând că ambele părţi „şi-au exprimat dorinţa de a continua dialogul”.

    „Trebuie să fim pregătiţi şi pentru scenariul în care lucrurile nu evoluează cum ne dorim”, a avertizat Hassett, sugerând că situaţia este în continuare volatilă.

  • Un judecător american a permis continuarea proceselor împotriva lui Elon Musk şi a agenţiei DOGE

    Judecătoarea Tanya Chutkan de la Tribunalul Districtual din Washington, D.C., a respins cererea administraţiei Trump de a anula procesul, permiţând totodată ca acţiunea legală împotriva lui Elon Musk şi a agenţiei DOGE să continue. În hotărârea sa, Chutkan a argumentat că reclamanţii au prezentat o plângere plauzibilă conform căreia acţiunile lui Musk de reducere a cheltuielilor guvernamentale nu sunt autorizate de nicio lege existentă.

    Procesul a fost intentat în februarie de către procurorii generali din New Mexico, Oregon şi alte 12 state, care susţin că Trump i-ar fi acordat lui Musk o autoritate executivă necontrolată, fără vreo aprobare din partea Congresului. Acţiunea în justiţie cere oprirea imediată a activităţilor agenţiei DOGE, care vizează închiderea unor agenţii federale şi concedierea a mii de angajaţi.

    DOGE a devenit un instrument central în planul lui Trump de restructurare a guvernului federal, prin care s-au eliminat mii de locuri de muncă şi s-au desfiinţat programe considerate neproductive. Până acum, aproximativ 20 de procese separate au fost deschise în instanţe federale din SUA.

  • Regele miliardarilor din Europa, vrea să aducă mai repede europenii şi americanii la masa negocierilor după ce imperiul său riscă să încaseze o lovitură serioasă

    Bernard Arnault, cel mai bogat om al Europei şi fondatorul gigantului de lux LVMH, a început să facă presiuni pentru aducerea europenilor şi americanilor la masa negocierilor în vederea tranşării problemei tarifelor americane. Influentul om de afaceri a luat această decizie după ce industria cognacului, unde şi LVMH este prezent, riscă să se confrunte cu turbulenţe pe fondul tarifelor, scrie Bloomberg.

    Aflat miercuri în faţa Senatului francez, Arnault a criticat ineficienţa şi rigiditatea actualelor negocieri comerciale dintre UE şi SUA, subliniind că este nevoie de „concesii reciproce” şi diplomaţie reală, nu de ameninţări şi vorbe goale.

    Motivul central al iniţiativei sale este  industria Cognacului, ale cărei principale pieţe — SUA şi China — sunt pe punctul de a impune tarife punitive.

    . „Dacă ambele ţări cresc taxele, rezultatul pentru producători va fi catastrofal”, a avertizat Arnault, fondatorul şi CEO-ul grupului care deţine celebra marcă Hennessy.

    Cu o notă de ironie amară, Arnault a remarcat că Bruxelles-ul pare să subestimeze complet gravitatea acestei ameninţări, în timp ce companiile se confruntă cu un risc comercial care le poate zdruncina profitabilitatea.

    Într-un moment rar de poziţionare politică publică, Arnault s-a distanţat de linia promovată de preşedintele Emmanuel Macron, care a sugerat o pauză a investiţiilor franceze în SUA.

    Răspunsul lui Arnault a fost scurt şi tăios:

    „Este nociv ca statul să se amestece în deciziile de business. De obicei, se termină prost.” a spus miliardarul.

    Arnault, care are o relaţie de decenii cu Donald Trump, a mai spus că liderul american e deschis la dialog şi că recurge la contactele sale pentru a debloca impasul diplomatic.
    „Ameninţările nu funcţionează. Trebuie construită o punte”, a declarat el.

    Între timp, industria vinurilor şi băuturilor spirtoase se confruntă cu o realitate dură: tarifele de 10% impuse de SUA luna trecută şi ameninţarea unui tarif de 20% planificat pentru iulie. În contrast, Regatul Unit, aflat în aceeaşi poziţie din punct de vedere al tarifelor, ar putea ieşi mai bine din negocieri graţie deficitului comercial în bunuri cu SUA.

    În timp ce Bruxelles-ul se pierde în nuanţe diplomatice, Bernard Arnault a ales să fie clar: dacă UE nu acţionează cu pragmatism şi rapiditate, va plăti scump — la propriu — pe pieţele internaţionale.

     

  • Administraţia Trump impune noi restricţii jurnaliştilor la Pentagon

    Secretarul Apărării al SUA, Pete Hegseth, a emis vineri un ordin care limitează accesul presei în clădirea Pentagonului, permiţând intrarea doar cu aprobare oficială şi escortă, transmite Reuters.

    Noile reguli intră în vigoare imediat şi interzic accesul jurnaliştilor acreditaţi în majoritatea spaţiilor din sediul Departamentului Apărării, fără o aprobare oficială şi escortă. Potrivit unui memorandum emis de Pete Hegseth, măsura are ca scop protejarea informaţiilor clasificate şi a securităţii operaţionale, pentru a evita riscuri care ar putea pune în pericol vieţile militarilor americani.

    Hegseth a susţinut că deşi instituţia rămâne angajată faţă de transparenţă, asigurarea securităţii informaţionale rămâne o prioritate absolută. Asociaţia Presei de la Pentagon, care reprezintă jurnaliştii ce acoperă activitatea militară a SUA, a reacţionat ferm, susţinând că noile reglementări echivalează cu o restrângere nejustificată a libertăţii presei.

    De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, administraţia a adoptat o serie de măsuri menite să combată scurgerile de informaţii, printre care anchete interne care au dus la suspendarea unor oficiali, şi introducerea testării cu detectorul de minciuni în rândul personalului din securitate naţională. Totodată, instituţii de presă precum The New York Times sau CNN au fost înlocuite în spaţiile de birouri din Pentagon de publicaţii percepute ca fiind favorabile administraţiei, precum Breitbart şi One America News Network.

  • SUA interzice Universităţii Harvard să înscrie studenţi străini

    Secretarul pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a anunţat că certificarea programului SEVIS al Harvard este revocată, blocat astfel principalul sistem prin care studenţii străini pot studia în SUA.

    Măsura vine după ce Harvard a refuzat să accepte supravegherea guvernamentală asupra admiterilor şi angajărilor. Trump acuză universitatea că este un focar de antisemitism şi ideologie „woke”, iar luna trecută a ameninţat cu această sancţiune.

    „Ca urmare a refuzului dvs. de a furniza informaţii relevante, perpetuând un mediu universitar nesigur, ostil studenţilor evrei, care promovează simpatii pro-Hamas şi aplică politici rasiste de diversitate, echitate şi incluziune, aţi pierdut acest privilegiu”, a scris Noem.

    Harvard a reacţionat rapid, calificând măsura drept „ilegală” şi anunţând că va lupta pentru a-şi menţine capacitatea de a găzdui studenţi internaţionali. Universitatea a dat deja în judecată guvernul pentru alte măsuri punitive luate împotriva sa.

    Studenţii sunt în panică, mulţi neştiind ce înseamnă această decizie pentru cei deja înscrişi. „Toată lumea este puţin panicată”, a declarat o studentă americană, adăugând că se îndoieşte că colegii internaţionali se vor transfera la alte universităţi.

  • Tarifele lui Donald Trump au ajuns să-i ardă la buzunar şi pe cei mai bogaţi. Bernard Arnault, regele miliardarilor din Europa, vrea să aducă mai repede europenii şi americanii la masa negocierilor după ce imperiul său riscă să încaseze o lovitură serioasă

    Bernard Arnault, cel mai bogat om al Europei şi fondatorul gigantului de lux LVMH, a început să facă presiuni pentru aducerea europenilor şi americanilor la masa negocierilor în vederea tranşării problemei tarifelor americane. Influentul om de afaceri a luat această decizie după ce industria cognacului, unde şi LVMH este prezent, riscă să se confrunte cu turbulenţe pe fondul tarifelor, scrie Bloomberg.

    Aflat miercuri în faţa Senatului francez, Arnault a criticat ineficienţa şi rigiditatea actualelor negocieri comerciale dintre UE şi SUA, subliniind că este nevoie de „concesii reciproce” şi diplomaţie reală, nu de ameninţări şi vorbe goale.

    Motivul central al iniţiativei sale este  industria Cognacului, ale cărei principale pieţe — SUA şi China — sunt pe punctul de a impune tarife punitive.

    . „Dacă ambele ţări cresc taxele, rezultatul pentru producători va fi catastrofal”, a avertizat Arnault, fondatorul şi CEO-ul grupului care deţine celebra marcă Hennessy.

    Cu o notă de ironie amară, Arnault a remarcat că Bruxelles-ul pare să subestimeze complet gravitatea acestei ameninţări, în timp ce companiile se confruntă cu un risc comercial care le poate zdruncina profitabilitatea.

    Într-un moment rar de poziţionare politică publică, Arnault s-a distanţat de linia promovată de preşedintele Emmanuel Macron, care a sugerat o pauză a investiţiilor franceze în SUA.

    Răspunsul lui Arnault a fost scurt şi tăios:

    „Este nociv ca statul să se amestece în deciziile de business. De obicei, se termină prost.” a spus miliardarul.

    Arnault, care are o relaţie de decenii cu Donald Trump, a mai spus că liderul american e deschis la dialog şi că recurge la contactele sale pentru a debloca impasul diplomatic.
    „Ameninţările nu funcţionează. Trebuie construită o punte”, a declarat el.

    Între timp, industria vinurilor şi băuturilor spirtoase se confruntă cu o realitate dură: tarifele de 10% impuse de SUA luna trecută şi ameninţarea unui tarif de 20% planificat pentru iulie. În contrast, Regatul Unit, aflat în aceeaşi poziţie din punct de vedere al tarifelor, ar putea ieşi mai bine din negocieri graţie deficitului comercial în bunuri cu SUA.

    În timp ce Bruxelles-ul se pierde în nuanţe diplomatice, Bernard Arnault a ales să fie clar: dacă UE nu acţionează cu pragmatism şi rapiditate, va plăti scump — la propriu — pe pieţele internaţionale.

     

  • Elon Musk s-a întâlnit din nou cu secretarul american al apărării

    Întâlnirea a fost confirmată oficial de purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, care a subliniat că „Departamentul Apărării este angajat într-un dialog constant cu liderii din industria inteligenţei artificiale pentru a echipa armata cu tehnologiile necesare în faţa ameninţărilor secolului XXI”.

    Musk, al cărui imperiu tehnologic include companii precum SpaceX şi Starlink, ambele cu contracte în desfăşurare cu Pentagonul, ar putea juca un rol major în implementarea scutului antirachetă Golden Dome, iniţiativă susţinută de preşedintele Trump. Proiectul ar presupune desfăşurarea a sute de sateliţi pentru detectarea şi interceptarea ameninţărilor balistice.

    Întâlnirile repetate ale lui Musk la cel mai înalt nivel al Departamentului Apărării au stârnit întrebări privind potenţiale conflicte de interese, mai ales în contextul implicării sale directe în reforma cheltuielilor guvernamentale şi eficientizarea bugetară.

  • Bomba cu ceas a deficitului Americii: FMI avertizează SUA asupra datoriei în creştere, în timp ce Trump forţează noi tăieri de taxe

    Un oficial de rang înalt al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a lansat un avertisment clar către Statele Unite, îndemnând administraţia americană să reducă deficitul bugetar şi să ţină sub control datoria publică în continuă expansiune — un mesaj care vine în plin val de îngrijorări legate de planurile preşedintelui Donald Trump de a extinde masiv reducerile de taxe, informează Financial Times.

    „Deficitele fiscale ale SUA sunt prea mari şi trebuie reduse urgent”, a declarat Gita Gopinath, prim-adjuncta directorului general al FMI, într-un interviu pentru FT.

    Ea a subliniat că, în pofida unor evoluţii considerate pozitive, precum reducerea tarifelor impuse Chinei, economia americană este încă afectată de o incertitudine ridicată în ceea ce priveşte politicile comerciale.

    Avertismentul FMI vine imediat după ce agenţia de rating Moody’s a retras Statelor Unite ultimul calificativ AAA rămas, invocând creşterea accelerată a datoriei publice. Iniţiativa lui Trump de a prelungi reducerile de taxe introduse în 2017 a amplificat aceste temeri şi a provocat nelinişte în rândul investitorilor.

    Administraţia Trump susţine că reducerile de taxe, alături de dereglementare, se vor autofinanţa prin stimularea creşterii economice. Însă nici pieţele financiare, nici agenţiile de rating nu împărtăşesc acest optimism. Moody’s a avertizat recent că proiectul legislativ propus de Trump — supranumit de el însuşi „marele, frumosul proiect de lege” — ar duce deficitul SUA de la 6,4% din PIB în 2024 la aproape 9% până în 2035.

    Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat duminică la NBC că retrogradarea făcută de Moody’s este un „indicator întârziat”, aruncând vina pe administraţia Biden pentru situaţia fiscală actuală. Totodată, a reiterat angajamentul administraţiei Trump de a reduce cheltuielile şi de a stimula economia, promiţând scăderea deficitului la 3% până la finalul mandatului.

    Cu toate acestea, Gopinath a subliniat că datoria publică a SUA, raportată la PIB, este într-o creştere continuă: „Politica fiscală din SUA trebuie să fie una sustenabilă, care să reducă datoria publică pe termen lung.” Conform Biroului pentru Buget al Congresului (CBO), datoria federală deţinută de public a atins în 2024 un nivel de 98% din PIB, comparativ cu 73% în urmă cu un deceniu.

    Deşi FMI estima luna trecută că deficitul fiscal al SUA ar putea scădea anul acesta, în contextul creşterii veniturilor din tarife, aceste calcule nu includeau efectele noii legi fiscale propuse de Trump, aflată în prezent în dezbatere în Congres.

    Gopinath a adăugat că apelul lui Bessent pentru reducerea deficitului este binevenit, însă a punctat că soluţiile trebuie să fie coerente şi sustenabile. Între timp, Trump presează congresmenii republicani, unde deţine o majoritate fragilă, să susţină proiectul de lege, avertizând că refuzul acestora ar duce la creşteri de taxe pentru alegători.

     

  • Italia taie dreptul la cetăţenie pentru strănepoţii emigranţilor. Decizia stârneşte revoltă masivă în diaspora din SUA: ”O trădare a sângelui nostru”

    Decizia Italiei de a înăspri drastic regulile privind acordarea cetăţeniei pentru descendenţii emigranţilor italieni a stârnit un val de indignare în Statele Unite, unde trăieşte una dintre cele mai numeroase comunităţi de origine italiană din lume, informează Financial Times.

    Până recent, Roma permitea oricărei persoane care putea demonstra că este descendent direct al unui cetăţean italian – chiar şi din anul 1861 – să obţină paşaportul italian. Însă noul guvern de dreapta condus de Giorgia Meloni a redus brusc acest drept, limitând eligibilitatea doar la copiii şi nepoţii cetăţenilor italieni.

    Modificările, intrate în vigoare în luna martie şi oficializate prin lege marţi, au produs o undă de şoc printre italo-americani, mulţi dintre care vedeau în obţinerea cetăţeniei italiene o legătură simbolică şi practică cu Europa – unii chiar cu planuri concrete de relocare, mai ales în contextul unei posibile reveniri a lui Donald Trump la Casa Albă.

    „Oamenii sunt foarte supăraţi şi frustraţi”, a declarat avocatul Marco Permunian, fondator al organizaţiei Italian Citizenship Assistance, care ajută americanii să-şi dovedească ascendenţa italiană.

    „Comunitatea italo-americană este extrem de mândră de rădăcinile sale, iar mulţi au luat această decizie ca pe o lovitură personală. Se organizează deja pentru a contesta legea. Sunt foarte motivaţi şi nu vor renunţa uşor.”

    Surse apropiate dosarului au sugerat că administraţia Trump – cunoscută pentru politicile sale dure împotriva imigraţiei ilegale – ar fi fost nemulţumită de creşterea numărului de cetăţeni latino-americani care obţin cetăţenie italiană pentru a intra fără viză în SUA, rămânând ulterior ilegal.

    Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a refuzat să comenteze aceste informaţii.

    În plan diplomatic, Giorgia Meloni a menţinut relaţii cordiale cu fostul preşedinte Trump, cei doi împărtăşind o viziune comună dură privind migraţia. Noua lege pare să se alinieze acestei direcţii ideologice, însă preţul politic ar putea fi mare – mai ales în faţa unei diaspore italiene din America care se simte acum exclusă şi trădată de patria-mamă.

  • Lovitură de teatru în războiul tehnologic: Şeful Nvidia demască eşecul strategiei SUA – China a devenit mai puternică datorită interdicţiilor americane

    Şeful gigantului american Nvidia, Jensen Huang, a lansat o serie de critici extrem de dure la adresa politicilor de control al exporturilor implementate de administraţiile americane, declarând că acestea au avut efectul opus celui scontat: au impulsionat dezvoltarea rivalilor chinezi în domeniul inteligenţei artificiale, raportează Financial Times.

    Prezent la conferinţa Computex din Taipei, Huang a afirmat că interdicţiile impuse de SUA – menite să limiteze accesul Chinei la cipuri AI avansate – au funcţionat ca un catalizator pentru giganţii tehnologici chinezi, în special Huawei, care au accelerat rapid dezvoltarea propriilor cipuri competitive.

    „În urmă cu patru ani, Nvidia controla 95% din piaţa din China. Astăzi, avem doar 50%. Restul reprezintă tehnologie locală. Dacă nu ar fi avut acces la produsele Nvidia, ar fi folosit deja propriile soluţii”, a spus Huang.

    Acesta a subliniat că cercetătorii chinezi în AI se orientează acum către cipuri autohtone, chiar dacă acestea sunt mai slabe decât cele Nvidia, iar susţinerea guvernului chinez a dus la o dezvoltare accelerată a industriei locale:

    „Companiile chineze sunt hotărâte, iar exporturile restricţionate le-au oferit motivaţia şi susţinerea de care aveau nevoie. Competiţia în China este acum extrem de dură.”

    În contextul restricţiilor impuse de administraţia Trump, produsul Nvidia H20 – un cip AI „diluat”, conceput special pentru a respecta reglementările de export – a fost interzis, ceea ce a dus la pierderi de 5,5 miliarde de dolari pentru companie. Huang a confirmat că Nvidia nu va mai lansa alte produse din seria „Hopper” pentru piaţa chineză, afirmând că actualele modele au fost „atât de mult degradate încât nu mai are rost”.

    Huang a criticat vehement şi noua reglementare adoptată în epoca Biden – regula de difuzare a AI – care urma să impună un sistem complex de licenţiere pe trei niveluri pentru cipurile destinate centrelor de date.

    „Presupunerile fundamentale care au stat la baza acestei reguli s-au dovedit a fi profund eronate. Dacă SUA vrea să rămână lider, trebuie să grăbim difuzarea tehnologiilor AI, nu să o blocăm”, a spus CEO-ul Nvidia.

    Într-o declaraţie surprinzătoare, Huang a menţionat că fostul preşedinte Donald Trump îşi reevaluează poziţia, realizând că actualele politici urmăresc „scopuri complet greşite”.

    Declaraţiile sale vin la scurt timp după ce SUA şi Emiratele Arabe Unite au anunţat un parteneriat ambiţios pentru construirea celui mai mare grup de centre de date AI din afara Americii – proiect ce va beneficia de cipuri furnizate de Nvidia.