BusinessMagazin

Tag: spaţii

  • CBRE: În 2016 vor fi livrate de cinci ori mai multe spaţii de birouri decât anul trecut

    O suprafaţă record de spaţii de birouri urmează a fi livrată în 2016 în Bucureşti, precizează raportul CBRE care analizează evoluţia pieţei din 2015 şi tendinţele noului an. Conform datelor comunicate de CBRE, în 2016 se vor livra 408.000 mp de noi birouri, de peste cinci ori mai mult decât volumul total de 72.500 de mp din 2015 şi cu 10% mai mult decât suprafaţa din 2009, care a reprezentat recordul istoric al pieţei imobiliare locale.

    „Este al doilea an consecutiv în care se consolidează tendinţa, remarcată încă din 2014, de creştere a cererii de spaţii noi şi de extindere a spaţiilor închiriate, în detrimentul simplelor renegoceri care au caracterizat perioada de ezitări şi neîncredere a pieţei din anii trecuţi. Este un semnal excelent de creştere a încrederii în piaţa din România, în linie cu creşterea economică generală comunicată de către Institutul Naţional de Statistică. Cifrele vorbesc: business-urile noi care au nevoie de spaţii de birouri au dublat practic cererea în ultimii doi ani,  de la 28.700 mp în 2013 până la 52.800 mp în 2015”, precizează Mihai Păduroiu, Head of Office Agency, CBRE România.

    Volumul total de spatii de birouri inchiriate anul trecut a fost de 240.000 mp, cu 20% mai putin decat in 2014. Aceste cifre din 2015 reprezinta „rezultatul contextului de piata din anii de criza 2009-2010 cand au fost incheiate putine tranzactii, marea majoritate pe cinci ani. Astfel, anul trecut au expirat putine contracte, adica putini chiriasi au fost in situatia de a cauta spatii si este de asteptat ca inchirierile sa isi reia cresterea in 2016, datorita numarului substantial de mandate care se asteapta a fi incheiate in urmatoarele 9-12 luni”, arata raportul CBRE.
    Anul viitor se vor livra alti 315,000 mp, astfel ca, la sfarsitul lui 2017, spatiile livrate in perioada 2016- 2017 vor reprezenta o treime din totalul spatiilor de birouri existente in Bucuresti.

    Pentru 2017, peste jumatate din numarul total de spatii, respectiv 53% din volumul total deja anuntat, vor fi livrate in Vestul Capitalei. „Tendintele de reconfigurare a pietei imobiliare arata clar o migrare a cererii din Nord si Pipera spre Vest, ceea ce va conduce la o dinamizare a pietei din Bucuresti”, apreciaza Mihai Paduroiu.

    Cea mai activa industrie pe piata imobiliara continua sa fie cea de IT&C; companiile din acest sector au inchiriat in ultimii 3 ani 330.000 de mp de spatii de birouri, in 2015 cererea acestora reprezentand 51% din cererea totala.

    CBRE Group, Inc. (NYSE: CBG), Fortune 500 şi S&P 500 cu sediul central in Los Angeles, are mai mult de 70.000 de angajati (excluzand companiile afiliate), şi deserveşte proprietarii de active imobiliare, investitorii si chiriasii prin intermediul celor peste 400 de birouri (excluzand filialele) din intreaga lume.

  • O nouă atracţie pentru bucureşteni se deschide mâine

    Spaţiile de joacă cu bile (ballpit) sunt populare în rândul copiilor. Acum este vremea ca şi adulţi să se bucure şi să se joace într-o piscină cu bile. Potrivit site-ului lipa-lipa.ro, Piscina Urbană este prima de acest fel în Bucureşti şi al treilea loc din lume de acest gen. Prima piscină cu bile pentru adulţii se află la Londra şi are 81.000 de bile, cea din Bucureşti are 100.000.

    Piscina este conceputa ca un spatiu de joaca, un loc unde adultii se pot relaxa si se pot simti din nou copii.

    Evenimentul de deschidere are loc mâine, 16 ianuarie, şi o sesiune de joacă costă 30 de lei. Piscina Urbană se află pe Str. Train nr 42.

  • Piaţa închirierilor de birouri va creşte cu 20-25% faţă de anul trecut

    În 2016, vor urma relocări în cascadă, ca urmare a schimbărilor legislative şi a marilor consolidări de sedii ale unor multinaţionale, ceea ce va duce la o creştere a pieţei închirierii de birouri cu 20-25% faţă de 2015, potrivit estimărilor Alexandru Petrescu, managing partner al companiei de consultanţă imobiliară ESOP Consulting. Anul acesta ar putea fi primul an al unei etape de renunţare la spaţiile de birouri de calitate mai slabă din Bucuresti, în următorii 3-4 ani urmând să fie din ce în ce mai puţine sedii de firme în apartamente de bloc comunist sau în zone nesigure din punct de vedere al riscului la cutremur sau în clădiri neprotejate la incendiu.

    Marile contracte de preînchiriere a unor spaţii de birouri mamut, cu suprafeţe de 10.000-40.000 mp, încheiate în 2015 sau aflate în pipeline vor duce la eliberarea mai multor clădiri de clasă A şi B+ din zonele centrale, pentru care deja se conturează o cerere din partea clienţilor din vile şi apartamentele cu destinaţie rezidenţială, determinată de noua atitudine a administratorilor de firme faţă de normele antiincediu şi în faţa riscului seismic.

     „În 2016 se vor reuni simultan mai mulţi factori cu influenţă majoră asupra pieţei de birouri, va exista o migraţie pe toate segmentele pieţei de birouri din Bucureşti, pe fondul creşterii ofertei de birouri: chiriaşi de talie mare îşi vor consolida sediile în cele mai noi şi mai bine poziţionate clădiri de birouri din zonele de centru-nord şi centru –vest, care vor lua spuma cererii.  În locul lor, în clădirile centrale, dar de talie mai mică şi construite în ultimii zece ani, vor accede companii medii, aflate în extindere sau în căutarea unui plus de imagine, care vor închiria spaţii de birouri de 500-2.000 mp. În paralel, va exista o presiune asupra chiriaşilor aflaţi în apartamente de bloc sau în vile, din cauza creşterii impozitelor pe proprietate pentru aceste tipuri de imobile si a posibilităţii de creştere a chiriilor în consecinţă precum şi a înnăspririi legislaţiei privind riscul seismic şi a normelor antiincendiu. Şi pentru aceste companii, care au sub 50 angajaţi, pentru prima dată vor exista mai multe variante moderne de birouri cum ar fi: birourile instant office, hub-urile de afaceri  în număr din ce în ce mai mare şi birourile în centre de talie mică sau mijlocie, care se vor elibera şi care vor avea spaţii cu chirii mai accesibile decât în ultimii ani”, declară Alexandru Petrescu.

    Printre tranzacţiile mari din 2015, prin care chiriaşii au eliberat spaţii generoase de birouri se numără: Oracle 10.400 mp – Sky Tower, Carrefour Romania 6300 mp –  Green Court Bucharest – Building B, Genpact- 22.000 mp – Hermes Business Park, Oracle – 20.000 mp – Oregon Park, Luxoft – 5500 mp – Hermes Business Park. Pentru 2016, se anunţă cel puţin trei mari pre-închirieri: doi jucători mari din domeniul bancar şi unul din domeniul IT&C doresc să-şi consolideze birourile şi caută soluţii pentru spaţii de peste 15.000 mp.

    În ce priveşte oferta de spaţii de birouri din apartamentele rezidenţiale situate în zonele Unirii şi Victoriei, Petrescu previzionează că în următorii 2-3 ani, birourile amenajate în aceste spaţii îşi vor pierde din atractivitatea din trecut şi se vor întoarce pe piaţa rezidenţială, fie la închiriere, fie la vânzare.

    ”În ceea ce priveşte vilele, cele neconsolidate şi nerenovate vor fi scoase probabil la vânzare, urmând a reveni pe piaţa rezidenţială. Excepţie vor face doar vilele istorice, situate în zone premium, bine renovate, care asigură o imagine deosebită, care îşi vor păstra destinaţia de birouri, pentru că anumite tipuri de firme vor dori să aibă sediul în continuare într-o clădire independentă datorită tipului de activitate desfăşurat (de exemplu firme de avocatură, consultanţă de afaceri, marketing şi publicitate etc)”, estimează Petrescu.

     

     

  • Cea mai mare reţea gratuită de WiFi se lanseză la New York

    Cea mai mare şi rapidă reţea WiFi municipală este instalată în New York de un grup de companii ce include Google. LinkNYC va oferi conexiune gratuită cu viteze de până la un gigabit pe secundă, folosind un lanţ de 7.500 de puncte wireless ce vor fi amplasate în vechi cabine telefonice. Conexiunile vor fi de aproximativ 20 de ori mai rapide decât cele broadband disponibile acum în oraşul de pe Hudson.

    Primele două “Link kiosks” vor fi prezentate marţi pe Third Avenue: turnurile de 2,7 metri vor funcţiona ca transmiţătoare WiFi ultra rapide pentru a înlocui firele de cupru ce legau în trecut cabinele telefonice, scriu cei de la FInancial Times.

    Fiecare “chioşc”, aşa cum au fost denumite, va include un telefon hands-free, o tabletă Android pentru browsing şi două ecrane digitale ce vor rula reclame, banii încasaţi urmând a fi folosiţi pentru finanţarea serviciului de mentenanţă a spaţiilor.

    Clienţii vor fi invitaţi să testeze serviciul la finalul acestei luni, iar LinkNYC plănuieşte să mai instaleze 500 de chioşcuri până în luna iulie.

    “Aceste spaţii vor înlocui vechile cabine telefonice cu structuri ce oferă WiFi gratuit”, a explicat Stanley Shor, un oficial din primăria New York. Iniţiativa face parte din planul primarului Bill de Blasio de a scădea deficienţele digitale ale oraşului: una din patru familii din New York nu are acces la o conexiune broadband.

    Serviciul este destinat persoanelor care doresc acces la internet atunci când circulă pe străzile din New York, dar va putea fi folosit şi din interiorul apartamentelor de către cei care locuiesc în apropiere de un chioşc, existând astfel posibilitatea de a renunţa la un abonament plătit.

  • Un nou candidat la podium

    Anul acesta a fost finalizată tranzacţia prin care cele 20 de spaţii ale Real au fost integrate de Auchan, care a ajuns anul acesta la 33 de magazine şi 11.000 de angajaţi, iar cifra de afaceri va depăşi 1 miliard de euro. Astfel, reţeaua franceză este principalul challenger pentru Kaufland, reţeaua germană fiind în acest moment liderul de piaţă din punctul de vedere al cifrei de afaceri, cu vânzări de peste 1,6 miliarde de euro.

    În comerţ s-au produs o serie de schimbări importante – au crescut vânzările de produse alimentare, au fost deschise peste o sută de noi magazine, cinci reţele din retailul alimentar şi-au schimbat directorii generali, iar Auchan a încheiat preluarea celor 20 de spaţii Real.

    În primul rând, un efect important l-a avut reducerea TVA-ului la alimente, la jumătatea anului, de la 24% la 9%. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, acest lucru a impulsionat consumul, fiind înregistrate plusuri de 20% ale vânzărilor de bunuri alimentare. Chiar dacă nu a dorit să dea detalii despre impactul acestei decizii în evoluţia rulajelor companiei, Gilles Roudy, directorul general al Metro Cash & Carry România, a comentat că anterior că acestea au fost vizibile şi, cumulat cu deciziile luate de companie, efectul se va simţi în rezultatele pentru întregul an.

    Mai mult, şeful reţelei germane se aşteaptă ca anul viitor afacerile Metro să reia un trend ascendent, după ce compania a cunoscut o perioadă de scăderi, pe fondul reducerii numărului de clienţi – revânzători şi operatori din horeca. Anul trecut, Metro a avut afaceri de peste 1,01 miliarde de euro, în scădere faţă de 2013, când a avut o cifră de afaceri de 1,07 miliarde de euro. Metro, primul comerciant străin care a investit în România, şi-a stabilit drept ţinte pentru perioada imediat următoare dublarea numărului de fermieri din programul De-ale noastre, triplarea numărului de magazine afiliate programului LaDoiPaşi şi remodelarea treptată a spaţiilor pe care le are reţeaua cash & carry pe piaţa românească. Nu are însă în plan deschiderea de noi spaţii, aşa cum nici concurentul direct, Selgros Cash & Carry, acesta fiind al patrulea an în care cele două reţele nu vor deschide niciun spaţiu.

    În segmentul super şi hipermarketurilor, miza pe extindere s-a păstrat. Cele mai rapide în s-au dovedit anul acesta Profi şi Mega, care au deschis peste 90 de supermarketuri şi magazine de proximitate. Lidl avea, la închiderea ediţiei, 191 de magazine, cele mai numeroase dintre toţi retailerii de pe piţa românească.

    Anul acesta câteva companii din domeniu – Auchan, Lidl, Mega Image – au schimbat şi directorii generali. La începutul lunii decembrie, Ionuţ Ardelean, de 34 de ani, a fost numit director general al Auchan România. În prezent, el este cel mai puternic român aflat la conducerea unei reţele de comerţ, având de coordonat activitatea a 11.000 de angajaţi din 33 de hipermarketuri, după ce toate cele 20 de spaţii preluate de francezi de la Real au fost remodelate şi redeschise. În septembrie Auchan a finalizat ultima etapă, de natură juridică, din cadrul procesului de achiziţie. „La 1 septembrie 2015 Auchan a preluat întregul patrimoniu al Real Hypermarket Romania SRL, cu toate drepturile şi obligaţiile sale, fuziunea având ca efect transferul către Auchan a tuturor activelor şi pasivelor Real. Fuziunea celor două companii este doar un ultim simbol al convergenţei depline, la un an după ce toate magazinele au fost redeschise sub marca şi comerţul Auchan”, declara Frederic Bellon în septembrie, la acel moment el fiind cel care deţinea funcţia de director general al Auchan România. Astăzi sub brandul Real mai sunt doar patru magazine.

    Deschiderile de hipermarketuri ţin de regulă pasul cu dezvoltarea centrelor comerciale. La finalul lui noiembrie, Carrefour a deschis la Timişoara cel de-al 29-lea hipermarket din România al companiei şi primul din oraş în Shopping City Timişoara, un centru comercial dezvoltat de sud-africanii de la NEPI. Francezii au deschis hipermarketul înainte ca centrul comercial să fie inaugurat, eveniment anunţat pentru anul viitor. Grupul Carrefour a ajuns la 189 de spaţii de vânzare, incluzând 106 supermarketuri Market şi 53 de magazine de proximitate.

    Tot în tandem cu NEPI, Carrefour a inaugurat un hipermarket anul acesta şi în cadrul Mega Mall, deschis la Bucureşti, în luna mai, în urma unei investiţii de 165 de miliuoane de euro. Noul centru comercial găzduieşte peste 200 de magazine şi spaţii comerciale, pe o suprafaţă de 230.000 mp, care îl califică la titlul de mallul cu cea mai mare suprafaţă construită din România.

  • Retrospectiva 2015: Anul dezmorţirii imobiliare

    Spaţiile industriale şi logistice au reprezentat anul acesta cel mai efervescentsegment al pieţei imobiliare locale. Volumul tranzacţiilor de închiriere de spaţii industriale şi logistice s-a ridicat la peste 230.000 de metri pătraţi în primele nouă luni ale acestui an, iar suprafaţa totală de spaţii tranzacţionate va ajunge la peste 300.000 de metri pătraţi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle. Totodată, cele mai mari zece tranzacţii încheiate pe piaţa locală de imobiliare în primele nouă luni ale anului s-au ridicat la aproape 300 de milioane de euro, reprezentând jumătate din totalul pieţei, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor transmise de companiile de consultanţă din domeniu.

    Proprietăţile industriale şi logistice s-au aflat în prim-planul pieţei de investiţii, o serie de companii străine, printre care compania  P3 Logistic Parks sau CTP, cu sediul central în Olanda, intrând pe piaţa locală. Cea mai mare tranzacţie din 2015 este cea prin care P3 a cumpărat parcul logistic Europolis de la austriecii de la CA Immo. Aceasta s-a ridicat la aproximativ 120 de milioane de euro. Activitatea intensă de pe acest segment se menţine şi la final de an, în contextul în care, în noiembrie, compania austriacă Immofinanz a încheiat un contract cu fondul american de investiţii Blackstone pentru vânzarea întregului său portofoliu logistic, inclusiv cel din România, pentru peste 500 de milioane de euro.

    Pe piaţa locală, Immofinanz deţine şase proiecte logistice, dintre care unul este în centrul comercial Armonia Arad, transformat în spaţii industriale, iar anul acesta compania a început şi construcţia parcului logistic LOG.IQ din Mogoşoaia. Acestea vor fi preluate de Logicor, o subsidiară care îşi concentrează activitatea pe piaţa spaţiilor logistice şi industrială a Blackstone, cea mai mare companie de investiţii alternative din lume, ce deţine şi grupul hotelier Hilton.

    Pe segmentul de birouri, cea mai mare tranzacţie din punctul de vedere al valorii este cea prin care compania germană de administrare a activelor imobiliare GLL Real Estate Partners a preluat proiectul de birouri Flo-reasca Park din Capitală de la dezvoltatorul Portland, pentru circa 75-85 de milioane de euro, potrivit datelor din piaţă. O altă mare tranzacţie pe piaţa de birouri bucureşteană a fost cea prin care compania Globalworth, fondată şi controlată de grecul Ioannis Papalekas, a preluat clădirea B din complexul Green Court, dezvoltat de suedezii de la Skanska, pentru 47 de milioane de euro. În clasamentul marilor tranzacţii se află şi cea prin care austriecii de la CA Immo au răscumpărat participaţii minoritare pe care Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) le deţinea în cadrul mai multor proprietăţi din Europa de Est, printre care şi în cadrul clădirilor de birouri Europe House şi River Place din Bucureşti, tranzacţii estimate la circa 60 de milioane de euro. În ce priveşte închirierile, cele mai mari zece tranzacţii de pe acest segment din primele nouă luni ale anului totalizează peste 80.000 de metri pătraţi, companiile din IT şi outsourcing fiind cele mai active în ce priveşte mişcările de pe această piaţă.

    Cel mai mare contract este cel prin care furnizorul indian de servicii de outsourcing Genpact a preînchiriat pentru mutare o suprafaţă de aproximativ 22.000 de metri pătraţi într-o clădire a proiectului Hermes Business Campus din zona Dimitrie Pompeiu, dezvoltat de belgienii de la Atenor, care va fi gata anul viitor. În Bucureşti, activitatea totală de tranzacţionare pe segmentul de birouri a fost cu aproximativ 10% mai ridicată în primele nouă luni ale anului faţa de perioada similară a anului trecut şi, potrivit reprezentanţilor companiei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox, volumul total de anul acesta va depăşi rezultatele din 2014. Totodată, cererea nouă de spaţii de birouri, a fost, în primele nouă luni ale anului, mai ridicată cu 11%, faţă de anul anterior. În 2016, stocul de birouri din Bucureşti va intra în a doua etapă majoră de dezvoltare, iar volumul spaţiilor noi pentru următorii doi ani va creşte de la circa 300.000 de metri pătraţi, la peste 550.000 de metri pătraţi. Volumul total al spaţiilor de birouri programate a se livra în 2016 este de trei ori mai ridicat faţă de 2015 – 350.000 mp, iar aproximativ 35% din aceste spaţii sunt deja preînchiriate. Rata de neocupare s-a plasat la finalul celui de al treilea trimestru din 2015 în jurul valorii de 12,7% şi, ţinând cont de rata medie de absorbţie a ultimilor doi ani şi de volumul cererii, rata de neocupare este prognozată să atingă nivelul de 12% până la finalul trimestrului IV al acestui an, potrivit DTZ Echinox.

     

  • Retrospectiva 2015: Anul dezmorţirii imobiliare

    Spaţiile industriale şi logistice au reprezentat anul acesta cel mai efervescentsegment al pieţei imobiliare locale. Volumul tranzacţiilor de închiriere de spaţii industriale şi logistice s-a ridicat la peste 230.000 de metri pătraţi în primele nouă luni ale acestui an, iar suprafaţa totală de spaţii tranzacţionate va ajunge la peste 300.000 de metri pătraţi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle. Totodată, cele mai mari zece tranzacţii încheiate pe piaţa locală de imobiliare în primele nouă luni ale anului s-au ridicat la aproape 300 de milioane de euro, reprezentând jumătate din totalul pieţei, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor transmise de companiile de consultanţă din domeniu.

    Proprietăţile industriale şi logistice s-au aflat în prim-planul pieţei de investiţii, o serie de companii străine, printre care compania  P3 Logistic Parks sau CTP, cu sediul central în Olanda, intrând pe piaţa locală. Cea mai mare tranzacţie din 2015 este cea prin care P3 a cumpărat parcul logistic Europolis de la austriecii de la CA Immo. Aceasta s-a ridicat la aproximativ 120 de milioane de euro. Activitatea intensă de pe acest segment se menţine şi la final de an, în contextul în care, în noiembrie, compania austriacă Immofinanz a încheiat un contract cu fondul american de investiţii Blackstone pentru vânzarea întregului său portofoliu logistic, inclusiv cel din România, pentru peste 500 de milioane de euro.

    Pe piaţa locală, Immofinanz deţine şase proiecte logistice, dintre care unul este în centrul comercial Armonia Arad, transformat în spaţii industriale, iar anul acesta compania a început şi construcţia parcului logistic LOG.IQ din Mogoşoaia. Acestea vor fi preluate de Logicor, o subsidiară care îşi concentrează activitatea pe piaţa spaţiilor logistice şi industrială a Blackstone, cea mai mare companie de investiţii alternative din lume, ce deţine şi grupul hotelier Hilton.

    Pe segmentul de birouri, cea mai mare tranzacţie din punctul de vedere al valorii este cea prin care compania germană de administrare a activelor imobiliare GLL Real Estate Partners a preluat proiectul de birouri Flo-reasca Park din Capitală de la dezvoltatorul Portland, pentru circa 75-85 de milioane de euro, potrivit datelor din piaţă. O altă mare tranzacţie pe piaţa de birouri bucureşteană a fost cea prin care compania Globalworth, fondată şi controlată de grecul Ioannis Papalekas, a preluat clădirea B din complexul Green Court, dezvoltat de suedezii de la Skanska, pentru 47 de milioane de euro. În clasamentul marilor tranzacţii se află şi cea prin care austriecii de la CA Immo au răscumpărat participaţii minoritare pe care Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) le deţinea în cadrul mai multor proprietăţi din Europa de Est, printre care şi în cadrul clădirilor de birouri Europe House şi River Place din Bucureşti, tranzacţii estimate la circa 60 de milioane de euro. În ce priveşte închirierile, cele mai mari zece tranzacţii de pe acest segment din primele nouă luni ale anului totalizează peste 80.000 de metri pătraţi, companiile din IT şi outsourcing fiind cele mai active în ce priveşte mişcările de pe această piaţă.

    Cel mai mare contract este cel prin care furnizorul indian de servicii de outsourcing Genpact a preînchiriat pentru mutare o suprafaţă de aproximativ 22.000 de metri pătraţi într-o clădire a proiectului Hermes Business Campus din zona Dimitrie Pompeiu, dezvoltat de belgienii de la Atenor, care va fi gata anul viitor. În Bucureşti, activitatea totală de tranzacţionare pe segmentul de birouri a fost cu aproximativ 10% mai ridicată în primele nouă luni ale anului faţa de perioada similară a anului trecut şi, potrivit reprezentanţilor companiei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox, volumul total de anul acesta va depăşi rezultatele din 2014. Totodată, cererea nouă de spaţii de birouri, a fost, în primele nouă luni ale anului, mai ridicată cu 11%, faţă de anul anterior. În 2016, stocul de birouri din Bucureşti va intra în a doua etapă majoră de dezvoltare, iar volumul spaţiilor noi pentru următorii doi ani va creşte de la circa 300.000 de metri pătraţi, la peste 550.000 de metri pătraţi. Volumul total al spaţiilor de birouri programate a se livra în 2016 este de trei ori mai ridicat faţă de 2015 – 350.000 mp, iar aproximativ 35% din aceste spaţii sunt deja preînchiriate. Rata de neocupare s-a plasat la finalul celui de al treilea trimestru din 2015 în jurul valorii de 12,7% şi, ţinând cont de rata medie de absorbţie a ultimilor doi ani şi de volumul cererii, rata de neocupare este prognozată să atingă nivelul de 12% până la finalul trimestrului IV al acestui an, potrivit DTZ Echinox.

     

  • Legea antifumat merge la promulgare. Deputaţii au adoptat proiectul

    Legea care interzice fumatul în toate spaţiile publice închise a fost adoptată, marţi, de plenul Camerei Deputaţilor, cu 164 de voturi “pentru”, 20 voturi “împotrivă” şi 26 de abţineri, urmând să fie transmisă preşedintelui spre promulgare.

    Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun interzice complet fumatul în toate spaţiile închise, în spaţiile închise de la locul de muncă, în locurile de joacă pentru copii, unităţi sanitare, precum şi cele de învăţământ.

    Legea antifumat a fost adoptată, vineri, în unanimitate, de Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaţilor, membrii comisiei hotărând retragerea amendamentului care interzicea afişarea produselor din tutun în locurile obligatorii de trecere.

    Deputaţii din Comisia pentru sănătate au ţinut cont de adresa venită din partea Consiliului Concurenţei şi au eliminat amendamentul care prevedea interzicerea afişării produselor din tutun în locurile obligatorii de trecere, pentru ca legea adoptată să nu fie considerată neconcurenţială, a precizat deputatul Rodica Nassar.

  • Firmele din Capitală care funcţionează în clădiri cu bulină roşie, notificate să oprească activitatea

    Potrivit reprezentanţilor Primăriei Capitalei, reprezentanţii Direcţiei Generale de Poliţie Locală şi Control a Municipiului Bucureşti au început acţiunea de notificare a tuturor utilizatorilor spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă situate în imobile expertizate şi încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public.

    Până vineri, au fost emise notificări pentru utilizatorii a 162 de imobile încadrate în clasa I risc seismic, aceştia fiind somaţi ca în termen de 24 de ore să îşi înceteze activitatea, în caz contrar urmând să fie sancţionaţi cu amenzi de la 50.000 de lei la 70.000 de lei, iar acţiunile de notificare vor continua.

    De asemenea, reprezentanţii Municipalităţii au solicitat primăriilor de sector să dispună interzicerea emiterii autorizaţiilor de funcţionare şi retragerea celor în vigoare pentru agenţii economici care desfăşoară activităţi permanente şi/sau temporare ce implică aglomerări de persoane în spaţii situate în construcţii expertizate şi încadrate în clasa I de risc seismic.

    Conform surse citate, lista clădirilor expertizate tehnic şi incadrate în clasa I de risc seismic a fost actualizată în 25 noiembrie şi poate fi consultată pe site-ul Primăriei Capitalei.

    În Capitală sunt 366 de clădiri expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 183 reprezintă pericol public, alte 306 imobile fiind în clasa II de risc seismic, arată Primăria Municipiului Bucureşti, într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX.

    Prin programul prevăzut de Ordonanţa de Guvern nr. 20/1994, în perioada 2002-2012 au fost executate şi finalizate lucrările de consolidare la 14 clădiri, iar în 2013-2015 au fost finalizate alte patru clădiri. Alte 35 de clădiri au fost consolidate din surse proprii ale proprietarilor, iar la trei imobile sunt şantiere deschise, a precizat sursa citată.

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, pe 17 noiembrie, legea care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în spaţiile comerciale precum magazine, săli de spectacole şi structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora.

    Legea modifică Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, şi a fost iniţiată de senatorii PSD Darius Vâlcov şi Mihai Fifor în anul 2014. Iniţial, legea prevedea doar sancţiuni pentru operatorii care nu urgentează lucrările de consolidare în astfel de spaţii, însă, potrivit unui amendament depus în Senat, a fost introdusă şi respectiva interdicţie.

    Astfel, legea prevede interzicerea organizării şi desfăşurării de activităţi permanente şi/sau temporare în spaţiile “care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenţie realizate în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a construcţiei existente”.

    Spaţiile la care face trimitere legea sunt publice, cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, respectiv “spaţiile realizate în scopul desfăşurării de activităţi care implică aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de expoziţii, de lectură, spaţii pentru comerţ, structuri turistice de cazare şi alimentaţie publică şi prestări de servicii, asistenţă socială şi medicală, administraţie publică şi altele asemenea, indiferent dacă aceste spaţii sunt rezultatul concepţiei iniţiale a construcţiei ori, după caz, al unor amenajări ulterioare”.

    Legea a fost adoptată în Parlament pe 10 octombrie, trimisă preşedintelui Klaus Iohannis la promulgare şi publicată în Monitorul Oficial nr. 806 din 19 noiembrie.

  • Doar casele de avocatură, cabinetele notariale şi instituţiile de stat mai aleg birouri compartimentate, în vreme ce 90% din companii aleg birourile open-space

    Potrivit Techno Office, unul dintre principalii furnizori locali de soluţii complete pentru amenajarea spaţiilor de birouri, amenajările tip open-space domină în proiectele de pe piaţa locală, singurele firme care mai preferă o compartimentare clasică fiind casele de avocatură şi cabinetele notariale,  alături de instituţiile de stat.

    „Există anumite tipuri de business în care necesitatea de spaţii delimitate este prioritară, iar birourile de top management, sălile pentru întâlniri sau zonele închise de tip lounge sunt aspecte foarte importante, mai ales în sectorul legal, unde confidenţialitatea este unul dintre punctele cheie în desfăşurarea activităţii”, a declarat Iuliana Carata, General Manager Techno Office.

    Pe de altă parte, subliniază reprezentanta companiei, există şi situaţii în care amenajarea unui birou open-space este exclusă din considerente arhitecturale. Spre exemplu, în clădirile mai vechi, tip vilă, modificarea spaţiilor nu este o variantă rentabilă, însă, nici nu reprezintă o condiţie pentru respectivele companii, care îşi desfăşoară activitatea în asemenea spaţii.

    Dincolo de aceste aspecte însă, amenajările open-space, impuse de marile corporaţii ca reacţie imediată la schimbările cerute de specificul activităţilor, reprezintă alegerea a peste 90% dintre clienţii Techno Office, motivele care stau la baza deciziei fiind nevoia de colaborare şi sporirea interacţiunii dintre angajaţi.