BusinessMagazin

Tag: Senat

  • Senatul a respins iniţiativa privind înfiinţarea unui corp de experţi pentru evaluarea daunelor

    “În opinia specialiştilor UNSAR, principiul de funcţionare a CEETAR va provoca prejudicii majore atât asiguraţilor şi păgubiţilor, cât şi mediului economic în ansamblul său prin instituirea unui monopol privat asupra segmentului de constatare şi evaluare a daunelor, o componentă vitală a întregului sistem de asigurări. CEETAR s-ar regăsi, de altfel, atât în afara cadrului instituţional şi procedural reglementat prin Legea 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supraveghere a asigurărilor, cât şi în afara normelor Autorităţii de Supraveghere Financiară, singura entitate abilitată prin lege să supravegheze şi să reglementeze acest domeniu”, se arată într-un comunicat al UNSAR.

    În cazul adoptării acestui act normativ, se spune în comunicat, un prim efect al monopolului astfel instituit printr-o entitate autonomă, autoreglementată şi nesupravegheată de nicio instituţie specializată ar fi o majorare subită a primelor de asigurare auto, ca rezultat al creşterii costurilor soluţionării daunelor.

    “Acestea din urmă vor trebui să includă şi costurile suplimentare reprezentate de onorariile aferente expertizelor tehnice, stabilite unilateral de către CEETAR. În consecinţă, această creştere se va regăsi automat în nivelul primelor de asigurare auto plătite de clienţii români pentru poliţele de tip RCA şi CASCO”, se afirmă în comunicat.

    Mai mult decât atât, potrivit proiectului, constatările, concluziile şi recomandările incluse în raportul reprezentantului CEETAR pot fi contestate doar în justiţie de către părţile implicate în acest proces (deţinătorul autovehiculului, asigurător şi service), în termen de 15 zile de la emitere.

    “În opinia noastră, acest mod de lucru ar putea genera chiar un adevărat blocaj al întregului proces de despăgubire, cu consecinţe devastatoare asupra timpului în care asiguratul este despăgubit şi, totodată, ar supraîncărca în mod nefundamentat sistemul de justiţie”, se menţionează în comunicat.

    În cursul anului trecut, UNSAR s-a adresat Comisiei Europene, Insurance Europe (Federaţiei Europene a Asigurătorilor din Europa), Senatului, Camerei Deputaţilor ,Guvernului, ministerelor cu atribuţii în domeniu, ASF şi Consiliului Concurenţei, aducând argumentele pentru care înfiinţarea CEETAR ar duce la încălcarea normelor europene şi ar afecta funcţionarea pieţei româneşti de asigurări.

    De asemenea, asociaţiei i-a fost adus la cunoştinţă de către ambasadele Austriei şi Germaniei la Bucureşti faptul că din corespondenţa purtată de acestea cu Guvernul, Ministerul Finanţelor Publice a informat Executivul asupra motivelor pentru care proiectul de lege privind înfiinţarea CEETAR ar trebui respins, şi anume crearea unui monopol privat în domeniu, impactul social extins, precum şi aspecte juridice şi tehnice legate de înfiinţarea unui corp tehnic de experţi.

    În opinia UNSAR, înfiinţarea CEETAR va discrimina asiguraţii şi păgubiţii români prin comparaţie cu ceilalţi cetăţeni ai Spaţiului Economic European. Astfel, aceştia ar avea o procedură mult mai complicată de urmat în cazul în care ar fi implicaţi într-un accident în afara ţării, urmând să se adreseze nu numai reprezentantului de despăgubiri al asigurătorului RCA ce urmează să suporte despăgubirea, ci şi unui membru al CEETAR.

    De asemenea, conform proiectului, experţii şi evaluatorii tehnici auto CEETAR ar putea evalua toate vehiculele avariate, în vederea stabilirii soluţiilor tehnice pentru repararea lor şi acordarea despăgubirii, conform contractului de asigurare obligatorie (RCA) sau facultativă (CASCO). Astfel, proiectul de lege încalcă principiul libertăţii contractuale şi prevederile Codului Civil în vigoare, impunând efectuarea constatării daunelor numai de către experţi tehnici auto membri CEETAR.

    În prezent, spune UNSAR, există asigurători care au externalizat deja parţial sau în totalitate activitatea de daune, atât pe segmentul CASCO, cât şi pe RCA şi Carte Verde, către terţe companii independente specializate în regularizarea daunelor, autorizate şi supravegheate în acest sens de către ASF. Aceste companii ar putea fi eliminate din piaţa de asigurări sau ar putea fi obligate să adere la un organism nereglementat şi nesupravegheat.

    Totodată, propunerea legislativă intră în conflict cu reglementările speciale privind activitatea Registrului Auto Român, conform acestei propuneri experţii CEETAR dobândind dreptul de a stabili dacă, după o daună, vehiculul poate fi introdus în trafic cu sau fără o nouă viză ITP.

    “Considerăm, aşadar, că funcţionarea întregului sistem de asigurări din România este periclitată de acest proiect de lege nefundamentat, trimis acum spre dezbatere în Camera Deputaţilor, forul decizional în acest caz. Dorim să reiterăm că dovada cea mai relevantă a faptului că sistemul actual de acordare a despăgubirilor pe segmentul auto funcţionează o reprezintă daunele de 1,43 miliarde de lei plătite de asigurători în primele nouă luni ale anului 2014 pe segmentul RCA şi cele de 1,07 miliarde de lei plătite pe segmentul CASCO”, se mai spune în comunicat.

    Cumulate, acestea reprezintă peste 75% dintre toate daunele plătite de asigurătorii români în această perioadă.

    Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România a fost înfiinţată în 1994 şi deţine o pondere de peste 90% din piaţa locală de asigurări.

  • Senat: Statul să asigure finanţare de bază din 2015 şi pentru învăţământul particular preuniversitar

    ”Începând cu anul şcolar 2015-2016, statul asigură fără discriminare din punct de vedere al formei de organizare a învăţământului – de stat, particular sau confesional, pe fiecare nivel de structurare a învăţământului preuniversitar, finanţarea de bază reglementată de art. 9 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale 1/2011″, prevede amendamentul propus plenului de senatorul PSD Ovidiu Donţu.

    Ordonanţa de urgenţă 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015 prevedea amânarea până la 31 decembrie 2016 a aplicării prevederii din Legea învăţământului prin care statul era obligat să asigure finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi elevii din învăţământul general obligatoriu de stat, particular şi confesional acreditat.

    Iniţiatorul modificării, Ovidiu Donţu, a argumentat, în raport, necesitatea adoptării ei, subliniind că este normal ca pentru elevii care sunt cuprinşi în sistemul de învăţamânt prin frecventarea cursurilor la şcoli sau licee particulare acreditate, statul să suporte o parte din cheltuielile de şcolarizare a acestora, cheltuieli care s-ar fi făcut oricum dacă aceştia ar fi fost prezenţi în sistemul de învăţământ de stat. ”Obligaţia de şcolarizare a tinerilor pentru cei 11 ani de şcoală aparţine statului, iar faptul că aceştia optează pentru un sistem privat de învăţământ nu este suficient pentru a decădea din calitatea de titulari ai dreptului la învăţătură, stipulat de Constituţia României”, a susţinut senatorul.

    Proiectul urmează să fie dezbătut de Camera Deputaţilor, care este for decizional.

  • Angajatele Senatului vor primi de 8 Martie aproximativ 140 de lei fiecare, ca “gest minim de eleganţă”

    El a menţionat că acesta este “un gest de minimă eleganţă şi apreciere” care poate fi arătat acestor femeilor de ziua de 8 martie, precizând că este vorba despre sume la dispoziţia preşedintelui, “care nu sunt cheltuite în conformitate cu reglementările interne”.

    “Aşa cum de principalele sărbători, de Paşte şi de Crăciun, facem un gest faţă de salariaţii care au venituri foarte mici. Mi se pare normal, şi de 8 martie, să facem un gest care este la limita de jos a posibilităţilor. Mai mult nu avem fonduri, poate nu ar fi rău să putem face ceva mai mult. Nu sunt atenţii simbolice, este o sumă care se dă ca un fel de primă şi fiecare o cheltuie cum consideră. Ţineţi cont că sunt salariaţi în Senat care au salarii în jur de 700-800 de lei pe lună, aşa încât puteţi aprecia dacă decizia este una excesivă sau nu”, a spus preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

  • Tăriceanu: Nu mă cramponez de funcţia de preşedinte al Senatului

    “Poziţia pe care o ocup este rezultatul unui vot al actualei majorităţi parlamentare. Dacă se va schimba majoritatea parlamentară, atunci sigur se poate pune problema alegerii unui nou preşedinte al Senatului, unui alt preşedinte al Senatului. Eu nu mă cramponez de această funcţie. Dar atâta vreme cât am avut un vot din partea colegilor mei, ocup această poziţie, care este una de reprezentare a Senatului şi nimic mai mult”, a spus el.

    În ceea ce priveşte încercările Opoziţiei de a schimba actuala majoritate parlamentară din Senat, el apreciat că situaţia “seamănă puţin cu povestea cu steagurile relatată de Ghiţă Pristanda în piesa lui Caragiale”.

    “În fiecare săptămână mai sunt racolaţi câţiva senatori, aşa încât probabil că într-o zi o să ne trezim că grupul este mai mare decât numărul senatorilor aleşi în Senat”, a completat acesta.

    Întrebat dacă reprezentanţii grupului PNL din Senat au transmis conducerii acestei Camerei semnăturile strânse în vederea întocmirii unui proiect de hotărâre privind revocarea sa din funcţie, Tăriceanu a spus: “Până în momentul de faţă nu am cunoştinţă de aşa ceva. Dacă sunt strânse mai mult de o treime, foarte bine”.

    Prim-vicepreşedintele PNL Teodor Atanasiu a declarat, miercuri, că liberalii au început strângerea de semnături în rândul senatorilor pentru proiectul de hotărâre care vizează revocarea lui Călin Popescu Tăriceanu din funcţia de preşedinte al Senatului.

    ”E unul dintre obiectivele noastre să creăm o majoritate la Senat şi să schimbăm conducerea Senatului, normal că am început să strângem semnături pentru proiectul de hotărâre în cadrul grupului de senatori ai PNL, urmând ca după aceea să ne adresăm şi altor senatori, sperând să facem o majoritate care să voteze pentru acest proiect de hotărâre”, a spus Atanasiu.

    El a menţionat că până în prezent au semnat şi o serie de parlamentari neafiliaţi care au fost prezenţi la şedinţa de plen de miercuri, evitând să precizeze dacă până acum între semnatari se numără Mircea Geoană.

    Prim-vicepreşedintele PNL a susţinut că revocarea preşedintelui Senatului ar putea avea loc săptămâna viitoare.

    Atanasiu a menţionat că doreşte ca numărul de semnături strânse pentru revocarea lui Tăriceanu să depăşească jumătate plus unu din numărul total al senatorilor.

    El a afirmat că între motivele invocate pentru înlocuirea lui Tăriceanu se numără faptul că în urmă cu o săptămână preşedintele Senatului ar fi încuviinţat încălcarea Regulamentului prin nealocarea unei poziţii de membru în Biroul Permanent al acestei Camere din partea PNL, conform algoritmului politic.

  • Senatul a aprobat solicitarea de începere a urmăririi penale împotriva lui Ion Ariton

    Votul a fost secret, cu bile.

    Din totalul de 168 de senatori, şi-au exprimat opţiunile 137, fiind înregistrate 77 de voturi ”pentru”, 52 ”împotrivă”, alte 8 voturi fiind anulate.

    Solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost adresată Senatului în cadrul Dosarului 50/P/2014, în vederea formulării cererii de  urmărire penală faţă de senatorul Ion Ariton, fost ministru al Economiei.

    Ariton este acuzat de procurori că ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu peste 1,7 milioane lei, organizarea ”Galei Bute” de către firma lui Rudel Obreja.

    DNA vrea să înceapă urmărirea penală în cazul fostului ministru al Economiei Ion Ariton pentru participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

  • Vosganian şi Sârbu au avut un schimb de replici în Senat pe marginea dosarului DIICOT “gaze ieftine”

    Cei doi foşti miniştri s-au contrazis pe subiectul avizării şi susţinerii ordonanţei de urgenţă în urma căreia Interagro a beneficiat de gaze ieftine de la Romgaz, pentru producţia de îngrăşăminte chimice.

    Senatorii au dezbătut miercuri în plen solicitarea DIICOT de începere a urmăririi penale împotriva lui Vosganian, fost ministru al Economiei, care a iniţiat actul normativ.

    Vosganian i-a transmis lui Ilie Sârbu, fost ministru al Agriculturii în 2009, că aceasta ar fi comunicat printr-o scrisoare adresată Ministerului Economiei că susţine reducerea preţului la gaze pentru producătorii de îngrăşăminte.

    ”La Ministerul Economiei există o scrisoare de a dumneavoastră în care se solicită susţinerea pentru producţia de îngrăşăminte chimice. Dacă doriţi eu v-o pun la dispoziţie ca să vedeţi şi dumneavoastră că într-un fel sau altul aţi fost şi dumneavoastră parte a acestei uriaşe conspiraţii de a susţine 9000 de oameni în zone monoindustriale. Aveţi timp până mâine să vă mai gândiţi o dată şi vă rog eu, eliberaţi-vă de teamă. Oameni ca noi care au albit în politică trebuie să dăm exemplu că suntem oameni curajoşi”, i-a transmis Vosganian lui Sârbu.

    Fostul ministru a cerut senatorilor să confrunte cele două referate ale DIICOT, cel din 2013 şi cel din prezent, pentru a vedea faptul că nu sunt elemente noi care să-l incrimineze.

    ”Sunt singurul român care a fost propus la Premiul Nobel de mai multe asociaţii din străinătate. Eu nu am o biografie care e doar a mea, într-un anumit sens sunt util acestei ţări şi altfel decât lustruind clanţele Parchetului. Dacă sunt nevinovat să fiu lăsat în pace, dacă este legal ca o hotărâre a Senatului să fie definitivă (cea de respingere a începerii urmăririi penale din 2013, n.r.) şi să se respecte votul acestor oameni trebuie să fim lăsaţi în pace. Nu suntem un pluton de recruţi care să facem stânga împrejur la ordin. Dacă erau indicii noi apăreau până acum, au trecut 7 ani. De ce ne batem joc?”, a susţinut Vosganian.

    În replică, liderul senatorilor PSD Ilie Sârbu a susţinut că nu a transmis nicio scrisoare la Ministerul Economiei, solicitând ca Vosganian să o facă public documentul.

    ”Nu există nicio scrisoare, alt ministru a adresat-o, nu-i pronunţ numele că nu e cazul. Sunt stenogramele pe care le-aţi văzut şi dumneavoastră în presă, când eram acuzat de unii dintre colegii noştri că nu vreau să semnez Ordonanţa, pe care nu am semnat-o. Pentru un motiv simplu, nu că nu aş fi vrut să încurajez producţia de îngrăşăminte chimice românească, nu că nu aş fi vrut să ajut, ştiu bine ce situaţie era atunci cu grevele, cu 6000 de oameni, cu câţi oameni rămâneau în stradă, nu, ci fiindcă am fost la Bruxelles şi mi-a spus că e ajutor de stat, şi că în niciun caz să nu fac acest gest, să semnez ordonanţa (…) Nu am făcut parte la lucrul ăsta, când eu am ajuns la minister lucrurile erau mai întârziate”, a afirmat Sârbu.

    Senatorul PSD a mai declarat că până la urmă Senatul nu decide vinovăţia cuiva, ci se face o ”încuviinţare”.

    ”În rest, instanţa e cea care decide. Nu noi, până la urmă, nu noi am tot clamat statul de drept, justiţia şi celelalte. Acuma, sigur că dacă unii sau alţii ajungem să ne lovim şi de duritatea măsurilor pe care le are justiţia, justiţia nu-i mai bună, şi vedem cazul de ieri, de alaltăieri. Vă cer, tot în aceeaşi idee să aduceţi această scrisoare, dacă există, mâine, ca să nu rămână colegii cu ideea că am ceva de ascuns. E semnată de celălalt ministru, eu am venit după (…) Eu nici nu m-am mai referit acum la faptul că îngrăşimintele respective au fost exportate şi că nu au beneficiat, de fapt, agricultorii din România”, a mai afirmat Sârbu.

    El a menţionat că Tăriceanu i-a spus lui Vosganian în şedinţa de Guvern de la vremea respectivă: ”lasă vrăjeala că nu încurajezi tu exportul”.

    Preşedintele Comisiei juridice, Cătălin Boboc, a afirmat că raportul asupra dosarului lui Vosganian a fost votat de majoritatea membrilor acestui for şi nu a fost o opinie unanimă.

    Referitor la solicitările unor senatori de a consulta dosarele transmise de DIICOT şi referatul procurorilor, Boboc a arătat disponibilitatea de oferi posibilitatea studierii acestora.

    ”Până la mâine la vot ( votul din plenul Senatului asupra solicitării DIICOT, n.r.) la Comisia juridică toţi cei care pot să verifice, să se uite, să-şi facă o ideea în dosare, sunt invitaţi. Mâine vă promit că informez câţi colegi au venit, colegi care astăzi fac teoria chibritului. Dar vă spun sincer că mâine am să vă informez şi am să consemnez ca număr doar câţi colegi au avut curiozitatea să vadă cu adevărat acele dosare”, a afirmat preşedintele Comisiei juridice.

    El a menţionat că nici Comisia juridică şi nici plenul Senatului ”nu dă verdicte, nu dă descărcări de vinovăţie sau de nevinovăţie”.

    ”Teoria că printr-un vot în Senat, cu avizul sau fără a Comisiei juridice, ar închide acest subiect, e o teorie greşită. Faza în care se află astăzi acest dosar este o fază care nu se încheie, adică dacă urmărirea penală nu a început, ea nici nu încetează, decât după ce începe. Se află azi într-o altă stare”, a mai afirmat Boboc.

  • Liberalii spun că ar avea majoritate negociată în Senat. Blaga ar putea prelua şefia acestei Camere

    Dumitru Oprea a susţinut că în Senat, în curând, ”grupurile de forţă” vor fi inversate.

    Oprea a fost întrebat dacă în prezent, înainte de începerea sesiunii parlamentare, pe câte voturi se bazează în plus faţă de cele ale grupului noului PNL. ”Suficiente încât să devenim majoritari”, a replicat senatorul PNL.

    El a fost întrebat dacă au liberalii suficiente voturi pentru a deveni majoritari. ”Eu zic că da”, a replicat Oprea, confirmând negocieri purtate cu ”succes”.

    Cu toate acestea, senatorul a evitat să confirme oficial dacă demersul PNL vizează preluarea şefiei Senatului de către Vasile Blaga.

    De asemenea, prim-vicepreşedintele PNL Ludovic Orban a afirmat că iniţierea demersului pentru schimbarea şefului Senatului va fi făcută în momentul în care există ”garanţia” că liberalii au majoritate în Senat.

    Orban a menţionat că un eventual candidat la şefia acestei camere va fi propus de grupul PNL şi validat la nivelul Biroului Politic Naţional al partidului.

    Potrivit unor surse din PNL, actualul co-preşedinte al partidului Vasile Blaga ar urma să fie propus pentru a ocupa şefia Senatului, în cazul în care PNL va obţine o majoritate în această cameră a Parlamentului.
     

  • Senatul A ADOPTAT proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României. Autorităţile vor putea inspecta orice calculator şi cere orice documente

    Raportul comisiei de apărare din Senat, cu amendamente, a fost adoptat cu 95 de voturi ”pentru”, iar proiectul de lege a fost adoptat cu 92 de voturi ”pentru”.

    Senatul este Cameră decizională, după ce legea a trecut tacit de Camera Deputaţilor, pe 17 septembrie.

    Legea stabileşte cadrul general de reglementare în domeniul securităţii cibernetice şi obligaţiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat în scopul protejării infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, şi prevede obligaţii privind asigurarea securităţii sistemelor lor şi notificarea clienţilor în situaţia unor incidente/atacuri cibernetice şi luarea de măsuri pentru a restabili condiţiile normale de funcţionare.

    Coordonarea activităţilor SNSC se realizează de către Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică (COSC), format din reprezentanţi ai Ministerelor de Externe, de Interne, Apărării, cel pentru Societatea Informaţională, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS precum şi secretarul CSAT.

    Conducerea COCS este asigurată de consilierul prezidenţal pe apărare şi securitate natională, în calitate de preşedinte şi consilierul premierului pe problem de securitate, ca vicepreşedinte.

    SRI este desemnat autoritatea naţională în domeniul cibernetic şi asigură coordonarea tehnică a COSC. În acest sens, în structura SRI funcţionează Centrul Naţional de Securitate Cibernetică (CNSC).

    De asemenea, proiectul prevede că la nivel naţional se constituie Sistemul Naţional de Alertă Cibernetic, care reprezintă un ansamblu de măsuri şi proceduri destinat prevenirii şi contracarărilor atacurilor cibernetice.

    Instituirea nivelurilor de alertă cibernetică precum şi trecerea de la un nivel la altul de alertă se stabilesc de către CSAT.

    Conform articolului 18 din lege, deţinătorii de infrastructuri cibernetice, furnizorii de servicii de internet au obligatia de a-şi notifica, de îndată, clienţii, persoane de drept public şi privat, în situaţiile în care sistemele informatice utilizate de aceştia au fost implicate in incidente sau atacuri cibernetice şi de a dispune măsurile necesare în vederea restabilirii condiţiilor normale de funcţionare, dar nu mai târziu de 24 de ore din momentul în care au fost sesizaţi de autorităţile competente.

    Monitorizarea şi controlul aplicării legii se asigură de către Camera Deputaţilor şi Senat, Administraţia Prezidenţială, Guvern, CSAT precum şi instituţiile şi autorităţile publice prevăzute la articolul 10, şi anume Ministerelor de Externe, de Interne, Apărării, cel pentru Societatea Informaţională, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS.

    Legea prevede că în vederea exercitării atribuţiilor, conducătorii autorităţilor desemnează persoane abilitate să desfăşoare activităţi de control, care, în baza şi limitele împuternicirii, au dreptul de a solicita declaraţii sau orice documente necesare pentru efectuarea controlului, să facă inspecţii, inclusiv inopinate, la orice instalaţie, incintă sau infrastructură, cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi să primească, la cerere sau la faţa locului, informaţii sau justificări.

    Contravenţiile includ amenzi de la 500 la 5.000 de lei, pentru nerespectarea de către deţinătorii de infrastructure cibernetice a obligaţiei privind punerea în aplicare a politicii de securitate cibernetică şi amenzi de la 1.000 la 10.000 de lei, pentru nerespectarea obligaţiei de a permite autorităţilor să intervină, precum şi a obligaţiei de a reţine şi asigura integritatea datelor referitoare la incidentele cibernetice.

    Guvernul a adoptat, în aprilie, proiectul de lege privind securitatea cibernetică, ceea ce va permite operaţionalizarea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică.

    Proiectul a fost prezentat în dezbatere publică de către Ministerul pentru Societate Informaţională.

    “Proiectul de lege adoptat de Guvern va permite operaţionalizarea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică – SNSC, care va facilita adoptarea de măsuri proactive şi reactive privind informarea, monitorizarea, diseminarea, analizarea, avertizarea, coordonarea, decizia, reacţia, refacerea şi conştientizarea. De asemenea, actul normativ defineşte o terminologie unitară în domeniul securităţii cibernetice şi a unui cadru armonizat de acţiune a autorităţilor şi instituţiilor publice”, se arată în comunicat.

    La începutul lunii aprilie, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis luarea unor măsuri care să permită contracararea ameninţărilor cibernetice la adresa României, în condiţiile în care în ultima perioadă acestea s-au diversificat.

    “S-a apreciat că în ultima perioadă aceste ameninţări s-au diversificat, devenind o opţiune tot mai atractivă pentru actorii statali sau nonstatali întrucât nu implică resurse foarte mari. Membrii CSAT au decis luarea unor măsuri care să permită urgentarea adoptării cadrului normativ şi operaţionalizării Agendei Digitale 2020 ca parte integrantă a efortului european de dezvoltare a societăţii informaţionale şi implicit a acţiunilor subsecvente ce sunt dedicate securităţii cibernetice”, informa un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

  • Senatul SUA: Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, aliaţi non-NATO

    “Ukraine Freedom Support Act S.2828 tocmai a fost adoptat cu unanimitate de Senat”, a anunţat Damon M. Wilson, un consilier pentru politică externă şi vicepreşedintele Consiliului Atlantic al Statelor Unite, un think tank cu activitate în domeniul politicilor publice cu sediul în Washington. El adaugă că, pentru a deveni lege, proiectul este necesar să fie adoptat şi de către Camera Reprezentanţilor.

    Proiectul legislativ a fost elaborat de preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului Robert Menendez (democrat) şi Bob Corker (republican).

    “Legea pentru susţinerea libertăţii Ucrainei 2014” prevede sancţiuni extinse în domeniile energetic, militar şi financiar contra Rusiei şi aliaţilor acesteia, acordarea statutului special de aliaţi non-NATO Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei şi acordarea unei asistenţe armatei ucrainene şi refugiaţilor.

    Potrivit site-ului Biroului pentru Buget al Congresului (CBO), textul autorizează acordarea în perioada 2015-2017 a unei asistenţe în valoare totală de 560 de milioane de dolari (aproape 451 de milioane de euro) Ucrainei şi regiunii. În plus, Statele Unite conferă Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei statutul de “aliat major non-NATO”, situaţie care ar urma să faciliteze transferul de armament american acestor ţări. RIA Novosti scria că acest statut ar permite chiar transferul de muniţie cu uraniu sărăcit.

    În prezent, 15 ţări beneficiază de statutul de “aliaţi non-NATO” ai Statelor Unite: Afganistan, Argentina, Australia, Bahrain, Coreea de Sud, Egipt, Filipine, Israel, Japonia, Iordania, Kuwait, Maroc, Noua Zeelandă, Pakistan şi Thailanda.

  • O companie a dezvoltat mai multe tehnici de tortură folosite de CIA

    NBC News a publicat un material legat de compania care a lucrat la dezvoltarea acestor tehnici, proiect pentru care a primit peste 80 de milioane de dolari din partea guvernului american.

    Numele companiei, dezvăluit de sursa citată, este Mitchell, Jensen & Associates, având ca acţionari şapte persoane: ames Mitchell, John Bruce Jessen, David Ayers, Randall Spivey, James Sporleder, Joseph Matarazzo şi Roger Aldrich. Compania a încetat activitatea în octombrie 2009.

    Printre tehnicile de tortură dezvoltate de Mitchell, Jensen & Associates se numără lipsirea de somn, simulări de execuţii şi manipularea psihologică intensă. CIA nu a oferit încă niciun comentariu referitor la povestea publicată de NBC News.

    Majoritatea acţionarilor de la Mitchell, Jensen & Associates sunt familiarizaţi cu tehnicile folosite în armată, ei activând în cadrul Programului pentru Supravieţuire, Evaziune, Rezistenţă şi Evadare (SERE), care antrenează membri ai serviciilor secrete să reziste la interogatorii.