Tag: sanctiuni

  • Fiscul a scos bani din piatră seacă. ANAF a sancţionat mai multe firme de administrare a balastierelor. Ce amenzi a aplicat

    „Linia de acţiune utilizată este LO17_CST – Activităţi cu risc fiscal asociat comerţului cu materiale de construcţii”, se arată în comunicat.

    Principalele obiective de control au vizat verificarea modului de fiscalizare a sumelor încasate, verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de funcţionare şi autorizare şi a existenţei formelor legale pentru încadrarea în muncă a personalului deservent, verificarea modului de înregistrare în gestiune a materiilor prime şi a documentelor privind producţia, identificarea beneficiarilor.

    „Urmare acţiunilor de control desfăşurate la 237 de contribuabili, în perioada 28-29 iunie 2017, au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 902.956 de lei (amenzi şi confiscări)”, precizează instituţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TOP legi de circulaţie scrise fără cap. Ţara în care nu ai voie să conduci dacă nu eşti la volan

    De la interdicţia impusă de ruşi circulaţiei unui autovehicul murdar la bizara amendă de 78 de dolari pentru cei care lovesc cu maşina un trecător, Huffington Post prezintă 50 dintre cele mai ciudate sancţiuni pentru cei care circulă pe drumurile publice.

    IATĂ AICI CELE MAI STUPIDE LEGI DE CIRCULAŢIE, CE AMENZI SE DAU ŞI ÎN CE ŢĂRI SE APLICĂ

  • Donald Trump analizează posibilitatea impunerii unor sancţiuni comerciale Chinei

    Trei oficiali din cadrul Administraţiei de la Washington au declarat că Donald Trump analizează o serie de opţiuni, printre care taxe vamale la importurile de oţel, o idee preluată deja de secretarul Comerţului, Wilbur Ross, în cadrul planului privind industria oţelului inclus în proiectul strategiei de securitate naţională.

    Nicio decizie nu este aşteptată săptămâna aceasta şi nu este clar dacă liderul de la Casa Albă va trece vreodată la impunerea de sancţiuni comerciale Chinei. În aprilie, Donald Trump a revenit asupra ameninţării cu retragerea din Acordul de liber-schimb nord-american (NAFTA) după ce a discutat prin telefon cu liderii Canadei şi Mexicului.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • De la pescar la miliardar. Cum a transformat o sancţiune impusă ţării sale într-o avere de 1 miliard de dolari

    O nouă fabrică, ridicată în urma unei investiţii de 30 de milioane de dolari, tocmai începe să producă. Norebo, compania deţinută de Vitaly Orlov a ajuns anul trecut să deţină 11% din producţia de peşte a ţării, relatează Bloomberg, care a evaluat anul trecut că averea rusului a ajuns la 1 miliard de dolari. Agenţia Federală Rusească a Pescarilor a raportat anul trecut capturi de 5,25 de milioane de tone).

    “Am fost întotdeauna sigur că viaţa mea se va lega strâns de pescărie,” spune Vitaly Orlov, care are acum 51 de ani şi controlează un imperiu construit în domeniul pescăriei. Afacerea sa a prosperat ca urmare a restricţiilor de comerţ cu Rusia impuse de marile puteri. Afacerea antreprenorului a crescut deopotrivă mulţumită creşterii vânzărilor din Rusia, odată cu scăderea importurilor de bunuri, dar şi pe pieţe externe, care înseamnă acum 60% din rulajele companiei.

    Orlov a ajuns să controleze integral Norebo anul trecut, când unicul său asociat s-a retras din afacerea care a avut în 2015 venituri de circa 600 de milioane de dolari.

    În urmă cu trei ani, preşedintele rus Vladimir Putin a interzis importurile din ţările care şi-au manifestat dezacordul în legătură cu planul său de a anexa peninsula Crimeea. Tone de produse de import au fost adunate grămezi şi distruse cu buldozerele, într-o acţiune menită să sfideze deciziile ţărilor occidentale.

    Vânzările companiei Norebo la export nu au fost afectate, întrucât nu intră sub incidenţa comerţului restricţionat. Pe de altă parte, interzicerea importurilor în Rusia a făcut loc antreprenorilor locali să vândă şi mai mult.

    Orlov, care este un bun vorbitor de engleză, a absolvit cursurile şcolii de marină din Murmansk, având brevet de navigator, cu numai câteva luni înainte de destrămarea URSS-ului, care făcea loc unei noi orânduiri. O treime din populaţia oraşului Murmansk, adică în jur de 150.000 de oameni – au părăsit oraşul în căutarea unui trai mai bun, iar pentru mulţi asta a însemnat să se relocheze în oraşe ca Moscova sau St. Petersburg. Iniţial, Orlov s-a numărat printre cei care au plecat, dar a ales să se întoarcă. În 1993 a fost angajat de Magnus Roth, un fost ofiţer de marină norvegian, în cadrul unei firme norvegiane, pentru a vinde peşte rusesc – ieftin – în ţările nordice. Patru ani mai târziu, Orlov şi Roth înfiinţau propria lor companie, Ocean Trawlers şi închiriau nave de pescuit norvegiene pescarilor ruşi. Roth se ocupa de vânzări şi obţinerea finanţărilor de la băncile din ţările vestice, iar Orlov se ocupa de operaţiunile de pe piaţa rusă. “Eram obsedaţi de ideea de a crea cea mai mare companie de pescărie din lume,” spunea rusul la un moment dat pentru o publicaţie locală.

    Roth a vândut pachetul său de acţiuni spre finalul anului trecut contra unei sume a cărei valoare este necunoscută.

    Orlov spune că pe parcursul ultimilor zece ani compania pe care acum o deţine integral a cheltuit peste 600 de milioane de dolari pentru a construi o veritabilă flotă şi pentru expansiunea activităţii, dar comentează că valoarea companiei sale este mai mică decât evaluarea de 1 miliard de dolari, făcută de Bloomberg anul trecut. 

  • De la pescar la miliardar. Cum a transformat o sancţiune impusă ţării sale într-o avere de 1 miliard de dolari

    O nouă fabrică, ridicată în urma unei investiţii de 30 de milioane de dolari, tocmai începe să producă. Norebo, compania deţinută de Vitaly Orlov a ajuns anul trecut să deţină 11% din producţia de peşte a ţării, relatează Bloomberg, care a evaluat anul trecut că averea rusului a ajuns la 1 miliard de dolari. Agenţia Federală Rusească a Pescarilor a raportat anul trecut capturi de 5,25 de milioane de tone).

    “Am fost întotdeauna sigur că viaţa mea se va lega strâns de pescărie,” spune Vitaly Orlov, care are acum 51 de ani şi controlează un imperiu construit în domeniul pescăriei. Afacerea sa a prosperat ca urmare a restricţiilor de comerţ cu Rusia impuse de marile puteri. Afacerea antreprenorului a crescut deopotrivă mulţumită creşterii vânzărilor din Rusia, odată cu scăderea importurilor de bunuri, dar şi pe pieţe externe, care înseamnă acum 60% din rulajele companiei.

    Orlov a ajuns să controleze integral Norebo anul trecut, când unicul său asociat s-a retras din afacerea care a avut în 2015 venituri de circa 600 de milioane de dolari.

    În urmă cu trei ani, preşedintele rus Vladimir Putin a interzis importurile din ţările care şi-au manifestat dezacordul în legătură cu planul său de a anexa peninsula Crimeea. Tone de produse de import au fost adunate grămezi şi distruse cu buldozerele, într-o acţiune menită să sfideze deciziile ţărilor occidentale.

    Vânzările companiei Norebo la export nu au fost afectate, întrucât nu intră sub incidenţa comerţului restricţionat. Pe de altă parte, interzicerea importurilor în Rusia a făcut loc antreprenorilor locali să vândă şi mai mult.

    Orlov, care este un bun vorbitor de engleză, a absolvit cursurile şcolii de marină din Murmansk, având brevet de navigator, cu numai câteva luni înainte de destrămarea URSS-ului, care făcea loc unei noi orânduiri. O treime din populaţia oraşului Murmansk, adică în jur de 150.000 de oameni – au părăsit oraşul în căutarea unui trai mai bun, iar pentru mulţi asta a însemnat să se relocheze în oraşe ca Moscova sau St. Petersburg. Iniţial, Orlov s-a numărat printre cei care au plecat, dar a ales să se întoarcă. În 1993 a fost angajat de Magnus Roth, un fost ofiţer de marină norvegian, în cadrul unei firme norvegiane, pentru a vinde peşte rusesc – ieftin – în ţările nordice. Patru ani mai târziu, Orlov şi Roth înfiinţau propria lor companie, Ocean Trawlers şi închiriau nave de pescuit norvegiene pescarilor ruşi. Roth se ocupa de vânzări şi obţinerea finanţărilor de la băncile din ţările vestice, iar Orlov se ocupa de operaţiunile de pe piaţa rusă. “Eram obsedaţi de ideea de a crea cea mai mare companie de pescărie din lume,” spunea rusul la un moment dat pentru o publicaţie locală.

    Roth a vândut pachetul său de acţiuni spre finalul anului trecut contra unei sume a cărei valoare este necunoscută.

    Orlov spune că pe parcursul ultimilor zece ani compania pe care acum o deţine integral a cheltuit peste 600 de milioane de dolari pentru a construi o veritabilă flotă şi pentru expansiunea activităţii, dar comentează că valoarea companiei sale este mai mică decât evaluarea de 1 miliard de dolari, făcută de Bloomberg anul trecut. 

  • Ungaria primeşte o palmă puternică de la Uniunea Europeană. Pentru prima oară, Parlamentul European vrea să SUSPENDE…

    Oficiali ai mai multor grupuri politice din Parlamentul European au anunţat marţi că există o majoritate care va adopta o rezoluţie pentru declanşarea Articolului 7, ca răspuns la decizia Ungariei de a aproba o lege controversată privind închiderea Universităţii Central Europene din Budapesta.

    Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene nu a fost niciodată invocat şi prevede suspendarea drepturilor de vot ale unui stat membru în Consiliul European.

    Ungaria primeşte o palmă puternică de la Uniunea Europeană. Pentru prima oară, Parlamentul European vrea să SUSPENDE…

  • CEJ a decis că sancţiunile UE impuse firmelor din Rusia pentru criza din Ucraina sunt valide

    Curtea a decis că “măsurile restrictive adoptate (…) împotriva unor interese ruse ca reacţie la criza din Ucraina, inclusiv Rosneft, sunt valide”.

    Compania rusă Rosneft din domeniul gazelor şi energie a deschis o acţiune legală în Marea Britanie împotriva sancţiunilor, cerând anularea deciziei liderilor UE privind restricţionarea anumitor tranzacţii financiare şi comerciale cu Rusia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sancţiunea pe care România o riscă din partea UE din cauza unei legi pe care parlamentarii nu se înţeleg. Cum au ajuns tăierile ilegale de păduri motiv de dispută

    Greenpeace România, Fundaţia Eco-Civica şi Plantăm fapte bune în România susţin că “aprobarea OUG 51/2016 cu amendamentele necesare stabilite este cea mai sigură şi directă cale pentru completarea legii contravenţiilor silvice”, în caz contrar, România riscând să se confrunte cu ” trei probleme grave”.

    “Începe o avalanşă a anulării acestor sancţiuni, înlăturarea acestor prevederi ale OUG 51 ar duce la vechile prevederi ale legii 171 şi, a treia problemă destul de gravă: am reintra în procedura de infringement, ceea ce ar fi catastrofal pentru statul român. Totul pentru a proteja proprietatea. De fapt, asta încearcă OUG 51: să protejeze proprietatea împotriva acestor furturi, abuzuri, inclusiv de complicitatea personalului silvic. Noi am militat pentru îmbunătăţirea salarizării personalului silvic, există fonduri şi trebuie să înlăturăm şi această presiune, care vine şi din lipsa compensărilor pe care trebuie să le acordăm pentru pădurile care au restricţii la tăiere”, a explicat, pentru Gândul, vicepreşedintele Fundaţiei Eco-Civica, Dan Trifu.

    În cazul în care s-ar merge pe varianta proiectului de lege din 2014, odată ajuns la vot în plen, unele dintre amendamente ar risca să fie respinse, în lipsa consensului, susţine Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanii la Greenpeace România.

    Se poate trezi cineva în Parlament să zică ‘domne, acel articol e o prostie, trebuie să îl tăiem’. De aici îngrijorarea că putem să vulnerabilizăm acest proces pentru faptul că nu se merge pe procedura cea mai simplă care ne asigură continuitate legislativă fără niciun fel de dubiu”, a declarat, pentru Gândul, Valentin Sălăgeanu.

    “Scrupuloşii zic că nu e vid legislativ, că există legea din 2010. Da, dar noi suntem în 2017”

    În plus, această procedură ar fi “mai complicată”, în contextul în care forma finală a proiectului din 2014 “ar trebui să conţină o serie de prevederi foarte specifice” pentru a nu intra “într-o zonă gri”, în sensul în care OUG 51 să nu devină vulnerabilă în faţa unui atac la CCR. 

    “E acel interval de timp între intrarea automată în vigoare a unei abrogări şi intrarea în vigoare a unei legi care stabileşte contravenţii. Pentru întreaga acea perioadă, dacă nu e bine reglementată legea prin care se votează cum, când intră în vigoare fiecare, ajungem într-o zonă de vid legislativ în sensul că se aplică doar prevederile legii din 2010. Scrupuloşii zic că nu e vid legislativ, că există legea din 2010. Da, dar noi suntem în 2017. Dacă în 2017 aplicăm legea din 2010, este clar că nu e în regulă pentru că legea din 2010 de aia a trebuit să fie amendată, în baza ei riscam infringement de la Comisia Europeană”, a detaliat Sălăgeanu.

    Mai mult decât atât, dacă am avea chiar şi pentru o zi o lege care e mai favorabilă OUG 51/2016, în condiţiile respingerii proiectului de lege privind aprobarea actului normativ emis de Guvernul Cioloş, “majoritatea infracţiunilor sau contravenţiilor stabilite pe baza OUG 51 o să fie atacabile”.

    “Susţinem că dacă nu se votează prin lege această ordonanţă, la care vot să se adauge şi amendamentele necesare, intrăm într-o zonă de procedură legislativă care poate vulnerabiliza legea contravenţiilor silvice”, a subliniat, în acest sens, Sălăgeanu.

    Garanţia că acest proiect va fi adoptat în forma în care prevedea Ordonanţa 51 este aproape hilar”

    Ambii susţin faptul că nu au nicio garanţie că proiectul de lege din 2014 va fi adoptat în forma în care prevedea Ordonanţa 51.  

    CITEŞTE CONTINUAREA PE GÂNDUL

     

     

  • Taximetriştii care refuză cursa pot fi sancţionaţi. Află cum poţi şi tu să o faci

    Informaţiile apar într-un răspuns adresat de către PGMB privind noul regulament de taximetrie al Capitalei. În 2016 au existat 3.103 controale în domeniul transportului în regim de taxi.

    IATĂ AICI CUM POŢI SĂ-I RECLAMI PE TAXIMETRIŞTII CARE REFUZĂ CURSA

  • Gafa de la premiile OSCAR se lasă cu sancţiuni pe viaţă. Vinovaţilor li se INTERZICE colaborarea cu Academia de film

    De asemenea, Cheryl Boone Isaacs a declarat că relaţiile companiei PriceWaterhouseCoopers (PWC) cu cei doi contabili sunt revizuite în acest moment.

    Cei doi responsabili pentru gafa monumentală de duminică noapte sunt Brian Cullinan şi Martha Ruiz.

    Compania PwC, care este responsabilă cu organizarea procedurii de votare pentru premiile Oscar de 83 de ani, şi-a asumat responsabilitatea pentru eroarea de la finalul Galei, care a uimit o lume întreagă şi va rămâne în istorie.

    Un contabil al Academiei Americane de Film a dat în bară procedura meticuloasă de anunţare a premiului Oscar pentru cel mai bun film înmânând plicul greşit, astfel că filmul “La La Land” a fost declarat câştigător înainte ca “Moonlight” să fie desemnat adevăratul câştigător al premiului, au anunţat reprezentanţii firmei PricewaterhouseCoopers (PwC), luni seară.

    Contabilul Brian Cullinan, despre care mai multe surse din media au declarat că scria mesaje pe Twitter cu puţin timp înainte de anunţarea celui mai important premiu de la Gala Oscar, de duminică noapte, le-a înmânat prezentatorilor Warren Beatty şi Faye Dunaway plicul greşit, a menţionat firma de contabilitate într-o declaraţie publică.

    Gafa a surprins nu doar publicul prezent la Dolby Theatre din Hollywood, dar şi telespectatorii care au urmărit în direct gala Oscar. “Cullinan a dat din greşeală plicul de rezervă pentru cea mai bună actriţă în rol principal în loc să îmnâneze plicul pentru cel mai bun film lui Beatty şi Dunaway”, au declarat reprezentanţii PwC.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro