BusinessMagazin

Tag: strainatate

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Situaţia prezenţei la vot în străinătate la ora 23

    Pentru 6 secţii de votare, de la Bruxelles, Stuttgart, Dublin, Verona şi Londra, datele sunt cele similare cu cele transmise la ora 19, “probabil din cauza evenimentelor de acolo”, a spus Marian Muhuleţ, preşedintele BEC, referindu-se la aglomeraţia de la vot înregistrată la ora încheierii votului. El a adăugat că a instituţia a avut peste 100 de solicitări pentru prelungirea programului de votare peste ora 21, însă legea nu a permis aceasta.

    Mai mulţi români care aşteptau să voteze în faţa secţiei din Torino, în jurul orei locale 20.45, au avut nevoie de îngrijiri medicale, după ce, potrivit relatărilor unor persoane aflate acolo, jandarmii ar fi intervenit cu gaze lacrimogene, a transmis MEDIAFAX. Forţele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene, duminică seară, în faţa secţiilor de votare de la Paris, unde sute de oameni protestau pentru că nu au putut să voteze la ora când secţiile de votare s-au închis.

    Ultimul comunicat al MAE a informat că, potrivit datelor primite de la Ambasada României la Viena, până la ora 21.00, ora locală, la secţiile organizate pe teritoriul Austria toţi cetăţenii românii au reuşit să îşi exprime opţiunea electorală. La cele 3 secţii de vot din Austria (2 din Viena şi 1 la Graz) au votat un număr de peste 8000 cetăţeni. Începând cu ora 20.00, ora locală, în faţa secţiilor de vot din Viena nu se mai aflau alegători.

    Până la ora 19 se prezentaseră la vot 284.970 de alegători, centralizaţi pe baza datelor primite de la 294 secţii de votare din totalul de 294 organizate în străinătate.

    Până la ora 13 se prezentaseră la vot 114.607 alegători, centralizaţi pe baza datelor primite de la 263 de secţii de votare din totalul de 294. Pentru comparaţie, la primul tur al alegerilor, în toate secţiile au votat în total 161.262 alegători.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Ultimele date disponibile despre prezenţa la vot în străinătate

    Până la ora 13 se prezentaseră la vot 114.607 alegători, centralizaţi pe baza datelor primite de la 263 de secţii de votare din totalul de 294. Pentru comparaţie, la primul tur al alegerilor, în toate secţiile au votat în total 161.262 alegători.

    Conform MAE, la nivelul secţiilor de votare din Belgia, până la ora 16.00, ora locală au votat un număr de aproximativ 7.900 de persoane: 2.130 de persoane la sediul Ambasadei, 2.000 de persoane la sediul Secţiei consulare, 2.100 de persoane la sediul Reprezentanţei Permanente a României la UE şi 1.700 persoane la sediul Institutului Cultural Român.

    Aceasta reprezintă un număr de trei ori mai mare faţă de primul tur de scrutin, la aceeaşi oră. La ora 14.00, adică la jumătatea zilei de vot, a votat aproximativ acelaşi număr de persoane cât au votat pe durata întregii zile de vot la primul tur de scrutin.

    Potrivit datelor MAE, la secţiile de votare din Austria, până la ora 13.00, ora locală au votat un număr de aproximativ 3.750 de persoane: aproximativ 1.350 de persoane la secţia organizată la Ambasada României de la Viena,  aproximativ 1.400 la cea de la Institutul Cultural Român şi aproximativ 1.000 la Graz.

    De asemenea, secretarul de stat Carmen Burlacu a precizat că la Roma a existat o situaţie specială, ziua de duminică fiind declarată Zi fără automobile. Urmare a demersurilor Ambasadei României în Italia, primarul Romei a aprobat o derogare de la aceste restricţii, pentru ca toţi cetăţenii români care vor să-şi poată exercita dreptul de vot la secţiile din Roma. Burlacu a spus că încă de la ora 15.00, ora locală,  fuseseră deja depăşite cifrele totale de prezenţă din primul tur de scrutin pentru întreaga zi.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Preşedintele Băsescu cere prelungirea programului de votare

    “În aceste condiţii, preşedintele solicită Guvernului României o întrunire de îndată în care să emită o ordonanţă de urgenţă care să prelungească programul de votare până la ora 24.00. Intervenţia domnului preşedinte Traian Băsescu vine ca urmare a mesajelor şi semnalelor primite din străinătate, potrivit cărora mulţi cetăţeni români care stau de câteva ore la coadă estimează că nu vor putea vota”, se arată în comunicat.

    Zeci de mii de români stau la cozi la secţiile de votare din Europa, unii dintre ei aşteptând de câteva ore. Aproape 115.000 de români din diaspora au votat până la ora 13.00 la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, conform BEC, de aproape trei ori mai mult faţă de scrutinul din 2 noiembrie.

    ACL a cerut BEC, în cursul zilei de duminică, autorizarea prelungirii timpului de votare după ora 21 la secţiile din străinătate unde vor fi cetăţeni care nu-şi pot exercita dreptul de vot, însă aceeaşi temere de o contestare ulterioară a validităţii alegerilor pe motivul încălcării programului de vot specificat în lege face improbabil un răspuns favorabil faţă de această solicitare.

    Ulterior, ACL a cerut guvernului emiterea unei ordonanţe de urgenţă prin care să fie prelungit programul de votare la secţiile din ţară şi din străinătate, folosind un precedent din 2012 de la referendum. Purtătorul de cuvânt al PSD, Gabriela Vrânceanu-Firea, a replicat că Guvernul nu poate emite o astfel de ordonanţă, întrucât Legea 119/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe nu include şi abilitarea de către Parlament a Guvernului să emită ordonanţe în domeniul electoral.

    Purtătorul de cuvânt al BES, Andra Monica Asănică, a declarat pentru MEDIAFAX că au fost primite de la mai multe asociaţii cereri pentru prelungirea perioadei de votare, dar judecătoarea a explicat că nu se poate, întrucât Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României  este clară şi nu lasă loc de excepţii.

    Singura cale legală prin care poate fi prelungit ad-hoc programul de votare este ca înainte de ora 21 să le fie permis accesul în secţiile de votare mai multor cetăţeni, în aşa fel încât ei să poată vota şi după ora 21. Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României prevede la art. 46: “(1) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează. (2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot”.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Date de la BEC şi MAE despre votul din străinătate

    La Consulatul General al României de la Munchen, la ora 14 votul decurgea în condiţii bune, în flux constant, informează Ministerul Afacerilor Externe.

    Printre măsurile puse în practică de Consulatul General al României la Munchen se numără suplimentarea numărului de ştampile şi cabine până la limita maximă, stabilirea unui flux unic cu intrare şi ieşire separate pentru secţia de votare. A fost stabilit, totodată, un parteneriat cu Poliţia bavareză pentru asigurarea normelor de securitate necesare. De asemenea, un rol cheie în comunicarea cu cetăţenii l-a avut şi constituirea unei echipe de 30 de voluntari, care s-au implicat, inclusiv în distribuirea declaraţiilor pe proprie răspundere.

    Pe baza implementării acestor măsuri, la ora 13.00, ora locală, au votat un număr de cetăţeni de 4 ori  mai mare faţă de la primul tur, la aceeaşi oră, respectiv peste 1.350 de persoane.

    La Londra, în toate secţiile de votare unde a fost necesar şi posibil au fost suplimentate, până la numărul maxim admis de lege (şapte), cabinele de votare şi ştampilele cu inscripţia “Votat”. De asemenea, a fost pus la dispoziţie personal suplimentar pentru completarea numărului membrilor birourilor secţiilor de votare.

    Astfel, la secţia de votare de la Institutul Cultural Român – unde la primul tur de scrutin au existat 5 membri 5 cabine de vot şi 5 ştampile – funcţionează astăzi  numărul maxim de 7 cabine de vot, cu 7 membri în comisie şi 7 ştampile. Dacă la primul tur de scrutin, pe durata întregii zile, au votat aproape 1.600 de cetăţeni români, la cel de-al doilea tur, doar până la ora 10.00, ora Londrei, votaseră deja 940 persoane. La secţia consulară din Londra, numărul de cabine de vot a crescut de la 6 la 7, comisia de vot având, pentru acest tur de scrutin, 7 membri şi 7 ştampile. În această secţie de votare, până la ora 10.00, ora Londrei votaseră aproximativ 780 cetăţeni români.

    O situaţie similară se înregistrează şi la secţia de votare Brent, unde procesul de vot continuă în mod fluent. În această secţie, pentru votul din 2 noiembrie au existat 6 cabine şi 6 ştampile de vot, iar de această dată există numărul maxim de cabine de vot şi de ştampile. Numărul cetăţenilor români care votaseră la Brent până la ora 10.00 (ora locală) era de peste 760 de persoane.

    La Liverpool votaseră la aceeaşi oră aproximativ 110 persoane, la Birmingham aproximativ 460 persoane, iar la Bristol aproximativ 300 de cetăţeni români.

    Reamintim că formularul pentru declaraţia pe proprie răspundere care trebuie completat de cetăţenii români din diaspora poate fi descărcat atât de pe site-ul MAE, cât şi de pe site-ul BEC: http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/11/Declaratie.pdf.

    De asemenea, harta interactivă a secţiilor de votare poate fi consultată pe site-ul MAE: http://www.mae.ro/harta-sectii-2014.

    Ambasada României în Republica Moldova a pus la dispoziţia celor interesaţi o linie telefonică, 022.853.004, apelabilă de luni până vineri, în intervalul 8:00 – 14:00, unde s-au putut afla informaţii privind desfăşurarea votului. Acest telefon funcţionează, cu doi operatori, şi duminică, 16 noiembrie, pe toată perioada derulării votului.

    Totodată, declaraţia pe proprie răspundere poate fi descărcată de pe site-ul Ambasadei. De asemenea, declaraţia pe proprie răspundere este distribuită în perimetrul secţiei de vot în vederea completării. Personalul de suport al MAE asigură asistenţa necesară pentru completarea corectă a declaraţiilor, astfel încât timpul alocat întregii proceduri de votare să fie cât mai mic. Au fost create condiţii civilizate în vederea ameliorării condiţiilor de aşteptare (mese şi scaune pentru completare declaraţiei pe proprie răspundere, oferire ceai cald, apă şi altele).

    Pentru a preîntâmpina aglomeraţia la secţiile de votare organizate în Chişinău, cetăţenii români cu drept de vot pot avea în vedere şi secţiile din apropierea municipiului cum sunt Hânceşti, Orhei şi Călăraşi, respectiv Nisporeni, unde conform experienţei de la primul tur s-au înregistrat fluxuri mai mici de votanţi.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Testul cel mare al votului din diaspora

    Rezultatele reflectă parţial situaţia de ansamblu, întrucât la cele 294 de secţii din diaspora, acelaşi număr ca la alegerile din 2009, au reuşit să voteze în total doar 161.262 de alegători – peste recordul de 153.677 înregistrat la prezidenţialele din 2009, dar cu câteva mii mai puţin decât ar fi putut vota dacă procedurile birocratice ar fi fost simplificate şi dacă secţiile de votare ar fi fost repartizate mai raţional.

    Preşedintele Traian Băsescu a cerut demisia ministrului de externe, Titus Corlăţean, şi a ministrului pentru diaspora, Bogdan Stanoevici, pentru organizarea defectuoasă a alegerilor, în timp ce Monica Macovei, fost candidat independent, a depus plângere penală atât contra celor doi miniştri, cât şi a premierului Ponta pentru împiedicarea dreptului de vot, abuz şi neglijenţă în serviciu. Corlăţean a propus Biroului Electoral Central simplificarea procedurii de vot şi mărirea numărului de cabine de vot, dar nu şi de secţii de votare, rămânând ca premierul Ponta să demită echipa de la MAE dacă vreun cetăţean din diaspora nu va putea vota la 16 noiembrie.

    Demisia ministrului de externe Titus Corlăţean, înlocuit cu fostul şef al SIE şi candidat la preşedinţie Teodor Meleşcanu, n-a rezolvat însă problema cererii suplimentare de secţii de votare în diaspora. Noul ministru a dispus suplimentarea personalului din secţii, a ştampilelor şi a numărului de buletine de vot (800.000, faţă de un necesar estimat iniţial la 600.000), însă a rămas reticent faţă de solicitările PDL de a suplimenta prin ordonanţă de urgenţă numărul de secţii.

    Explicaţia, oferită de vicepremierul Liviu Dragnea, a fost că modificarea prin ordonanţă de urgenţă, între cele două tururi de scrutin, a numărului de secţii de votare din diaspora, încalcă legislaţia electorală existentă şi recomandările Comisiei de la Veneţia referitoare la nemodificarea legislaţiei electorale înainte de alegeri şi expune astfel guvernul la contestări ulterioare la CCR ale valabilităţii alegerilor. Guvernul şi-a păstrat poziţia inclusiv după ce Biroul Electoral Central a precizat că nu există niciun impediment legal referitor la suplimentarea numărului de secţii de votare.

    ACL a solicitat BEC şi prelungirea timpului de votare după ora 21 la secţiile din străinătate unde vor fi cetăţeni care nu-şi pot exercita dreptul de vot, însă aceeaşi temere de o contestare ulterioară a validităţii alegerilor pe motivul încălcării programului de vot specificat în lege face improbabil un răspuns favorabil faţă de această solicitare.

    Singura cale legală prin care poate fi prelungit ad-hoc programul de votare este ca înainte de ora 21 să le fie permis accesul în secţiile de votare mai multor cetăţeni, în aşa fel încât ei să poată vota şi după ora 21. Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României prevede la art. 46: “(1) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează. (2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot”.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Tot ce trebuie să ştiţi despre procesul de votare în turul al doilea

    Astfel, sunt aşteptaţi la vot 18.281.625 de alegători, faţă de 18.284.326 de cetăţeni români cu drept de vot înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente de la primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie.

    Care sunt atribuţiile preşedintelui României

    Votul se va desfăşura în aceleaşi secţii care au fost organizate şi pentru primul tur al alegerilor, în aceleaşi locuri şi sub autoritatea aceloraşi birouri electorale. Alegătorii vor putea vota în 18.550 de secţii de votare. Programul de vot este acelaşi ca la primul tur – între orele 7.00 şi 21.00.

    Ce înseamnă vot valabil exprimat. Diferenţa dintre buletinele de vot anulate şi cele nule

    Pentru acest scrutin au fost tipărite 20.945.068 de buletine de vot şi 11.808.375 de timbre autocolante, care au fost predate sâmbătă preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare. Numărul ştampilelor a rămas acelaşi ca şi la primul tur al alegerilor, respectiv 94.220.

    Cu ce acte se poate vota la alegerile prezidenţiale

    Alegătorii care merg la secţiile de votare din străinătate vor completa un formular al declaraţiei pe proprie răspundere privind faptul că nu au mai votat şi nu vor mai vota la altă secţie de votare.

    Unde se poate exercita dreptul de vot în ţară şi în străinătate

    Declaraţia pe propria răspundere necesară pentru românii care votează în străinătate poate fi completată în afara secţiei, urmând a fi datată şi semnată în faţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare. Această declaraţie este disponibilă atât pe site-ul MAE, cât şi pe cel al Biroului Electoral Central.

    Infracţiuni şi contravenţii electorale. Cum se sancţionează ele

    Şi alegătorii din ţară care votează în altă localitate decât cea de domiciliu pot folosi formulare ale declaraţiei de pe site-ul BEC, potrivit unei decizii a Biroului de interpretare a Legii 370. În decizie se arată că este obligatorie datarea şi semnarea acestei declaraţii în faţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

    Când vor fi anunţate prezenţa la vot şi rezultatele. Istoricul alegerilor prezidenţiale în România

    Potrivit legii, în turul al doilea al alegerilor, ordinea candidaţilor pe buletinele de vot se stabileşte în funcţie de numărul voturilor obţinute la primul tur. În 2 noiembrie, candidatul PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, a obţinut 40,44% din voturi (3.836.093 voturi), iar candidatul ACL, Klaus Iohannis, 30,37% (2.881.406 voturi).

  • Kaspersky Lab despre campania “Darkhotel”: directori de companii devin victime ale unei echipe de spionaj de elită

    „Darkhotel” vizează victime care se cazează în hoteluri de lux, iar echipa din spatele campaniei nu atacă aceeaşi persoană de două ori. Oeraţiunile „Darkhotel” sunt executate cu precizie, obţinând toate datele importante de la primul atac. Ulterior, atacatorii îşi acoperă urmele şi îşi sistează activităţile până când identifică următoarea ţintă. Printre victime se află directori de corporaţii din SUA şi Asia. Ameninţarea este încă activă, avertizează Kaspersky Lab.

    Metoda de lucru „Darkhotel”

    Actorul Darkhotel are o metodă eficientă de pătrunde în reţelele hotelurilor, oferind atacatorilor un acces amplu şi de lungă durată, vizând inclusiv sistemele considerate private şi sigure. Atacatorii acţionează când victimele se conectează la reţeaua Wi-Fi a hotelului, introducând numărul camerei şi numele de familie pentru logare. Infractorii cibernetici identifică victimele în momentul conectării la reţeaua compromisă şi le solicită să descarce şi să instaleze un backdoor sub forma unei actualizări pentru un software legitim – Google Toolbar, Adobe Flash sau Windows Messenger. Victima descarcă pachetul, infectând dispozitivul cu un backdoor – software-ul de spionaj cibernetic Darkhotel.

    În urma instalării, backdoor-ul poate fi utilizat pentru a descărca instrumente mai avansate cu scopul de a sustrage informaţii confidenţiale: un keylogger avansat cu semnătură digitală, troianul „Karba” şi un modul specializat în extragerea de informaţii. Aceste instrumente colectează date despre sistem şi despre software-ul de securitate instalat, sustrag parolele salvate în Firefox, Chrome şi Internet Explorer, Gmail Notifier, Twitter, Facebook, parolele de logare în conturile de Yahoo! şi Google, precum şi alte informaţii confidenţiale. Victimele riscă să piardă informaţii importante, precum fişiere proprietate intelectuală a organizaţiilor pe care le reprezintă. După operaţiune, atacatorii şterg instrumentele infiltrate în reţeaua hotelului şi îşi sistează temporar operaţiunile.

    „În ultimii ani, Darkhotel a atacat cu succes oameni cu funcţii importante, utilizând metode şi tehnici mai avansate decât cele utilizate în atacurile tipice,” spune Kurt Baumgartner, Principal Security Researcher la Kaspersky Lab. „Acest actor are competenţă operaţională, capacităţi matematice şi de analiză criptografică, precum şi alte resurse capabile să infecteze reţele comerciale de încredere, vizând diferite categorii specifice de victime cu precizie strategică”, încheie Kurt Baumgartner.

    Cercetătorii Kaspersky Lab au descoperit într-un string al codului periculos Darkhotel o urmă care indică un vorbitor de limba coreeană. Produsele Kaspersky Lab detectează şi neutralizează programele periculoase şi variantele utilizate în setul de instrumente Darkhotel. Kaspersky Lab colaborează cu multiple organizaţii de profil pentru a rezolva cazul Darkhotel.

    Cum pot fi evitate atacurile Darkhotel

    În timpul călătoriilor, orice reţea, chiar şi cele semi-private din hoteluri, poate fi periculoasă. Cazul Darkhotel ilustrează un vector de atac în plină evoluţie: persoanele care posedă informaţii valoroase pot deveni cu uşurinţă victime Darkhotel sau ale unei operaţiuni similare. Pentru a preveni aceste ameninţări, Kaspersky Lab recomandă: utilizarea unui furnizor Virtual Private Network (VPN) care poate asigura un canal de comunicare criptat pentru accesarea reţelelor Wi-Fi publice sau semi-publice; În călătorii, orice actualizare de software este suspicioasă şi trebuie să te asiguri că programul este dezvoltat de un furnizor de încredere. Soluţia de securitate trebuie să oferă protecţie şi împotriva ameninţărilor nou dezvoltate, şi nu doar protecţie antivirus de bază.

    Kaspersky Lab este prezentă în aproximativ 200 de ţări şi protejează peste 300 de milioane de utilizatori din întreaga lume.

  • Băsescu cere din nou demisia lui Corlăţean şi propune dezbatere electorală la Cotroceni

    Preşedintele a emis, sâmbătă, acest punct de vedere după ce Biroul Electoral Central a dat aprobarea de mărire a numărului de secţii de votare prin Hotărârea nr. 4H/4.11.2014 publicată în Monitorul Oficial. “Domnul preşedinte Traian Băsescu consideră necesar luarea măsurilor care se impun pentru ca toţi românii aflaţi în străinătate să poată vota”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

    Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a MAE, Biroul Electoral Central neavând atribuţii legale referitoare la aceste activităţi, se arată într-un comunicat emis sâmbătă de către BEC şi în care se precizează că nu există impedimente legale pentru organizarea de noi secţii.

    BEC invocă Legea 370/2014 şi precizează că în interpretarea sa, cuprinsă într-o decizie proprie, nu există un “impediment legal” referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătate”, aşa cum a invocat MAE “în contextul discutării celor mai eficiente măsuri pentru organizarea turului doi de scrutin”.

    Ulterior, tot sâmbătă, MAE a anunţat că se află “într-un proces de evaluare, privind atribuţiile ce îi revin în baza legii 370/2004 şi a hotărârilor BEC”. MAE “a luat notă” de precizările BEC şi a constatat că, deşi iniţial “din Hotărârea BEC nr.4H/4.11.2014 nu rezulta temeiul legal privind înfiinţarea de noi secţii de votare”, în urma unor “precizări suplimentare” cerute de minister BEC a comunicat “explicit existenţa temeiului legal pentru completarea listei secţiilor de votare în străinătate”.

    Pe de altă parte, într-un comunicat transmis tot sâmbătă, preşedintele Traian Băsescu a propus organizarea dezbaterii sau a dezbaterilor electorale între Victor Ponta şi Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, urmând ca preluarea de către televiziuni să se facă prin fibră optică, “în condiţii tehnice excelente şi egale pentru toate televiziunile naţionale şi locale care doresc”. Suportul tehnic pentru efectuarea transmisiei va fi asigurat de Societatea Română de Televiziune (camere de luat vederi şi operatori) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (semnal pentru televiziuni).

    “În momentul de faţă Palatul Cotroceni poate asigura semnal pentru minim 30 televiziuni şi dacă este nevoie se pot crea imediat facilităţi suplimentare”, arată preşedintele, precizând că el personal nu se va afla la palat în perioada premergătoare şi în timpul dezbaterii sau a dezbaterilor respective.

    “Administraţia Prezidenţială, Societatea Română de Televiziune şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale garantează deplina neutralitate a organizării administrative şi a transmisiei TV prin tratament egal acordat candidaţilor, susţinătorilor acestora, televiziunilor şi radiourilor pe tot parcursul dezbaterii/dezbaterilor”, menţionează comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

  • Băsescu cere demiterea lui Corlăţean şi Stanoevici pentru situaţia votului din diaspora. Ce răspunde MAE

    Şeful statului “constată, totodată, deficienţe în asigurarea formularelor pentru declaraţiile pe proprie răspundere în numeroase secţii de votare din ţară”.

    În aceste condiţii, Traian Băsescu consideră că se impune demisia ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, şi a ministrului delegat pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici.

    În numeroase secţii de votare din străinătate, cetăţenii români nu şi-au putut exercita dreptul de vot pe parcursul zilei de duminică ori au fost nevoiţi să aştepte ore întregi la coadă, din cauza ritmului foarte lent de derulare a procedurilor. La unele secţii au fost reclamate insuficienţa numărului de ştampile ori de formulare pentru declaraţii pe propria răspundere (documente introduse anul acesta pentru prima dată şi care a trebuit să fie completate obligatoriu de alegătorii care au votat pe liste suplimentare, spre a evita fraudele bazate pe votul dublu sau multiplu).

    În replică, MAE a emis un comunicat în care arată că a propus organizarea a 294 de secţii de votare în întreaga lume, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2009, iar la stabilirea secţiilor de votare au fost avute în vedere considerente similare celor de la scrutinele anterioare organizate în străinătate.

    “De asemenea, au fost avute în vedere posibilităţile concrete de organizare pe plan local. În cazul Republicii Moldova, numărul de secţii a fost majorat de la 13 la 21, în cazul capitalei Franţei, Paris, numărul de secţii a fost dublat, în Marea Britanie numărul secţiilor de vot a crescut de la 8 la 11”, precizează ministerul.

    Pe baza estimărilor misiunilor şi a prezenţei la vot la scrutinele anterioare au fost trimise 600.000 buletine de vot pentru secţiile de vot din străinătate. Au mai fost expediate: formular proces verbal, 294 buletine de vot anulate,  formulare tabel electoral, timbre autocolante, ştampilele de control, ştampilele cu menţiunea VOTAT, model declaraţie pe proprie răspundere.

    MAE desemnează preşedinţii secţiilor de votare din străinătate şi întocmeşte lista cu propuneri de membri ai acestor birouri. Lista se întocmeşte la propunerea partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri şi care au membri în Parlamentul European. În cazul în care numărul persoanelor propuse de acestea este insuficient, lista este completată de Ministerul Afacerilor Externe cu alte persoane cu o bună reputaţie şi fără apartenenţă politică.

    “MAE nu are responsabilităţi în ceea ce priveşte derularea operaţiunilor de votare în interiorul secţiilor, aceste atribuţii revenind birourilor electorale. Preşedinţii secţiilor de votare din străinătate – chiar dacă sunt angajaţi MAE – nu se subordonează ministerului în acţiunile şi deciziile pe care le iau în organizarea votării. De-a lungul întregului proces de organizare a alegerilor, MAE colaborează strâns cu Biroul Electoral nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate şi urmează întocmai deciziile acestuia şi ale Biroului Electoral Central”, justifică MAE.

    Ministerul subliniază că, spre deosebire de votul în ţară, votul în străinătate comportă două elemente suplimentare – completarea de către votant a unei declaraţii pe propria răspundere cu privire la faptul că nu a votat şi nu va mai vota la altă secţie de vot şi, respectiv, înscrierea votanţilor de către membrii biroului secţiei de votare într-un tabel electoral. “Aceste două operaţiuni implică un timp de votare mai lung decât în cazul votului în ţară. În aceste condiţii, timpul de aşteptare pentru cetăţenii care doresc să îşi exprime votul în străinătate este, din motive obiective, mai mare”, susţine MAE.

    Din această perspectivă, “decizia Biroului Electoral nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate de a permite completarea declaraţiei pe proprie răspundere în proximitatea secţiei de votare pentru a fi ulterior semnată în secţie a dus la accelerarea procedurii de vot în străinătate”.

     

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Cu ce acte se poate vota la alegerile prezidenţiale

    La secţiile de votare organizate în ţară:

    a) cartea de identitate;
    b) cartea electronică de identitate;
    c) cartea de identitate provizorie;
    d) buletinul de identitate;
    e) paşaportul diplomatic;
    f) paşaportul diplomatic electronic;
    g) paşaportul de serviciu;
    h) paşaportul de serviciu electronic;
    i) carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

    Pentru cetăţenii care trebuie să-şi preschimbe documentele de identitate, MAI a decis ca birourile de evidenţă a persoanei să fie deschise inclusiv duminică, 2 noiembrie, între 8.00 şi 21.00.

    În străinătate, la secţiile de votare organizate în statele care permit accesul pe teritoriul lor în baza cărţii de identitate şi a cărţii electronice de identitate:

    a) paşaportul diplomatic;
    b) paşaportul diplomatic electronic;
    c) paşaportul de serviciu;
    d) paşaportul de serviciu electronic;
    e) paşaportul simplu;
    f) paşaportul simplu electronic;
    g) paşaportul simplu temporar;
    h) cartea de identitate;
    i) cartea electronică de identitate;
    j) titlul de călătorie.

    În străinătate, la secţiile de votare organizate în străinătate:

    a) paşaportul diplomatic;
    b) paşaportul diplomatic electronic;
    c) paşaportul de serviciu;
    d) paşaportul de serviciu electronic;
    e) paşaportul simplu;
    f) paşaportul simplu electronic;
    g) paşaportul simplu temporar;
    h) titlul de călătorie.

    În privinţa cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, Biroul Electoral Central a stabilit că aceştia îşi pot exercita dreptul de vot în baza următoarelor acte de identitate, valabile în ziua votării:

    La secţiile de votare organizate în străinătate:

    a) paşaportul simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    b) paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    c) paşaportul simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    d) titlul de călătorie.

    La secţiile de votare organizate în România:

    a) paşaportul simplu cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    b) paşaportul simplu temporar cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS);
    c) paşaportul simplu electronic cu menţionarea ţării de domiciliu (CRDS).