BusinessMagazin

Tag: scandal

  • Scandalul Panama: Percheziţii la sucursala din El Salvador a firmei Mossack Fonseca

    Firma de avocatură Mossack Fonseca, care are sediul în Panama, se află în centrul unui scandal în care sunt implicaţi mai mulţi lideri mondiali, acuzaţi că ar putea face parte dintr-o reţea globală de corupţie, folosindu-se de companii de tip offshore.

    Procurorul General Douglas Melendez a spus că Guvernul a decis efectuarea de percheziţii după ce angajaţii Mossack Fonseca au eliminat joi sigla de pe faţada clădirii unde îşi desfăşurau activitatea, ceea ce a atras suspiciuni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Culturii stinge scandalul de la Operă: Kobborg acceptă postul de director artistic al Operei Naţionale

    Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu şi-a exprimat sâmbătă aprecierea şi încrederea faţă de actuala conducere a Operei Naţionale Bucureşti reprezentată de directorul general interimar Vlad Conta, directorul adjunct Tiberiu Soare şi directorul artistic al Baletului ONB, Johan Kobborg.

    „Mă bucur să aflu ca Johan Kobborg a acceptat postul de director artistic al Baletului Operei Nationale din Bucuresti. Acum sunt sigur ca Opera are la conducere pe cei mai buni profesionisti. Vlad Conta, Tiberiu Soare, Johan Kobborg. Mult succes tuturor!”, a scris ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, pe pagina sa de Facebook.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima victimă a scandalului Panama Papers: premierul Islandei a demisionat

    Mii de islandezi au protestat luni, în Reykjavik, solicitând demisia premierului Sigmundur David Gunnlaugsson, după ce ancheta “Dosarele Panama” a dezvăluit că acesta ar fi ascuns investiţiile în paradisuri fiscale.

    Premierul britanic, David Cameron, se află de asemenea în centrul unui scandal politic, cerându-i-se să dea socoteală în ceea ce priveşte averea familiei sale, în contextul în care numele tatălui său, decedat în 2010, este menţionat în scandalul fraudei fiscale “Dosarele Panama”, relatează La Libre Belgique.

    Potrivit The Guardian şi BBC, care au reprezentanţi în Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ), Ian Cameron, tatăl lui David Cameron, gestiona un fond de investiţii în Bahamas, Blairmore Holding, iar profitul generat de acesta nu a fost impozitat de autorităţile britanice timp de treizeci de ani, datorită unor manevre complicate operate de cabinetul panamez de avocatură Mossack Fonseca.

    Întrebat dacă averea actuală a familiei sale este în continuare plasată în acele fonduri offshore, David Cameron a răspuns printr-un purtător de cuvânt că este vorba despre o “chestiune privată”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul de afaceri Vasile Frank Timiş, românul implicat în cel mai mare scandal de evaziune fiscală şi spălare de bani din ultimii 10 ani

    Vasile Frank Timiş, românul cu cetăţenie austaliană care a iniţiat afacerea Roşia Montană, apare în documentele „Panama Papers”, după ce a folosit, la afacerile începute în România în 1997, o firmă înfiinţată în Bahamas de avocaţii Mossack Fonseca, susţin jurnaliştii de la Rise Project.

    Potrivit Rise Project, omul de afaceri Vasile Frank Timiş s-a numărat printre românii care au apelat la avocaţii din Panama City pentru a demara afaceri pe teritoriul ţării noastre, la jumătatea anilor ’90. Vasile Frank Timiş a folosit firma Castle Europa Limited, înfiinţată în Bahamas de avocaţii Mossack Fonseca, susţin junaliştii de la Rise Project ,care au făcut parte din echipa de investigaţii, scrie Ziarul Financiar

    “Baza de date a firmei Mossack Fonseca arată, printre altele, cine a fost miliardarul necunoscut din structura de proprietate a rafinăriei Rafo Oneşti şi ce legături a avut el cu zăcămintele aurifere de la Roşia Montană. Vasile Frank Timiş, iniţiatorul afacerii Roşia Montană, a apelat şi el la aceiaşi avocaţi din Panama City pentru a începe afacerile din România la mijlocul anilor ‘90. Tot în documentele panameze regăsim şi filiera offshore prin care este controlată o altă mină importantă de aur din Munţii Apuseni dar şi alte firme active în extracţia petrolului şi gazelor naturale.”, scrie Rise Project.

    Jurnaliştii de investigaţii mai arată că în documente apar şi alte nume cheie în procesul de privatizare a combinatului Alro.

    ” Documentele îi mai listează pe oamenii-cheie din privatizarea Alro, afacere anchetată de procurori pentru corupţie, şi arată cum s-au reprofilat apoi în alte afaceri cu minerale şi gaze naturale. Alţi afacerişti de top din România, pe care RISE Project îi va prezenta în zilele următoare, au fost clienţii casei de avocatură din Panama.”, se arată în materialul prezentat de Rise Project.

    În topul miliardarilor lumii, întocmit în 2011 de revista Forbes, Frank Timiş se afla pe locul 1.057, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari. El a fost cel care a iniţiat proiectul extragerii aurului de la Roşia Montană

  • Ce face şi cum arată acum Monica Lewinsky, protagonista celui mai mare scandal sexual din istorie – FOTO

    După escaladarea scandalului, în august 1998, odată cu audierea sa în faţa unui juriu, Bill Clinton a fost nevoit să recunoască faptul că relaţia sa cu Monica Lewinsky a fost “nepotrivită”.

    Mai târziu, preşedintele de atunci al Statelor Unite a recunoscut că a “păcătuit”, precizând că regretă “profund”.

    Bill Clinton a reuşit să îşi păstreze funcţia după Sexgate, Senatul american respingând prin vot suspendarea sa.
     
    Vedeţi cum arată acum Lewinsky pe www.mediafax.ro

  • Cronică de film: Spotlight, unul dintre favoriţii la câştigarea Oscarului pentru cel mai bun film

    Spotlight este, fără îndoială, unul dintre cele mai bune filme ale anului 2015. Nominalizat la 6 premii Oscar (cel mai bun film, cel mai bun regizor, cel mai bun actor în rol secundar, cea mai bună actriţă în rol secundar, cel mai bun scenariu original, cel mai bun montaj de film), filmul oferă o perspectivă de tip documentar asupra unuia dintre cele mai mari scandaluri din istoria modernă a bisericii catolice.

    Jurnalismul reprezintă subiectul unor filme de mare succes la Hollywood, precum All the President’s Men sau Citizen Kane. Spotlight nu are însă partea de acţiune pe care celelalte îl aveau, concentrându-se mai mult pe procesul jurnalistic care a dus la demascarea preoţilor catolici pedofili. Iar jocul actoricesc foarte bun şi cursivitatea poveştii sunt lucrurile care ies imediat în evidenţă.

    Filmul prezintă modul în care au decurs ancheta şi investigaţiile în urma cărora ziarul The Boston Globe a publicat, în anul 2002, o serie de articole despre acuzaţiile de molestare de minori aduse unor preoţi catolici. Odată ajunse în ziar, materialele au încurajat şi alte victime să iasă în faţă, rezultând noi procese şi cazuri penale.

    Scandalul abuzurilor a mai fost redat în alte trei producţii: Deliver Us From Evil, din 2006, care l-a avut ca subiect central pe preotul catolic Oliver O’Grady; Our Fathers, un film de televiziune din 2005 care a prezentat comportamentul cardinalului Bernard Law; şi Sex Crimes and the Vatican, un documentar din 2006 filmat de Colm O’Gorman, victimă a unui preot catolic din Irlanda. Scandalul s-a răspândit în întreaga lume, cauzând una dintre cele mai profunde crize de imagine din istoria Bisericii Catolice.

    Regizorul Tom McCarthy a mai fost nominalizat la premiile Oscar, în urmă cu 6 ani, pentru scenariul animaţiei Up. Dubla nominalizare din acest an, pentru regie şi scenariu, îl aduce însă pe o listă mult mai selectă. El este cunoscut publicului şi pentru filme precum 2012, Meet the Parents sau Michael Clayton.

    Distribuţia este una excepţională, ca dovadă şi cele două nominalizări pentru rolurile secundare, în care îi regăsim pe John Slattery (Flags of Our Fathers, Mad Men, Desperate Measures), Michael Keaton (Birdman, Batman Returns, Desperate Measures), Mark Ruffalo (Shutter Island, Now You See Me, Eternal Sunshine of the Spotless Mind), Rachel McAdams (Sherlock Holmes, Midnight in Paris, About Time), Liev Schreiber (The Reluctant Fundamentalist, Ray Donovan, X-Men Origins: Wolverine) şi Stanley Tucci (The Devil Wears Prada, The Terminal, America’s Sweethearts). La scenariu a contribuit şi Josh Singer, cel care a cunoscut faima în urma serialului The West Wing.

    Spotlight este un film care merită atenţia ce i se acordă; este un film bine scris şi bine jucat. Acest gen a început să apară tot mai rar pe marile ecrane, dar este îmbucurător faptul că nu a trecut neobservat. Este genul de poveste care, chiar dacă nu are neapărat un punct culminant, atrage prin importanţa ideilor pe care le exprimă.
     

  • Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Despre furtuna stârnită de CEO-ul care şi-a plătit angajaţii cu câte 70.000 de dolari

    Pe 13 aprilie, Dan Price, tânărul CEO al Gravity Payments, companie din Seattle ce procesează plăţi cu cardul de credit, le-a spus angajaţiilor săi că le oferă un salariu minim de 70.000 de dolari pe an. Pentru unii a însemnat dublarea salariului. Pentru a face acest lucru, Price a anunţat că-şi va reduce salariul de 1,1 milioane de dolari, o decizie radicală în inima capitalismului. Unii l-au denunţat ca fiind un socialist, alţii ca fiind un Robin Hood.

    La momentul anunţului erau prezenţi jurnalişti de la New York Times şi NBC News, iar la scurt timp alte zeci de jurnalişti l-au invitat la interviuri, aşa că povestea CEO-ului darnic a făcut înconjurul lumii.

    Imediat după anunţ, compania a fost inundată de CV-uri, iar doi angajaţi au demisionat, motivând că această decizie nu este dreaptă pentru cei care câştigau mai mult. Lucrurile nu s-au oprit aici: Price a fost dat în judecată de fratele său, Lucas, care deţine 30% din Gravity, spunând că a abuzat de putere şi şi-a mărit nejustificat salariul. Dan Price a insinuat că fratele lui l-a dat în judecată deoarece nu a fost mulţumit de generozitatea sa. „Ştiu că această decizie este una radicală şi îmi pare rău că a apărut o ruptură în relaţia cu fratele meu“, a declarat el pentru Seattle Times. Dezvăluirea l-a făcut să pară o victimă. A fost lăudat de Esquire şi curtat de agenţi literari. Însă lucrurile nu sunt chiar aşa cum par, scrie Bloomberg Businessweek.

    CU CE SE OCUPĂ GRAVITY. Gravity este intermediarul dintre comercianţi şi companiile mari precum Visa sau Mastercard. Pe scurt, dacă ai plătit cu cardul de credit un sandviş în Seattle, Gravity se ocupă de transferul celor 6 dolari de la bancă către restaurant. Bineînţeles, Gravity păstrează o parte din bani.


    Dan Price era adolescent şi cânta într-o cafenea când a aflat pentru prima dată de procesarea plăţilor cu carduri. Proprietarul localului se plângea des de plăţile pe care trebuia să le suporte atunci când clienţii achitau cu cardul. În 2003, Price a început facultatea, iar anul următor a înfiinţat, alături de fratele său, Gravity. În 2005 s-a căsătorit, iar în 2006 a devenit CEO-ul companiei.
    Criza financiară din 2008 nu a ocolit Gravity. În doar câteva săptămâni, compania a pierdut cam 20% din business. „Ne-a schimbat profund. Dintr-o companie cu un profit modest am ajuns să pierdem bani în fiecare lună.“ Abia în 2012 salariile angajaţiilor Gravity au început să crească, iar fiecare majorare de salariu a adus un profit mai mare, susţine Dan Price.
    Dacă în 2011 câştiga în jur de 50.000 de dolari pe an, după cum a mărturisit chiar el la Aspen Ideas Festival, după numai un an salariu său anual a sărit la 1 milion de dolari, iar achiziţia unei case cu piscină în august 2012 confirmă acest lucru: el a plătit 900.000 de dolari cash pentru locuinţă.

    În 2013, Price spune că Gravity l-a angajat pe consultantul Towers Watson pentru a-i analiza veniturile. La recomandarea acestuia, Dan Price ar fi putut să-şi mărească salariul de 1,1 milioane de dolari. „Dar am ales să nu fac asta“. Oricum ar fi, salariul lui este atipic pentru o companie de mărimea Gravity. Finanţele companiei nu sunt publice, dar Dan Price spune că venitul brut ajunge la 150 de milioane de dolari în 2014 şi va creşte la 200 de milioane în 2015. Potrivit publicaţiei Chief Executive, salariul mediu pentru un CEO al unei companii cu venituri asemănătoare Gravity, incluzând şi bonusurile, ar ajunge la 710.000 de dolari. CEO-ul JetPay, competitor direct al Gravity, care procesează un număr similar de tranzacţii, a câştigat în 2014 doar 355.000 de dolari. Când reporterul Bloomberg l-a confruntat cu aceste date, Price a evitat răspunsul, iar într-un final a spus: „Nu mi-am majorat salariul niciodată fără acordul boardului“. Boardul însă era format din el şi fratele lui. Numai că avocatul lui Lucas Price, Greg Hollon, nu este de acord cu această afirmaţie, spunând că Dan Price şi-a mărit salariul de-a lungul anilor, deşi Lucas a obiectat în nenumărate rânduri.

    Dan Price povesteşte că atunci când a mărit salariile tuturor s-a gândit la o lucrare a economiştilor Angus Deaton şi Daniel Kahneman, în care se arăta că mulţumirea oamenilor este direct proporţională cu creşterea veniturilor, însă doar până la suma de 75.000 de dolari.
    Gravity avea 120 de angajaţi, iar fiecare câştiga, în medie, ceva mai puţin de 50.000 de dolari. Asta însemna că avea nevoie de 1,8 milioane dolari pentru a duce salariul fiecărui angajat la 70.000 de dolari. O mare parte din această sumă putea fi dedusă din salariul său de 1,1 milioane de dolari şi a crezut că această mărire de salariu ar creşte productivitatea personalului.

    Ryan Pirkle, responsabil pentru comunicarea Gravity, a spus că odată cu unele măriri salariale din 2014, Price i-ar fi spus: „Vreau ca oamenii potriviţi să promoveze povestea asta. Vreau exclusivitate“. Probabil de aceea jurnaliştii de la New York Times şi NBC News au fost prezenţi la momentul anunţului.

     

  • Inginerii Volkswagen au început să lucreze din 2005 la softul care falsifică testele de poluare

    Compania a admis în septembrie că 11 milioane de automobile diesel la nivel global au fost dotate, în perioada 2009-2015, cu un soft ilegal care reduce nivelul emisiilor în timpul testelor de poluare.

    Dintre acestea, 500.000 de automobile au fost comercializate pe piaţa americană.

    Preşedintele grupului VW, Hans Dieter Poetsch, a afirmat joi, într-o conferinţă de presă, că în 2005 inginerii nu au reuşit să găsească, la timp şi în cadrul bugetului stabilit, o soluţie tehnică pentru ca emisiile de oxid de nitrogen să respecte reglementările din SUA. Din acest motiv, inginerii au venit cu ideea softului care manipulează rezultatele testelor de poluare.

    Ulterior, când a fost găsită o soluţie, aceasta nu a mai fost aplicată, a precizat Poetsch.

    “Nu vorbim despre o singură greşeală, ci de un şir neîntrerupt de greşeli”, a spus Poetsch reporterilor.

    Poetsch nu a precizat dacă vreun model al Volkswagen de dinainte de 2009 a fost dotat cu softul ilegal în SUA.

    Un purtător de cuvânt al Agenţiei de Protecţie a Mediului (EPA) din Statele Unite nu a fost disponibil pentru comentarii, dacă sunt investigate şi alte modele.

    VW a comercializat unele modele diesel în SUA şi în perioada 2005-2006, dar a suspendat vânzările în 2007 şi 2008, după ce EPA a impus standarde de poluare mai stricte.

  • SCANDALUL Volkswagen: Extinderea problemelor riscă să aibă un impact serios asupra vânzărilor

    Acţiunile Volkswagen sunt în scădere cu 7,8%, la bursa din Frankfurt, relatează Reuters.

    Analiştii consideră că extinderea scandalului poate afecta consumatorii care până acum nu au luat în serios manipularea testelor de poluare ale automobilelor diesel.

    Producătorul auto german a anunţat că emisiile de dioxid de carbon generate de 800.000 de automobile ale grupului au fost subestimate şi a suplimentat cu 2 miliarde de euro costurile estimate ale scandalului.

    Volkswagen a anunţat în septembrie că 11 milioane de automobile diesel din întreaga lume au instalate softuri ilegale care reduc nivelul emisiilor în timpul testelor.

    “O altă săptămână, un nou şoc în istoria VW. Adăugăm alte 4 miliarde de euro la costul rechemărilor şi suntem îngrijoraţi că impactul comercial va fi mai mare”, a declarat Stuart Pearson, analist la Exane BNP Paribas.

    Scandalul declanşat pe 18 septembrie nu a avut un impact semnificativ asupra vânzărilor grupului, chiar dacă Volkswagen a fost singurul producător auto german care a raportat un declin al înmatriculărilor auto în Germania, în octombrie.

    Agenţia americană pentru Protecţia Mediului a anunţat luni extinderea investigaţiei în cazul grupului auto Volkswagen, acuzat că a folosit dispozitive de manipulare a emisiilor şi la motoare diesel mai puternice, ale unor modele SUV Audi şi Porsche. Suspiciunile se referă la motoare diesel cu capacitatea de peste 2.000 de centrimetri cubi instalate pe circa 10.000 de vehicule Porsche, Audi şi alte mărci ale grupului VW vândute în Statele Unite începând cu anul 2014. Este vorba de modelul Volkswagen Touareg 2014, Porsche Cayenne 2015, Audi A6 Quattro, A7 Quattro, A8, A8L, şi Q5 2016.

    Grupul auto Volkswagen a respins noile acuzaţii ale autorităţilor americane.

    În trimestrul al treilea, VW a alocat 6,7 miliarde de euro pentru acoperirea costului rechemării în service a 11 milioane de vehicule la nivel mondial, pentru eliminarea softurilor ilegale.

    Volkswagen a raportat săptămâna trecută prima pierdere trimestrială din ultimii 15 ani, de 3,48 miliarde de euro, din cauza costurilor legate de scandalul manipulării testelor de poluare, şi a redus estimările referitoare la profit.

  • SCANDALUL VOLKSWAGEN. Procuratura Spaniei cere investigarea producătorului german

    Procurorii susţin că Volkswagen ar fi comis fraudă, inclusiv prin faptul că a beneficat în mod ilegal de subvenţii, şi că a afectat mediul prin poluarea provocată de maşini.

    Reprezentanţii VW au refuzat să comenteze.

    Dacă Înalta Curte acceptă cazul, acesta va fi încredinţat unui magistrat investigator şi ar putea dura luni şi chiar ani până la începerea sau nu a procesului.

    Cel mai mare producător de automobile din Europa a admis că s-a folosit de softuri ilegale, instalate pe 11 milioane de vehicule diesel la nivel mondial, pentru reducerea nivelului emisiilor acestora în timpul testelor.

    În Spania, aproape 700.000 de automobile, majoritatea marca Seat, ar fi fost dotate cu softul ilegal.

    Procuratura spaniolă cere Ministerului Industriei, care a fost în contact strâns cu reprezentanţii VW de la izbucnirea scandalului, la jumătatea lunii septembrie, să îi pună la dispoziţie toate informaţiile obţinute până în prezent.

    Guvernul de la Madrid a anunţat că va încerca să recupereze toate subvenţiile acordate pentru achiziţiile de automobile VW, dar ulterior şi-a nuanţat atitudinea, notând că stimulentele acordate la achiziţia de maşini nepoluante nu sunt legate direct de tipurile de emisii aflate în investigaţie şi nu pot fi recuperate.

    Ministerul Industriei a subliniat totuşi că o investiţie a Volkswagen în Spania de 4,2 miliarde de euro va fi garantată, chiar dacă grupul german analizează măsuri de reducere masivă a costurilor.