BusinessMagazin

Tag: spitale

  • Preşedintele CNAS: În spitale găsim toate medicamentele scumpe, dar nu găsim vată sau seringi

    Ciurchea a spus, joi, la prima ediţie a Conferinţei Naţionale de Farmaeconomie şi Management Sanitar de la Târgu Mureş, că trebuie eficientizate costurile, întrucât instituţia pe care o conduce plăteşte o sumă “pe tarif pe caz”, care trebuie foarte bine gestionată, astfel încât bolnavului să i se ofere servicii medicale de calitate, dar care să se reflecte, apoi, în creşteri de venituri, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit preşedintelui CNAS, poate fi făcută economie printr-o ”negociere foarte bună pe materiale sanitare, pe tot ce compune actul medical”.

    “Dacă acei bani îi consumaţi refăcând analize, refăcând investigaţii, făcându-le de câteva ori, este treaba dumneavoastră. Eu plătesc cazul. Dar din acei bani încercaţi să fiţi cât mai eficienţi şi bolnavul să vină investigat din ambulator sau, dacă are deja un set de analize, să nu te apuci să i le faci tot pe acelea, să-i faci altele. Sigur că puteţi ajunge la ceva economii. Mai puteţi ajunge la ceva economii şi dacă aveţi o negociere foarte bună pe materiale sanitare, pe tot ce compune actul medical. S-a aprobat şi acea mărire de salariu în sistemul medical, problema se pune dacă puteţi face servicii medicale ca să fie acoperită această sumă. Va trebui să vă gândiţi foarte bine la cheltuielile de personal, la chetuielile de întreţinere şi să încercaţi să gândiţi ce mai rămâne de actul medical”, a spus preşedintele CNAS.

    El a adăugat că managerii trebuie să fie interesaţi de creşterea calităţii actului medical, subliniind că se spune “pe bună dreptate” că, deşi în fiecare an au existat creşteri de buget pe toate domeniile, inclusiv pe spitale, “nu se vede nimic în calitatea actului medical, pacienţii sunt la fel de nemulţumiţi şi societatea în general”.

    Ciurchea a afirmat că inclusiv reprezentanţii spitalelor trebuie să vrea ca sistemul să se reformeze şi să se gândească foarte bine la eficientizarea cheltuielior de personal şi de întreţinere, intrucât un spital în care, din 15 secţii, patru sunt în câştig, este greu să fie eficient.

    El a mai spus că este nevoie şi de “o disciplinare” a pacientului, care poate primi şi medicamente generice, care au acelaşi efect cu cele originale, dar sunt mult mai ieftine, remarcând, în acest context, că “în spitale găseşti toate medicamentele scumpe, dar nu găseşti vată, nu găseşti seringă”.

    “Trebuie să încercăm să convingem bolnavul că dacă stă în spital şi are o supraveghere medicală 24 din 24, putem să-i dăm şi un medicament generic, că efectul este acelaşi. Nu înseamnă că dacă este medicament generic, nu este bun. Ba, din contră, este foarte bun. Şi atunci spitalul şi-ar mai reduce din cheltuieli. Din ceea ce ştiu eu, în spitale găseşti toate medicamentele scumpe, nu le găseşti pe cele ieftine, nu găseşti vată, nu găseşti seringă. Trebuie să ne întrebăm de ce. Sunt prea ieftine, nu merită cumpărate? Credeţi că şi le poate permite pacientul? Haideţi să găsim soluţiile împreună şi să încercăm să şi rezolvăm”, a conchis preşedintele CNAS.

  • Bănicioiu: În patru luni au fost deblocate 4.000 de posturi în spitale, o parte nu sunt ocupate încă

    Potrivit ministrului Sănătăţii, o consecinţă după introducerea de la 1 iulie a pachetului de bază de servicii medicale este aceea că atât în spitalele subordonate Ministerului Sănătăţii, cât şi în cele subordonate autorităţilor locale au fost deblocate 4.000 de posturi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Acum suntem în a patra lună de folosire a pachetului şi a mers aşa cum estimasem noi. Primul indicator bun este că am reuşit să deblocăm posturi în sănătate. Am reuşit să economisim atât pentru a debloca 2.400 de posturi în subordinea Ministerului Sănătăţii, adăugându-se şi spitalele din subordinea autorităţilor locale, ajungem undeva la 4.000 de posturi deblocate în astea aproape patru luni. Am toate motivele să cred că, în continuare, aplicarea pachetului serviciilor de bază trebuie făcută. E adevărat, mai sunt lucruri de corectat şi de aceea suntem în permanent dialog cu fiecare specialitate în parte şi, de la 1 ianuarie, o să se adauge şi cardul şi cred că banii vor începe să ajungă în momentul în care vom fi dublaţi de acest pachet de bază şi de card”, a declarat Nicolae Bănicioiu, sâmbătă, la Cluj-Napoca.

    El a precizat că o parte din cele 4.000 de posturi au fost deja ocupate, iar unele sunt în procedură de organizare de concurs pentru a fi ocupate.

    Nicolae Bănicioiu a participat, la Cluj-Napoca, la predarea a 48 de ambulanţe noi, achiziţionate din fonduri guvernamentale, care vor ajunge la serviciile de ambulanţă din mai multe judeţe.

    La evenimentul de la Cluj-Napoca, ministrul Sănătăţii a fost însoţit de şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Raed Arafat.

    Arafat a declarat că, până la sfârşitul anului 2014, elicopterul SMURD care va deservi regiunea de Nord-Vest şi care va avea baza la Jibou, judeţul Sălaj, va fi funcţional, momentan existând câteva probleme care trebuie rezolvate pentru ca baza să fie funcţională.

    “Elicopterul este, piloţii sunt, s-au mai primit acum elicoptere din fondurile structurale transfrontaliere care ne permit să avem elicoptere de rezervă, asta era una din probleme. Şi a doua problemă este hangarul care este în curs de rezolvare, pentru a putea fi ţinut acolo, deci anul acesta o să îl vedeţi funcţional, în mod sigur. Ştiu că este o întârziere şi o recunosc, dar anul acesta va fi funcţional”, a spus Raed Arafat.

  • Ebola nu ajunge numai în spitale, ci şi în televizoare. Şi ar putea scumpi şi ciocolata

    The Hot Zone prezintă originile şi evoluţiile virusurilor ce declanşează febra hemoragică, Ebola şi Marburg în Africa. este adevărat că Ridley Scott (Alien) lucrează la acest proiect de circa un an împreună cu producătoarea Linda Obst, dar proiectul a devenit extrem de actual în momentul în care Ebola a început să se răspândească în Vestul Africii.

    În altă ordine de idei, Nestle se pregăteşte să facă faţă impactului epidemiei de Ebola din Africa de Vest, în condiţiile în care preţul pentru cacao creşte din cauza temerilor că boala ar putea ajunge şi în Coasta de Fildeş, sursa a circa 40% din cacaua produsă la nivel mondial. Compania este în alertă, chiar dacă grupul nu are fabrici în cele mai afectate trei state, Sierra Leone, Liberia şi Guinea, spune directorul general Paul Bulcke.

    Coasta de Fildeş este pe o listă de 13 state cărora Organizaţia Mondială a Sănătaţii le-a cerut săptămâna trecută să fie pregătite pentru cazuri de Ebola, pentru a se asigura că epidemia nu se răspândeşte. Nestle crede că trimestrul patru al anului ar putea fi dificil, din cauza epidemiei, a tulburărilor politice  şi creşterii preţurilor materiilor prime. În ultima lună, preţul contractelor futures pentru cacao a crescut cu 16%.

     

  • Un tânăr de 35 de ani din Bucureşti vinde cea mai ieftină uşă cu 15.000 de euro

    Din biroul său aflat în zona Pipera din Bucureşti, Vlad Stanislav (35 de ani) conduce subsidiara locală a nemţilor de la GEZE, care produc sisteme de acţionare a uşilor şi a tehnologiei de siguranţă, încă de la începutul anului 2008. Stanislav se află la un pas distanţă de multe proiecte, în special clădiri de birouri, pentru care firma pe care o conduce a livrat în ultimii ani uşi rotative. Nusco Tower, Floreasca Business Park sau Monolit Offices sunt doar câteva dintre proiectele de birouri din partea de nord a Capitalei pentru care uşile GEZE au devenit o „carte de vizită“ încă de la intrare. Iar ca să livrezi către clienţi o astfel de uşă nu e nici pe departe un simplu act de vânzare. „Procesul de vânzare a unei uşi rotative este de departe mai complex şi mai lung ca perioadă de timp comparativ cu celelalte sisteme din portofoliul nostru de produse. Perioada de consultanţă premergătoare discuţiilor legate de preţ şi deciziei de achiziţie poate atinge şi doi ani în cazul proiectelor de anvergură de tipul mallurilor sau al clădirilor de birouri de clasa A“, spune Stanislav.

    Piaţa locală de uşi rotative noi nu este încă una foarte mare, ridicân-du-se, în volum, la circa 60-70 de unităţi anual, potrivit estimărilor GEZE România. „Valoarea aceste pieţe este dificil de estimat, pentru că preţurile variază foarte mult de la un furnizor la altul datorită varietăţii de uşi rotative“, spune Stanislav. El adaugă că peste 70% din produsele din piaţă sunt fabricate la comandă, astfel că preţul unei uşi rotative poate varia de la 15.000 la 100.000 de euro. În medie, preţul uşilor rotative comercializate de GEZE în România s-a ridicat în ultimul an la 25.000 de euro pe bucată. Deşi nu oferă informaţii exacte privind preţul celor mai scumpe uşi pe care GEZE România le-a livrat de-a lungul timpului, Stanislav spune că cele premium, adică cele care au toate dotările de top, au fost livrate către proiecte precum clădirile de birouri Petrom City şi Nusco Tower sau hotelul de patru stele Kronwell din Braşov.

    În piaţă există două mari tipuri de proiecte pentru care există cerere de uşi rotative în prezent: pe de o parte, cele realizate de investitori tradiţionali, care intuiesc creşterea economică viitoare, sau de jucători nou-intraţi pe piaţa din România, iar pe de altă parte, cele intrate în „hibernare“ pe perioada crizei, care dau în prezent semne că vor fi repornite. Un exemplu de proiect reluat este mallul ParkLake Plaza din cartierul bucureştean Titan, pe care portughezii de la Sonae Sierra şi grupul irlandez Caelum Development l-au lansat în urmă cu aproape 7 ani, însă proiectul a debutat efectiv anul acesta, potrivit informaţiilor Business Magazin. Stanislav mai spune că proiectele de construcţii private înregistrează o revenire nu doar la nivelul Capitalei, ci şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum Constanţa, Timişoara, Iaşi sau Cluj-Napoca.

    „Pe lângă aceste investiţii mai mult sau mai puţin noi îşi face apariţia pe piaţă un nou tip de proiect, şi anume cel de renovare, modernizare şi extindere a clădirilor deja existente, în special cele din segmentul de birouri şi retail. La ora actuală în România aceste proiecte sunt considerate de nişă, însă ele ocupă o pondere importantă în activitatea de construcţii în ţările dezvoltate“, spune Stanislav. De asemenea, şeful GEZE România urmăreşte cu atenţie şi un alt segment, cel al clădirilor care doresc certificări „green“ (cu consum redus de energie pentru minimalizarea sau eliminarea impactului negativ asupra mediului înconjurător), întrucât în cazul unor astfel de proiecte există un potenţial mare de cerere pentru produse şi sisteme premium.

    GEZE România a înregistrat în anul financiar precedent (iulie 2013-iunie 2014) o cifră de afaceri de circa 2,1 milioane de euro, în creştere cu 17% faţă de anul financiar precedent, iar pentru perioada iulie 2014 – iunie 2015 compania şi-a bugetat un avans al rulajului de 8%. În anul fiscal precedent, circa 50% din cifra de afaceri a companiei a fost generată de vânzările de uşi automate, 22% de amortizoare, iar restul – produse pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi, sisteme manuale de uşi glisante sau sisteme pentru construcţii din sticlă. Circa 37% din cifra de afaceri a companiei GEZE România este generată de vânzările către proiecte de retail, iar 32% de proiectele de spaţii de birouri. Restul vânzărilor merg către sectoarele industrial, medical sau hotelier.

  • Spitale, locuinţe şi magazine, inundate la Arad în urma unei ploi torenţiale

     Ploaia a durat o oră şi jumătate, timp în care, potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Arad, au căzut 37 de litri de precipitaţii pe metru pătrat, în timp ce în mod obişnuit în zonă cad 15 litri în 24 de ore.

    La scurt timp după începerea ploii torenţiale, zeci de arădeni au sunat la 112, pentru a cere ajutor pentru că le-au fost inundate locuinţe, subsoluri, anexe gospodăreşti, magazine sau pentru semnala că unele străzi sunt acoperite de ape cu trotuare cu tot şi nu se mai poate circula.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cinci măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Andreea Şişman, Clifford Chance Badea

    1. Mai multe investiţii în dezvoltarea infrastructurii, atât cea de transport (rutieră, feroviară şi navală) şi energetică, cât şi socială (spitale şi clinici, proiecte urbane).

    2. Dezvoltarea pieţei de capital şi stimularea proceselor de listare a companiilor autohtone.

    3. Accelerarea ritmului de absorbţie a fondurilor structurale, implementarea unui sistem de achiziţii publice transparent şi eficient, printr-un sistem mai bun de coordonare între instituţiile implicate şi prin eliminarea corupţiei.

    4. Conducerea instituţiilor guvernamentale şi a autorităţilor publice ar trebui să includă, pe lângă componenta politică şi administrativă, o componentă cu rol de consultare şi recomandare formată din specialişti (din mediul de afaceri şi din asociaţiile profesionale).

    5. Dezvoltarea şi implementarea unui plan pe termen lung în domeniile educaţiei şi sănătăţii, inclusiv prin promovarea unei politici clare şi coerente de menţinere a „creierelor“ în România. Cel puţin pentru câţiva ani, România ar trebui să asigure studenţilor sau liceenilor condiţii atractive de lucru în domeniul public sau privat.

  • Diferenţa între spitalele non-profit şi cele conduse ca nişte businessuri: Unele spitale sunt afaceri care îţi vor face toate analizele posibile ca să le funcţioneze casa de marcat

    “MI-E FRICĂ DE ACIBADEM-URILE (UNUL DINTRE SPITALELE PRIVATE DIN TURCIA – N.R.) LUMII, DEŢINUTE DE FONDURI DE INVESTIŢII, CARE DESCHID SPITALE LA FEL CUM DESCHID MAGAZINE. ACESTE SPITALE SUNT AFACERI CARE ÎŢI VOR FACE TOATE ANALIZELE POSIBILE, CA SĂ LE FUNCŢIONEZE CASA DE MARCAT.” Americanul Robert G. Kiely este directorul general al spitalului Anadolu din Istanbul şi a condus spitale în Statele Unite timp de 25 de ani. A ajuns în Turcia în urmă cu trei ani, când cei doi proprietari ai unităţii au decis să o afilieze la spitalul Johns Hopkins Medicine din New York, considerat, pentru al 21-lea an la rând, cel mai bun spital din SUA. Anadolu este spitalul care atrage anual în Turcia cei mai mulţi pacienţi internaţionali şi, spre deosebire de toate spitalele private din România, este o entitate nonprofit. Fundaţia care deţine spitalul este parte din grupul cu acelaşi nume, care include 48 de companii, printre care activităţile din Asia Mică ale Efes, Coca-Cola şi McDonald’s.

    Circa 5% din profitul înregistrat anual de aceste firme se îndreaptă către Anadolu Medical Center. Precizând că vorbeşte în nume personal şi nu în calitate de CEO al spitalului, Kiely, în vârstă de 64 de ani, povesteşte franc despre principalele surprize pe care le-a avut după ce a acceptat să devină director în această parte a lumii. „Mi-am petrecut toată viaţa lucrând în sănătate în America. Chiar şi în acest domeniu, SUA are mai multe probleme decât putem noi rezolva, dar acolo găsim un reper de bune practici şi e locul cu care putem să ne comparăm. Nu cred că investitorii privaţi pot asigura cea mai morală formă de îngrijire a bolnavilor.” Circa 60% dintre spitalele de peste ocean sunt deţinute de organizaţii nonprofit, sub 10% de către stat, iar restul funcţionează ca nişte afaceri.

    „Ce mă deranjează cel mai tare este că, la sfârşitul zilei, orice ban care este în plus ajunge în buzunarul acţionarilor. În cazul instituţiilor nonprofit, toţi banii se duc înspre noi investiţii. Timp de 25 de ani am lucrat la spitale nonprofit unde marjele ajungeau la 5% din venituri şi puteam să îmi doresc ca banii aceia să se îndrepte în buzunarul cuiva. Dar nu am făcut niciodată asta.” Spitalele nonprofit îşi desfăşoară activitatea din încasările primite de la pacienţi şi din donaţii şi direcţionează profitul, în cazul în care există, către arii precum educarea personalului medical, cumpărarea de noi aparate şi dotări şi îmbunătăţirea confortului pacienţilor. Deşi admite că există spitale care au ca scop obţinerea de profit mai performante decât cele nonprofit, Kiely observă că primele fac constant obiectul unor tranzacţii, pot fi vândute şi cumpărate, iar modelul face ca preocuparea pentru performanţă să se refere nu doar la cea medicală, ci şi la cea legată de indicatorii financiari.

    În plus, spitalele din Europa Centrală şi de Est nu sunt supuse unui audit care să redea într-un mod transparent indicatorii de performanţă ai acestor instituţii. „Nu există date în această parte a continentului şi nici instrumente de măsurare. Sunt în schimb foarte multe clădiri frumoase pe care scrie «Noi suntem cei mai buni».” Ratele de infecţii intraspitaliceşti, de decese, de erori medicale în sistemul privat nu sunt furnizate de către operatori, ceea ce face ca pacientul să nu poată alege în deplină cunoştinţă de cauză care este cel mai bun spital pentru nevoile sale, contrar procedurilor din statele Europei de Vest sau din SUA.

    ÎN ROMÂNIA, CEI MAI IMPORTANŢI JUCĂTORI DIN SĂNĂTATE AU CA ACŢIONARI FONDURI DE INVESTIŢII. Liderul pieţei, MedLife, este deţinut de International Finance Corporation, divizia de consultanţă financiară a Grupului Băncii Mondiale, precum şi a companiei Société Générale, care deţine BRD. Lanţul de clinici şi spitale Regina Maria este controlat de fondul de investiţii Advent International, care mai deţine în România afaceri în fabricarea cărămizilor şi ţiglelor ceramice şi în producerea de vopseluri decorative. Reţeaua Medicover este deţinută de miliardarul suedez Jonas af Jochnick, proprietar al companiei de cosmetice Oriflame şi al fondului de investiţii Oresa Ventures. Oresa are în România acţiuni la producătorul de lacuri şi vopsele Fabryo Corporation, la producătorul de materiale de construcţii Somaco Grup Prefabricate şi la brokerul de credite Kiwi Finance.

  • Ministrul Sănătăţii: Nu sunt de acord cu decontarea în 30 de zile a serviciilor din spitalele private

     Întrebat despre plata făcută spitalelor private atunci când se tranferă cazuri care nu pot fi tratate în spitalele publice, ministrul Bănicioiu a spus că nu este de acord cu limita de timp prevăzută, respectiv 30 de zile.

    “Nu, nu sunt de acord. Este o propunere. Personal şi punctual nu sunt de acord”, a declarat ministrul Sănătăţii.

    Întrebat ce ar însemna din punct de vedere financiar decontarea serviciilor pentru pacienţii care nu pot fi trataţi în spitalul public şi se mută în sistemul privat, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Gheorghe Radu Ţibichi, a spus că, potrivit datelor contabilizate pe anul 2013, impactul nu este unul semnificativ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicul care a acuzat grave probleme la Spitalul Judeţean Ploieşti: Ceea ce se întâmplă în spitalul nostru este o problemă generală în toate spitalele din România. Sper să schimbăm ceva. Mai mulţi medici s-au declarat solidari

    “Nu am trimis o scrisoare către presă, am făcut un comentariu la un articol din presă, care a devenit o problemă naţională. De fapt. sistemul de sănătate este o problemă naţională. Ceea ce se întâmplă în spitalul nostru este o problemă generală în toate spitalele din România, poate cu excepţia câtorva clinici de mare valoare, fanion ale medicinei româneşti, care probabil au o dotare mai bună, ca să aibă ce arăta şi occidentului. Dar pentru omul simplu, spitalele judeţene se confruntă cu aceleaşi probleme ca şi noi”, a declarat, joi după-amiază, corespondentului MEDIAFAX, medicul chirurg Dan Oprea de la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) din Ploieşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • După 20 de ani de aşteptare, pachetul de bază în sănătate prinde contur

    IN STUDIU REALIZAT DE EXACT CERCETARE ŞI CONSULTANŢĂ ÎN COLABORARE CU LINK RESOURCE ARATĂ NIVELUL SCĂZUT DE INFORMARE A ROMÂNILOR ÎN LEGĂTURĂ CU ASIGURAREA DE SĂNĂTATE OBLIGATORIE. Rezultatele studiului indică faptul că peste 30% dintre români nu ştiu cât plătesc pentru asigurarea obligatorie de sănătate, iar mai mult de 80% ştiu foarte puţin despre avantajele pe care le oferă acest tip de asigurare. Rezultatele demonstrează că românii au foarte puţine informaţii referitoare la asigurarea de sănătate obligatorie şi beneficiile acesteia. Atunci când au fost întrebaţi dacă ştiu cât plătesc lunar pentru acest serviciu, 38% au răspuns negativ, în timp ce 62% dintre respondenţi au ştiut valoarea exactă.

    În ce priveşte drepturile contribuabililor, situaţia nu este la fel de clară: doar 18% îşi cunosc exact beneficiile, în timp ce 82% ştiu foarte puţin, sau chiar deloc, despre avantajele pe care le oferă asigurarea obligatorie de sănătate. MINISTRUL SĂNĂTĂŢII, EUGEN NICOLĂESCU, şi-a pus la bătaie propriul mandat, spunând, în cadrul unei emisiuni de televiziune, că termenul limită de intrare în vigoare a pachetului de bază introdus în spitalele publice de către autorităţi va fi februarie 2014: „Dacă pachetul de bază nu va intra în vigoare de la 1 februarie, nu am ce să mai caut în fruntea ministerului„.

    Ministrul a explicat că scopul pachetului de bază este să îmbunătăţească accesul pacienţilor asiguraţi la servicii medicale de calitate. Pacienţii ar trebui să se adreseze în primă instanţă medicului de familie şi abia apoi să meargă la spital, pentru ca unităţile spitaliceşti să nu mai fie atât de aglomerate, iar resursele financiare din sistemul de sănătate să fie mai bine cheltuite, a arătat Nicolăescu, precizând că, în medie, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate decontează un serviciu medical în spital cu 1.800 de lei pe pacient, iar în prespital cu maximum 100 de lei. Conform pachetului, cetăţenii sunt obligaţi să facă o vizită la medicul de familie, la un anumit interval, în funcţie de vârstă şi de riscurile de sănătate.

    „Dacă sunt un cetăţean cu vârsta între 18 şi 30 de ani sunt obligat, conform acestui pachet, să mă duc o dată la trei ani la medicul de familie să îmi facă un control medical de prevenţie. (…) Dacă eşti peste 40 de ani, un control preventiv se face în fiecare an. Dacă sunt riscuri mai multe, se intră într-un program de monitorizare mai accentuat, fără cost„, a precizat ministrul.