BusinessMagazin

Tag: studiu

  • Tinerii români din Generaţia Z au un venit mediu de 432 euro pe lună, iar pentru mai mult de o treime principala sursă de bani sunt părinţii. Circa 30% au un loc de muncă full-time, iar 12% primesc burse şcolare

    Venitul mediu al unui tânăr român din Generaţia Z, cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, este de 432 euro pe lună, iar pentru mai bine de o treime dintre aceştia (39%) părinţii sunt în continuare principala sursă de venit, în timp ce 31% au un loc de muncă full-time, iar 12% primesc burse şcolare, potrivit unui studiu Mastercard la nivelul regiunii.

    Cel mai tânăr grup de consumatori, care decid în prezent tendinţele viitoare ale pieţei, cuprinde circa 11,5 milioane persoane (7,2% din populaţie) în cele 11 ţări vizate de studiu, printre care şi România.

    Gen Z este prima generaţie născută într-o perioadă în care internetul este disponibil la scară largă şi sunt nedespărţiţi de lumea digitală. Sunt consumatori avizi de social media, cele mai populare reţele fiind YouTube (90%), WhatsApp (88%), Instagram (85%), Facebook (82%) şi Tik Tok (67%).

    Potrivit Mastercard, pentru această generaţie digitală, comerţul electronic este un mediu natural, iar 74% cumpără online cel puţin o dată pe lună, în principal, îmbrăcăminte (55%) şi alimente (35%) sau pentru comenzi în şi de la restaurante sau baruri (32%), precum şi pentru plata utilităţilor (31%).

    În acelaşi timp, acordă atenţie preţurilor şi sunt iubitori de promoţii. 66% dintre ei caută întotdeauna mai multe informaţii despre un produs, accesând mai multe surse, înainte de a cumpăra, iar 69% verifică dacă produsul dorit este disponibil oriunde altundeva la promoţie.

    Atunci când cumpără online, Gen Z preferă plăţile digitale. Însă, deşi vorbim despre o generaţie digital-first, 52% dintre aceştia aleg să achite comanda la livrare, următoarele metode preferate fiind plata cu cardul de debit sau de credit (27%).

    În ceea ce priveşte cumpărăturile în magazine fizice, Gen Z preferă tot plăţile fără numerar. 26% dintre respondenţii studiului Mastercard plătesc cu un card aproape zilnic şi 38% îl folosesc mai des decât numerarul. Unul dintre principalele obstacole în calea plăţii cu cardul este lipsa terminalelor POS din magazine. În acest context, 29% dintre tinerii din România consideră că încă sunt prea puţine locuri care acceptă plata cu cardul.

    În acelaşi timp, plăţile contactless cresc rapid în popularitate, 55% dintre consumatorii Gen Z din România utilizând deja această metodă, iar 29% afirmând că intenţionează să o facă în viitor.

    Mai mult, Gen Z reprezintă un grup de consumatori înclinaţi către plăţile realizate cu telefonul mobil. Jumătate dintre respondenţii români au declarat că folosesc această metodă de plată în prezent (versus 38% media la nivelul ECE), iar 31% spun că vor plăti astfel în viitor.

    Tinerii sunt printre cele mai bancarizate segmente de populaţie, 84% dintre respondenţii din România spunând că au un cont bancar, uşor peste media ECE de 82%.

    Deşi banii sunt importanţi, relaţiile cu alte persoane sunt cele mai apreciate de Gen Z, iar aproape jumătate din aceştia (48%) sunt de acord că există lucruri mai semnificative în viaţă decât banii.

    Întrebaţi despre valorile care sunt cele mai importante pentru ei, tinerii au indicat familia (65%), sănătatea (60%), cariera (36%), educaţia şi situaţia financiară (ambele în procent de 35%).

    În ciuda percepţiei comune, în opinia lor, nimic nu poate înlocui conversaţiile în persoană, iar 61% declară că le place să-şi petreacă timpul liber cu alţii, în special cu prietenii, mai degrabă, decât singuri.

    „Ca adevăraţi idealişti ce sunt, tinerii îşi asumă responsabilitatea în modelarea viitorului, găsind importante provocările de mediu şi sociale din prezent. De aceea, aceştia se aşteaptă ca brandurile să acţioneze şi în aceste zone. În urma studiului, am văzut că tinerii apreciază companiile sustenabile şi doresc să se implice în societate prin donaţii sau făcând voluntariat”, a spus Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România şi Croaţia.

  • Studiu: principalul lucru de care se tem românii este o nouă criză economică

    Potrivit realizatorilor studiului, pandemia COVID-19 continuă să modifice percepţiile românilor cu privire la riscurile cu care se confruntă. Astfel, cei mai mulţi se tem de o eventuală criză economică sau financiară care le-ar afecta veniturile.

    Pe lângă acestea, printre riscurile menţionate cel mai frecvent continuă să se numere incendiul, accidentele auto, îmbolnăvirile sau dezastrele naturale, potrivit celei mai noi ediţii a Barometrului UNSAR-IRES privind Percepţia riscului şi cultura asigurărilor din România (2021).

    Cercetarea sociologică arată că o criză economică sau financiară care ar afecta veniturile – risc nou introdus în sondaj – este cel mai adesea menţionată de români, respectiv de către 67% dintre respondenţi.

    Topul riscurilor de care se tem românii este completat de incendiu (62%, în creştere de la 60% în 2020), accidente auto (62%, faţă de 58% anul trecut), îmbolnăviri (56%, în scădere de la 58%), dezastre naturale, precum cutremurul, inundaţiile sau alunecările de teren (54%, la fel ca în 2020), furt (51%, faţă de 56%), fenomene meteo severe (48%, în creştere de la 47%) şi alte accidente, precum cele casnice (48%, faţă de 45% în 2020).

    Barometrul IRES-UNSAR privind Percepţia riscului şi cultura asigurărilor în România a fost realizat pe un eşantion format din 1.336 respondenţi cu vârsta între 18-50 de ani, în mai 2021.

  • Universitatea Yale: tot ce trebuie să ştim despre Delta, tulpina virusului SARS-CoV-2

    O preocupare majoră în acest moment este varianta Delta, o tulpină de virus SARS-CoV-2 extrem de contagioasă (şi posibil mai severă), care a fost identificată pentru prima dată în India, în decembrie.

    Apoi, a străbătut rapid ţara respectivă şi a ajuns în Marea Britanie, ceea ce a dus la creşterea numărului de infecţii şi decese în Regat. Primul caz Delta din Statele Unite a fost diagnosticat acum câteva luni (în martie), iar acum cazurile se înmulţesc rapid acolo.

    Dr. Inci Yildirim, medic specialist la Yale Medicine în boli infecţioase pediatrice şi vaccinolog, nu este surprins de ceea ce se întâmplă: „Toţi viruşii evoluează în timp şi suferă modificări pe măsură ce se răspândesc şi se reproduc”.

    Dar un lucru cert la Delta este că se răspândeşte iute, spune F. Perry Wilson, MD, medic epidemiolog Yale Medicine: „Delta va accelera cu siguranţă pandemia”.

    Din ceea ce ştim până acum, persoanele care sunt vaccinate împotriva coronavirusului par a fi în siguranţă de Delta, dar oricine nu este vaccinat şi nu practică strategii preventive este expus riscului de infectare cu noua variantă, spun medicii.

    Delta este mai contagioasă decât celelalte tulpini de virus.

    Delta are indicativul B.1.617.2, fiind o mutaţie SARS-CoV-2 care a apărut iniţial în India. Primul caz Delta a fost identificat în decembrie 2020, iar tulpina s-a răspândit rapid, devenind în curând tulpina dominantă a virusului atât în India, cât şi în Marea Britanie.

    Spre sfârşitul lunii iunie, Delta a reprezentat deja mai mult de 20% din cazuri în SUA, potrivit estimărilor Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC). Acest număr creşte rapid, determinând preziceri că tulpina va deveni în curând varianta dominantă.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a numit această versiune a virusului „cea mai rapidă”.

    Persoanele care nu au fost vaccinate împotriva COVID-19 sunt cele mai expuse riscului. În SUA, există un număr disproporţionat de persoane nevaccinate în statele sudice. Copiii şi tinerii reprezintă, de asemenea, o preocupare.

    „Un studiu recent din Regatul Unit a arătat că copiii şi adulţii sub 50 de ani au o probabilitate de 2,5 ori mai mare de a se infecta cu Delta”, spune dr. Yildirim. Şi, până în prezent, nu a fost aprobat niciun vaccin pentru copiii de la 5 la 12 ani, în SUA.

    Concluzia studiului este că importantă este vaccinarea.

  • Sondaj: Majoritatea companiilor nu au făcut până acum obiectul unei inspecţii de mediu

    59% dintre companii, dintre care 60% sunt mari contribuabili, nu au făcut până acum obiectul unei inspecţii de mediu, rezultă dintr-un sondaj realizat recent de EY, în cadrul seminarului „Cum să abordezi inspecţiile fiscale privind obligaţiile la Fondul pentru Mediu. Noi provocări”.

    În schimb, printre problemele cel mai des întâlnite în cadrul inspecţiilor fiscale, aşa cum a rezultat din sondaj, se numără neidentificarea tuturor obligaţiilor la Fondul pentru Mediu, determinarea şi declararea incorectă a cantităţilor introduse pe piaţă, nedeclararea ambalajelor reutilizabile sau deficienţe privind documentele justificative.

    „Din ce am observat în cadrul studiului, companiile respondente au indicat mai multe speţe privind obligaţiile la Fondul pentru Mediu care au nevoie de un cadru legislativ mai clar”, spune Georgiana Iancu, Partener EY, coordonatorul Departamentului de Taxe Indirecte. Printre acestea se numără reglementările privind ambalajele reutilizabile, stabilirea şi încadrarea echipamentelor electrice şi electronice (EEE), identificarea producătorilor EEE din prisma obligaţiilor entităţilor care importă produse strict pentru folos intern, lipsa unei metodologii de calcul agreată de inspecţiile fiscale privind stabilirea greutăţii ambalajelor care trebuie declarate.

    Conform unui comunicat al companiei, gestionarea unei inspecţii privind obligaţiile datorate Fondului pentru Mediu, tratată în raport cu inspecţiile fiscale efectuate de ANAF, a adus în prim plan importanţa verificării motivelor pentru care este dispusă suspendarea activităţii de control.

    „Este esenţial ca, ori de câte ori contribuabilul consideră că suspendarea dispusă nu se încadrează în ipotezele reglementate de Codul de procedură fiscală sau că aceasta este abuzivă, să o conteste în termen de maxim 45 de zile şi să nu aştepte finalizarea inspecţiei pentru a contesta toate actele astfel emise. Un asemenea demers va fi considerat ca tardiv”, a precizat Alex Slujitoru, Avocat, Radu şi Asociaţii SPRL, specializat în litigii fiscale.

    Pentru obţinerea anulării obligaţiilor accesorii, fie cu privire la sumele suplimentare de plată declarate în mod voluntar de contribuabili până la 31 ianuarie 2022, fie pentru cele stabilite de inspecţii ce se aflau în desfăşurare sau care vor fi demarate până la 31 ianuarie 2022, indiferent de data finalizării acestora, contribuabilii pot utiliza pe mai departe facilităţile privind amnistia fiscală.

    În privinţa paşilor de urmat pentru identificarea corectă a contribuţiilor la Fondul de Mediu, Daniela Neagoe, Senior Manager EY România, Consultanţă Vamală şi Fond de Mediu, a menţionat: „Procesul de identificare corectă a contribuţiilor este important să ţină cont de detectarea tuturor proceselor, departamentelor şi persoanelor relevante pentru furnizarea datelor şi informaţiilor necesare şi să includă toate departamentele implicate în procesele operaţionale, de la achiziţii, producţie, ambalare până la comercializare şi logistică”.

    Adriana Nedelescu, Senior Consultant EY, a atras atenţia asupra caracteristicilor tehnice pe care trebuie să le aibă pungile de transport fabricate din materiale biodegradabile pentru a putea fi identificate ca atare, aşa cum sunt prevăzute de Ordinul nr. 1276/2020. „În cazul nerespectării cerinţelor Ordinului, operatorii economici responsabili pentru introducerea pe piaţă a pungilor de transport riscă plata unei taxe de 0,15 lei/bucată”, a precizat Nedelescu.

    Stabilirea obligaţiilor suplimentare (TVA şi impozit pe profit) pentru serviciile de transfer de responsabilitate privind gestionarea deşeurilor de ambalaje este unul dintre cele mai des întâlnite exemple din practica inspecţiilor fiscale care necesită atenţie. „Până la momentul la care instanţele vor tranşa acest subiect, ne aşteptăm ca el sa rămână pe agenda inspecţiilor fiscale. Ca atare, nu putem decât să recomandăm implementarea unor acţiuni care ţin de revizuirea contractelor, în special raportat la acele clauze specifice care dau drepturi de auditare a felului în care OIREP (organizaţii care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului) îşi îndeplineşte obligaţiile, documentarea serviciilor de transfer de responsabilitate, şi chiar solicitarea în mod periodic din partea OIREP a unor documente care să probeze faptul că aceştia au fost verificaţi de AFM”, a specificat Georgiana Iancu, coordonatorul Departamentului de Taxe Indirecte.

    Conform comunicatului companiei, în legătură cu Directiva 904/2019 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, prin care este restricţionată unica folosinţă a produselor din plastic tocmai pentru a limita cantitatea de deşeuri de plastic generată la nivelul Uniunii Europene, până în prezent, nu este clarificată modalitatea de transpunere a acesteia la nivel naţional. Primul termen de conformare cu măsurile de restricţie la comercializare şi etichetare este 3 iulie 2021. De la această dată, ar trebui să se aplice restricţiile de comercializare pentru anumite produse de plastic de unică folosinţă – precum beţişoarele pentru urechi, tacâmuri (furculiţe, cuţite, linguri, beţişoare chinezeşti) / farfurii, recipientele pentru alimente/ băuturi – dar şi cerinţele privind marcarea clară a anumitor produse din plastic.

    „Prevederile Directivei vor avea un impact semnificativ asupra multor industrii, care vor resimţi efectul costurilor suplimentare cu proiectarea de noi produse, cu achiziţionarea de noi echipamente industriale şi de alte categorii de materii prime. Printre cei afectaţi sunt producătorii de băuturi, industria alimentară, operatorii din industria tutunului, comercianţii care fabrică produse din plastic de unică folosinţă, cât şi cei care utilizează aceste produse, industria HORECA (restaurante, restaurante tip fast-food, diferite unităţi care pregătesc şi servesc alimente şi băuturi)”, a mai precizat Georgiana Iancu.

  • Primul studiu din UE privind efectele vaccinului în lumea reală

    Primul astfel de studiu realizat de o ţară din Uniunea Europeană asupra impactului real al campaniei de imunizare a fost realizat de Institutul Naţional de Sănătate din Italia (ISS) şi Ministerul Sănătăţii pe 13,7 milioane de persoane vaccinate la nivel naţional.

    Oamenii de ştiinţă au început să studieze datele din ziua în care a început campania de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, până pe 3 mai 2021.

    Analiza a arătat că riscurile de infecţie cu SARS-CoV-2, de spitalizare şi de deces au scăzut progresiv după primele două săptămâni.

    „La 35 de zile după prima doză, există o reducere cu 80% a infecţiilor, cu 90% a spitalizărilor şi cu 95% a deceselor”, a spus ISS, adăugând că acelaşi tipar a fost observat atât la bărbaţi, cât şi la femei, indiferent de varstă.

    “Aceste date confirmă eficienţa campaniei de vaccinare şi necesitatea unei acoperiri majore în întreaga populaţie pentru a pune capăt stării de urgenţă”, a declarat preşedintele ISS, Silvio Brusaferro.

    Dintre cele aproape 14 milioane de persoane incluse în studiul italian, 95% dintre cei care au luat Pfizer şi Moderna au finalizat ciclul de vaccinare, în timp ce niciunul dintre cei cărora li s-a administrat AstraZeneca nu a primit o a doua doză.

    Până în prezent, Italia a urmat recomandările producătorilor, oferind o a doua doză de Pfizer la trei săptămâni după prima, o a doua doză de Moderna după patru săptămâni şi o a doua doză de AstraZeneca după 12 săptămâni.

    Până sâmbătă dimineaţă, aproximativ 8,3 milioane de italieni, sau 14% din populaţie, au fost complet vaccinaţi, în timp ce în jur de 10 milioane de persoane au primit o primă doză.

  • STUDIU. Experţii au descoperit ce tip de boală este COVID-19: „Aşa se explică de ce unii bolnavi fac accident vascular cerebral”

    Oamenii de ştiinţă de la Institutul Salk pentru Studii Biologice din California au descoperit că una dintre proteinele care formează învelişul extern al coronavirusului – proteina Spike – afectează celulele sistemului vascular
    Specialiştii confirmă că boala COVID-19 este, în primul rând, o boală vasculară
    Oamenii de ştiinţă ştiau că proteina Spike ajută virusul SARS-CoV-2 să atace gazda prin infectarea celulelor sănătoase ale organismului.

    Lucrarea ştiinţifică publicată în Circulation Research demonstrează că boala COVID-19 este una vasculară deoarece coronavirusul atacă celulele sistemului vascular, anunţă Scitechdaily.com.

    „Mulţi oameni cred că boala COVID-19 este una respiratorie, însă este o boală vasculară”, spune Uri Manor, asistent profesor în domeniul cercetării şi coautor principal al noului studiu de mare amploare.

    „Acest lucru ar putea explica de ce unii oameni au accident vascular cerebral şi de ce alţi pacienţi au probleme cu alte organe din corp”, a mai continuat expertul.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • STUDIU. A fost identificată „mama” întregii familii a coronavirusului SARS-CoV-2. Când şi unde a apărut primul caz

    Un studiu a făcut posibilă identificarea „mamei” întregii familii a coronavirusului SARS-CoV-2 responsabil de pandemia COVID-19.

    Primul caz nu a fost în Wuhan, iar prima variantă a lui SARS-CoV-2 circula deja în octombrie 2019. Studiul a fost publicat în revista „Molecular Biology and Evolution“.

    Mai mulţi cercetători ai Universităţii Temple din Philadelphia, conduşi de Sudhir Kumar, au descoperit „strămoşul“ virusului SARS-CoV-2, scrie La Stampa.

    „Mama“ atâtor dezastre pentru cercetători are un nume clar: proCoV2 şi prima sa variantă circula deja în lume în octombrie 2019. Evoluţiile şi mutaţiile succesive ale virusului apărut în China au dus apoi la o serie de sub-tulpini care au devenit dominante, în timp.

    Cercetătorii conduşi de Sudhir Kumar au pornit pe urmele genetice ale coronavirusului şi, în baza hărţilor genetice, au descoperit că „mulţi membri ai familiei a ceea ce avea să devină virusul SARS-CoV-2“ erau deja prezenţi în întreaga lume înainte de primele cazuri identificate în Wuhan, în decembrie 2019.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Studiu alarmant: Ritmul în care se topesc gheţarii lumii s-a dublat în 20 de ani

    Folosind imagini de înaltă rezoluţie capturate de sateliţii NASA între 2000 şi 2019, un grup de oameni de ştiinţă a descoperit că gheţarii, fără cei din Groenlanda şi Antarctica, care au fost excluse din studiu, au pierdut în medie 267 gigatone de gheaţă pe an, relatează The Guardian.

    Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că topirea masei gheţarilor s-a accelerat. Gheţarii au pierdut anual 227 de gigatone de gheaţă în perioada 2000-2004, dar aceasta a crescut până la o medie de 298 de gigatone după 2015.

    Topirea a avut un impact semnificativ asupra nivelului mării care a crescut cu aproximativ 0,74 milimetri pe an, adică 21% din creşterea globală a nivelului mării observată în această perioadă.

    Gheţarii tind să aibă un răspuns mai rapid la schimbările climatice în comparaţie cu straturile de gheaţă din Groenlanda şi Antarctica.

    Studiul ar putea umple lacune importante în ceea ce priveşte înţelegerea topirii gheaţii, ducând la predicţii mai exacte, a spus co-autorul studiului Robert McNabb, un om de ştiinţă de la Universitatea Ulster din Marea Britanie.

    Gheţari din Alaska, Islanda, Alpi, munţii Pamir şi Himalaya au fost printre cei mai afectaţi de topire, au descoperit cercetătorii. Gheţarii cu comunităţile în apropriere oferă o sursă importantă de apă, iar declinul acestora ar putea duce la deficienţe grave de apă în zona importante din lume.

    Ultimele studii privind schimbările climatice arată că nivelul mării va creşte cu mai mult de un metru până în 2100.

  • Vaccinul cu eficienţă zero împotriva COVID. Milioane de oameni au fost deja vaccinaţi cu el!

    Un studiu efectuat în Chile arată că serul chinezesc Coronavac oferă o protecţie de doar 3% împotriva Covid-19, după prima doză, un procent aflat în marja de eroare a studiilor, relatează Digi 24, care citează France 24.

    Studiul a fost realizat de Universitatea din Chile şi a arătat că vaccinarea cu Coronavac oferă o protecţie la îmbolnăvirea cu Covid-19 de 56,5% la doua săptămâni de la a doua doză şi de 27,7% în timpul primelor două săptămâni de la efectuarea acesteia.

    După prima doză, însă, Coronavac – vaccinul produs de compania chinezească Sinovac, este aproape de eficacitate zero – el are o eficacitate de 3% între cele 28 de zile dintre prima doză şi rapel, un procent apropiat de marja de eroare a unor astfel de studii.

    Prima doză de vaccin nu are un efect semnificativ după patru săptămâni. La şase săptămâni după administrarea unei doze, ne găsim în aceeaşi situaţie de vulnerabilitate în faţa riscului de infectare ca o persoană care nu a fost vaccinată”, a spus rectorul universităţii care a efectuat studiul.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Studiu Regina Maria:Mai puţin de jumătate dintre persoanele care au avut Covid19 mai prezintă anticorpi la 6 luni de la vindecare, faţă de 79% după primele 3 luni. Patru din 10 pacienţi au continuat să prezinte simptome post-vindecare

    Mai puţin de jumătate dintre persoanele care au trecut prin infecţia SARS-CoV-2 mai prezintă anticorpi la 180 de zile de la vindecare (6 luni), faţă de 79% după primele trei luni, arată  un studiu realizat de Regina Maria începând cu august 2020, în Bucureşti şi Cluj.

    Astfel, potrivit datelor, 53% dintre participanţi nu mai au anticorpi IgG detectabili la 6 luni de la trecerea prin boală, iar 44% dintre persoanele care au trecut prin infecţie au continuat să prezinte simptome post-vindecare, precum tuse, oboseală, lipsa gustului, lipsa mirosului, dificultăţi respiratorii, căderea părului, dureri musculare sau insomnii.

    În acelaşi timp, studiile arată faptul că pacienţii nu mai sunt contagioşi după 14 zile de la testul RT-PCR.

    Faza I a studiului a evaluat răspunsul imun la 43-56 de zile de la primirea rezultatului pozitiv la testarea RT-PCR, iar faza a II-a examinează gradul de protecţie după o perioadă de timp mai mare, de 180 de zile de la depăşirea fazei acute a bolii. În faza II a studiului au fost testaţi doar pacienţii care aveau un răspuns imun detectabil la prima testare, pentru a observa evoluţia în timp a anticorpilor post COVID.

    ”Testul serologic implicat foloseşte chemiluminiscenţa cu microparticule pentru a detecta prezenţa anticorpilor de tip IgG specifici infecţiei cu SARS-CoV-2 – anticorpii IgG anti-Nucleocapsidă. Aceşti anticorpi sunt produşi după faza acută a infecţiei.”, explică Dr. Andreea Alexandru, medic primar medicină de laborator, director medical Divizia Laboratoare Clinice REGINA MARIA.

    Un studiu derulat în SUA pe parcursul anului trecut releva existenţa unor cazuri recurent pozitive COVID-19. În ciuda rarităţii acestor cazuri, posibilitatea s-a dovedit reală la 3 luni de la prima testare RT-PCR.

    Studiul derulat de Regina Maria arată că după jumătate de an, foştii pacienţi sunt şi mai puţin protejaţi: doar 47% au mai prezentat anticorpi detectabili. Anterior, faza I evidenţiase anticorpi la 79% dintre persoane, la mai puţin de 3 luni de la testarea RT-PCR pozitivă. Nu s-au înregistrat diferenţe semnificative între femei şi bărbaţi.  

    De asemenea, 17% dintre cei vindecaţi, care au mai făcut un test RT-PCR după faza acută a bolii, au prezentat rezultate pozitive. Un singur pacient a înregistrat un test RT-PCR pozitiv în contextul apariţiei de noi simptome sugestive COVID-19.

    Cazuistica internaţională cuprinde puţine descrieri care să indice faptul că, în astfel de cazuri, este vorba despre o reinfectare, limitarea certificării acestora fiind impusă de necesitatea secvenţierii suplimentare şi a integrării într-un context epidemiologic bine documentat.

    ”Deşi azi ştim mult mai multe despre acest virus şi afectarea pe care o poate produce, studiile sunt în continuă desfăşurare şi metodele de protejare eficientă sunt permanent testate. Impactul imediat al acestor concluzii se răsfrânge asupra protecţiei suplimentare pe care trebuie să o oferim cadrelor medicale implicate în tratarea pacienţilor COVID-19 şi expuse riscului infectării recurente, dar şi a societăţii per ansamblu.”, declară dr. Teodora Ionescu, Medic specialist epidemiolog.

    În ceea ce priveşte efectele, un studiu The Lancet Psychiatry lansat recent anunţa sechele neurologice şi psihiatrice cu o incidenţă de 34% a pacienţilor care au avut COVID-19, în primele 6 luni de la vindecare. Alte studii internaţionale confirmă persistenţa simptomelor post vindecare, în diferite grade de afectare şi necesităţi de reinternare.  

    Aproape 60% dintre pacienţii cu rezultat de anticorpi detectabili la 180 de zile de la vindecare nu au prezentat simptomatologie persistentă după ieşirea din izolare. Aşadar, persistenţa simptomelor post-COVID nu pare să se coreleze cu persistenţa anticorpilor IgG detectabili.

    ”Persoanele care au trecut prin infecţia COVID-19 sunt considerate în continuare pacienţi, cazuri care trebuie supravegheate şi monitorizate individual, pentru că datele pe care le avem în acest moment, şi noi, şi cazuistica internaţională, nu permit încă trasarea unor limite de siguranţă certe. Fiecare persoană poate fi afectată în mod diferit, la fel cum fiecare persoană reacţionează diferit în lupta cu boala. De aceea, există recomandarea pentru pacienţii care au trecut prin infecţie de a fi monitorizaţi post COVID.” explică Nirvana Georgescu, Quality and Patient Safety Director, Reţeaua de sănătate REGINA MARIA.

    “Dinamica anticorpilor este de asemenea în continuare în studiu, aşadar cea mai bună metodă de protecţie suplimentară post-COVID rămâne vaccinarea, alături de practicarea unui stil de viaţă precaut. ”, completează Nirvana Georgescu.

    Numeroase alte studii internaţionale au arătat că, după vindecare, pacienţii nu mai sunt contagioşi, în ciuda unei eventuale persistenţe a unor teste RT-PCR pozitive. Excepţiile se înscriu în categoria unor situaţii specifice, de pacienţi imunodependenţi sau cu forme severe de boală.

    Cel mai mare studiu desfăşurat până acum referitor la riscul de reinfectare, derulat în Danemarca, a arătat că, deşi infecţia iniţială era asociată cu un grad general de protecţie la reinfectare de 80%, pe segmentul de vârstă de peste 65 de ani, această protecţie a fost revizuită dramatic la 47%.  

    În schimb, studiul imunităţii post-vaccinare demarat de REGINA MARIA, încă în derulare, evidenţiază rezultate promiţătoare: 80% dintre persoanele care au trecut prin infecţie şi ulterior s-au vaccinat au prezentat valori ridicate ale anticorpilor protectori.

    De asemenea, persoanele cu vârsta peste 50 de ani care au trecut prin infecţie au prezentat un titru mediu al anticorpilor dobândiţi post-vaccinare semnificativ mai mare decât cel al persoanelor care nu au trecut prin boală.