BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Atacul aerian al Rusiei asupra Ucrainei atrage critici la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU

    Rusia a atras vineri critici dure în Consiliul de Securitate al ONU pentru lansarea unor atacuri masive cu rachete şi drone împotriva Ucrainei, după ce Kievul şi susţinătorii săi au cerut o reuniune urgentă a organismului, transmite Reuters.

    Vineri, loviturile ruseşti pe teritoriul Ucrainei au ucis 31 de civili şi au rănit alţi peste 160, în cele mai mari atacuri aeriene de la începutul războiului în februarie 2022, potrivit oficialilor, iar Polonia a anunţat că o rachetă rusă pare să fi zburat în spaţiul său aerian înainte de a se întoarce în Ucraina.

    „În mod tragic, anul 2023 se încheie aşa cum a început – cu violenţe devastatoare împotriva poporului ucrainean”, a declarat secretarul general adjunct al ONU, Khaled Khiari, după ce a informat Consiliul cu privire la atacuri.

    „Încă o dată, ucrainenii sunt forţaţi să îşi petreacă sărbătorile căutând adăpost, curăţând molozul şi îngropând morţii, în mijlocul unor temperaturi scăzute”, a adăugat el.

    Majoritatea membrilor consiliului, inclusiv Statele Unite, Franţa şi Marea Britanie, au condamnat atacurile asupra Ucrainei.

    Reprezentantul permanent adjunct al Chinei la ONU, Geng Shuang, nu a condamnat atacurile şi a făcut apel la o „soluţie politică” pentru războiul din Ucraina.

    Ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzya, a declarat că Rusia a lansat atacuri doar asupra infrastructurii militare din Ucraina şi că sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei sunt responsabile pentru victimele civile.

    Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a condamnat atacurile Rusiei asupra Ucrainei, a declarat purtătorul de cuvânt Stephane Dujarric, într-un comunicat.

    „Atacurile împotriva civililor şi a infrastructurii civile încalcă dreptul umanitar internaţional, sunt inacceptabile şi trebuie să înceteze imediat”, a declarat Dujarric.

  • Statele Unite avertizează toate băncile: Administraţia Biden va include pe lista neagră a instituţiilor financiare străine care sprijină complexul militar industrial al Rusiei, ca parte a eforturilor Washingtonului de a înfometa maşina de război a Moscovei

    Administraţia Biden va include pe lista neagră a instituţiilor financiare străine care sprijină complexul militar industrial al Rusiei, ca parte a eforturilor Washingtonului de a înfometa maşina de război a Moscovei, scrie FT. 

    Un ordin executiv care va fi emis vineri va permite SUA să impună sancţiuni instituţiilor financiare care ajută Rusia să îşi asigure echipamentele şi alte bunuri de care are nevoie pentru a continua să lupte în Ucraina. Băncilor supuse sancţiunilor li se va interzice accesul la sistemul financiar american.

    “Acest anunţ arată clar că cei care finanţează şi facilitează tranzacţiile de bunuri care ajung pe câmpul de luptă se vor confrunta cu consecinţe grave”, a scris vineri secretarul adjunct al Trezoreriei SUA, Wally Adeyemo, într-un articol de opinie publicat în Financial Times.

    Un oficial american de rang înalt a declarat că Rusia a petrecut “timp şi resurse considerabile” direcţionându-şi serviciile de informaţii pentru a găsi modalităţi de a eluda sancţiunile şi controalele la export. Aceasta a inclus utilizarea “atât a intermediarilor financiari, atât cu bună ştiinţă, cât şi fără să ştie” pentru a ocoli restricţiile şi a obţine componente critice.

    Administraţia Biden va colabora cu băncile americane şi europene pentru a le informa cu privire la noile reguli şi pentru a se asigura că acestea comunică cu băncile lor corespondente despre cum să evite noile sancţiuni – sau riscă să fie izolate de sistemul financiar american, a declarat oficialul de rang înalt.

  • Adrian Sârbu: Suntem de doi ani în război şi ne prefacem că nu ştim asta. România nu face nimic, nici măcar să arate că se pregăteşte să se apere în cazul unei agresiuni

    Nemo:  15 contra 1. Toţi împotriva lui Putin. Rusia are lista de candidaţi pentru alegerile prezidenţiale din martie anul viitor. Chiar dacă luptă împotriva altor 15 aşa-zişi adversari, care şi ei vânează fotoliul de la Kremlin, Putin aproape că are în mână mandatul care îl va ţine în fruntea Rusiei pentru încă 6 ani. Opoziţia e redusă la tăcere.

    Hofi: În timp ce încrederea în armata ucraineană creşte, Zelenski se prăbuşeşte în sondaje. 96% dintre ucraineni îşi pun încrederea în militari, aproape 90% în şeful Armatei Ucrainei, generalul Valeri Zalujnâi, iar în Zelenski mai cred doar 62%.

    Nemo: Văd că toată planeta încă e preocupată de ceea ce se întâmplă în Rusia, în Ucraina şi în războiul dintre cele două ţări.

    Adrian Sârbu: Pentru că suntem în al treilea Război mondial şi nu vrem să acceptăm asta. Care va dura, după părerea mea, 10 ani, va trage absolut toată lumea în conflicte, întâi regionale şi având în vedere aşezarea blocurilor deja între lumea lui Xi şi Putin şi lumea lui nu ştiu cine, că ţi-e puţin jenă să spui că e lumea lui Biden sau a lui Trump. E lumea democraţiei fără lideri. Dacă ne-am duce puţin 20 de ani înainte, în 2040, nu, în 2050 că tot se laudă chinezii că în 2049 o să fie noua Americă. Şi ne-am întoarce înapoi, am descoperi cum omenirea a trecut prin acelaşi proces de orbire într-o perioadă de bunăstare, de nesimţire într-o perioadă de bunăstare şi în care psihopaţii, triştii, refulaţii, nereuşiţii au ieşit în faţă. Ce face astăzi Putin în discursul ăsta… deci e un discurs de tip Hitler Nurenberg în care el a spus aşa: domne, Hitler spunea aşa: toţi germanii, toţi cetăţenii germani din afara graniţelor Germaniei sunt cetăţeni înăuntru graniţelor Germaniei. Şi diverşi cetăţeni de atunci de la putere, din Europa puternică, cu mari puteri, Franţa, Anglia, se făceau că nu aud. Rezultatul? În 1940, Hitler era stăpânul Europei. Acum discursul lui Putin e: totul e al Rusiei, inclusiv fostele ţări comuniste. Şi dacă vreau vă mai spun că şi o bucată din America e a Rusiei. Alaska, California. Acum zice: nu, eu ocup Ucraina, care e a compatrioţilor mei. Ce termen pervers de propagandă. Compatrioţi. Exact aşa spunea şi Hitler. Vasăzică nu mai sunt cetăţeni ruşi, nu, domne, sunt compatrioţi. Nemo, ce eşti tu, mă? Păi sunt român. De mâine eşti compatriotul meu. Şi ce înseamnă asta? Păi blocul în care locuieşti tu e al Rusiei, că eşti compatriotul meu şi trebuie să te alătur de patria-mamă. Asta spune psihopatul ăsta.

    Totuşi, suntem de doi ani în război şi ne prefacem că nu ştim asta. În cazul nostru, al României, şi mult mai grav al conducătorilor, e un act de iresponsabilitate trădătoare. Ne facem că nu înţelegem, ne dorim ca ucrainenii să-l oprească pe Putin. Noi ne-am complăcut în singurul model valabil după 1989, care este apartenenţa la UE. Din păcate, UE, prin lideri foarte slabi şi foarte neinteresaţi, nu şi-a urmărit mandatul. În condiţiile în care România astăzi, de doi ani de zile nu face nimic, măcar să arate că se pregăteşte să se apere în cazul unei agresiuni care, în cazul nostru, este de 360 de grade.

    Hofi: Aţi spus mai devreme că SUA sunt cumva garantul României şi cu siguranţă nu putem neglija acest lucru.

    Adrian Sârbu: Şi ce o sa facă? O să vină americanul să lupte pentru tine aici? Eşti convins?

    Hofi: Nu luptă pentru mine, luptă pentru ei aici.

    Adrian Sârbu: Păi are experienţa Vietnamului, las-o jos, las-o jos. Au experienţa Vietnamului.

    Hofi: Dl. Sârbu, în Vietnam a fost război mondial? În Afganistan a fost război mondial?

    Adrian Sârbu:  Păi eram în război. Războiul Rece a fost un război, Hofi. A fost un război.

    Hofi: Atunci de ce spuneţi că este al treilea Război Mondial?

    Adrian Sârbu: Pentru că nu aveai atât de multă forţă economică şi militară de partea oligarhilor, şi populaţie, cum ai acum.

     

  • Plăteşte Austria pentru prietenia ei cu Kremlinul? Nu chiar. OMV pierde active îngheţate din nordul Rusiei, dar îşi creşte exporturile de gaze ruseşti în regiune, iar Raiffeisen readuce în mâini austriece colosul din construcţii Strabag

    La ordinul direct al lui Putin, Rusia a naţionalizat active foarte înde­păr­tate de gaze naturale ale OMV. Pare un pas logic având în vedere că grupul austriac s-a angajat să nu mai investească în Rusia după ce aceasta a ata­cat Ucraina. Văzută din altă perspectivă, muta­rea făcută de Moscova pare mai degrabă un schimb. Raiffeisen Bank International chiar a făcut un schimb cu Oleg Deripaska prin care oli­garhul rus se alege cu o sumă de ruble echi­valentă cu 1,5 miliarde de euro, iar grupul ban­car austriac primeşte de la acesta participaţia sa de 28% la Strabag, una dintre cele mai mari companii de construcţii din Europa.

    Compania este austriacă. Tranzacţia, care, după cum scrie Financial Times, ocoleşte sancţi­unile occidentale impuse Rusiei, va trebui aprobată de guvernul rus. Principalii acţio­nari ai Strabag sunt UNIQA/Raiffeisen cu o par­ticipaţie de aprope 30%, familia Haselsteiner cu 28% şi o companie a lui Deripaska cu acel pachet de 28% din ac­ţiuni urmărit de Raiffeisen. În tot acest timp, Austria, prin OMV, continuă să importe gaze ruseşti, din care vinde şi vecinilor.

    Aceste lucruri arată cât de com­plexe şi strânse sunt legăturile celei mai puternice economii din Europa Centrală cu Rusia. De fapt, din cauza unor astfel de legături guvernul de la Kiev a pus Raiffeisen pe lista nea­gră a companiilor care sponsorizează agre­siu­nile militare ale Rusiei din Ucraina. Acest titlu are mai degrabă efect defăimător decât legal. Dar Austria a reacţionat, spun mai multe surse diplomatice europene, blocând cel mai recent pachet de sancţi­uni al UE (al 12-lea de pâ­nă acum) contra Mosco­vei. Di­plo­maţii austrieci au expli­cat atunci că nu se opun pachetu­lui de măsuri ci vor să verifice aspectele legale.

    Însă Viena a cedat doar după ce Kievul s-a retras de pe poziţii, acceptând în schimb să lase autorităţile ucrainene să ţină banca austriacă sub presiune în privinţa afacerilor din Rusia, notează EUobserver. Tot EUobserver a scris că blocajul a fost făcut de bancherii austrieci şi că acesta reprezintă o formă de „şantaj“ asupra Ucrainei. Cât de importantă este Rusia pentru Raiffeisen o arată rezultatele financiare. Pro­fitul pe această piaţă i s-a triplat în primul tri­mestru. Anul acesta, operaţiunile ruseşti i-au adus jumătate din profitul total.

    Aceasta în condiţiile în care, spun surse cita­te de Reuters, Banca Centrală Europeană face presiuni asupra băncii să renunţe la opera­ţiunile ruse. Referitor la tranzacţia cu partici­paţia de 28% a lui Deripaska la Strabag, Raiffeisen o eti­chetează ca pe o măsură de re­du­cere a expu­ne­rii la Rusia. Participaţia este vândută de Raspe­ria Trading Limited, com­panie aparţinând omului de afaceri rus. El ar primi în schimb cash. Deripaska a fost unul dintre puţinii oli­garhi din Rusia care au criticat public războiul contra Ucrainei în fazele de început – deşi in­di­rect, aminteşte FT. Cu toate acestea, pe măsură ce reprimarea in­ternă a disidenţei de către Putin a crescut în for­ţă, Deripaska a devenit mai puţin gălăgios. Într-un interviu acordat FT, în septem­brie, el a spus că sancţiunile europene împotriva Rusiei eşuează în atingerea obiectivelor lor. Mi­li­ar­darul are de multă vreme legături puternice de afaceri în Austria. Un aliat esenţial în această ţară este Siegfried „Sigi“ Wolf, care a fost pre­şedintele Russian Machines, conglomeratul de inginerie al lui Deripaska.

    Wolf a fost, de asemenea, membru al consi­liului de administraţie al Strabag şi al subsidia­rei europene a băncii ruse Sberbank, care avea se­diul la Viena. Wolf a fost şi un critic puternic al sancţiunilor europene împotriva companiilor ruseşti. El i-a scris o scrisoare personală lui Putin în aprilie, oferindu-se să-şi folosească ex­perien­ţa ca membru al consiliului de suprave­ghere al Grupului Porsche pentru a ajuta la reconstrui­rea industriei auto din Rusia, dacă guvernul îi va acorda un împrumut suficient de mare.

    Acum, investiţiile şi operaţiunile companiilor austriece, sau ale oricăror altor companii occidentale, în Rusia nu mai sunt sigure. Putin a anunţat că niciun acord corporate de până acum nu mai este valid. Rezultatul este un val de exproprieri, confiscări şi naţionalizări ale activelor companiilor vestice. Spre exemplu, statul rus a preluat controlul operaţiunilor cu gaze ale importatorilor Fortum şi Uniper în aprilie. Apoi au fost confiscate activele Danone şi Carlsberg.

    Cum în vară încă funcţionau mai mult de jumătate din afacerile din Rusia ale companiilor europene active înainte de război, potrivit calculelor Kyiv School of Economics, este de aşteptat ca valul să se mărească. Acesta este contextul în care Putin a ordonat naţionalizarea activelor de mai multe miliarde de euro pe care OMV, dar şi grupul german BASF, le aveau în proiectele de extragere a gazelor naturale Yuzhno-Russkoye şi Achimov din zona arctică a Rusiei. Pentru OMV, înainte de război Rusia era o regiune de bază pentru segmentul Explorare & Producţie. Dar în primăvara anului trecut a anunţat că a decis să nu mai investească acolo.

    După cum sugerează incendiile şi exploziile repetate care au lovit în ultimii ani infrastructura internă de gaze a Rusiei, neglijată în favoarea construirii gazoductelor prin care Gazprom a înconjurat Europa, Moscova ar fi avut nevoie de capital străin. Acesta este acum blocat. În consecinţă, Rusia face acum ce vrea cu activele companiilor străine. Dar nici aşa pentru OMV afacerile cu Rusia nu s-au transformat într-o tragedie. Austria este înecată cu gaze naturale ruse, ceea ce permite acestui client tradiţional al Gazprom să-şi mărească exporturile de energie către statele vecine, scrie Bloomberg.

    Austria este un centru de distribuţie al gazelor ruse de o jumătate de secol, cu conductele şi depozitele gândite în aşa fel încât să permită livrări către Ungaria, Germania, Italia şi Slovenia. OMV încă mai are cu Gazprom un contract pe termen lung, până în 2040, care obligă compania să cumpere gazele care ajung la graniţele Austriei. În vară, CEO-ul companiei austriece Alfred Stern a declarat într-un interviu pentru FT că OMV va continua să se aprovizioneze de la Gazprom cu cea mai mare parte a gazelor de care are nevoie pentru această iarnă, deşi are contracte şi cu alţi furnizori.

    El a precizat că OMV nu are nicio intenţie de a renunţa la acordul cu Gazprom. OMV aduce 30% din gazele consumate în Austria. Problemele majore în relaţia energetică a Austriei cu Rusia ar fi faptul că gazoductul care-i aduce gaze ruse trece prin Ucraina şi perspectiva creşterii preţurilor. Stern a mai spus în interviul pentru FT că gazele naturale din Marea Neagră ale României vor face din OMV unul dintre cei mai mari producători de gaze din Europa.

     

     

  • Acţiunile Raiffeisen cresc cu 9% la Viena după ce banca austriacă a anunţat că va prelua 28% din Strabag de la o firmă deţinută de oligarhul Oleg Deripaska, într-un efort de reducere a expunerii pe piaţa din Rusia

    Cu 8,8% se apreciau în după-amiaza zilei de miercuri acţiunile Raiffeisen Bank International, ducând capitalizarea la 5,9 miliarde de euro pe Bursa de Valori de la Viena, conform MarketWatch.

    Evoluţia vine în contextul în care RBI a anunţat marţi că va prelua un pachet de circa 28% din acţiunile grupului austriac de construcţii Strabag, subliniind eforturile celor două companii de a-şi reduce expunerea pe piaţa rusă.

    Mai exact, Raiffeisen va cumpăra 28,5 milioane de acţiuni Strabag prin subsidiara din Rusia, în schimbul a 1,5 miliarde de euro. Deţinerea este vândută de Rasperia Trading, companie controlată de oligarhul rus Oleg Deripaska.

    La ora publicării ştirii, acţiunile Strabag creşteau cu 6,9% pe Bursa austriacă, la o valoare de piaţă de 4,2 miliarde de euro.

    „Prin această tranzacţie, RBI îşi reduce şi mai mult expunerea faţă de Rusia”, scriu reprezentanţii Raiffeisen într-un comunicat citat de Reuters.

    Negocieri între Viena şi Kiev: Austria şi-a dat acordul pentru cel de-al doisprezecelea pachet de sancţiuni UE împotriva Rusiei, după ce Ucraina a scos Raiffeisen de pe lista neagră

    RBI a studiat o divizare sau eventual o vânzare afacerii sale în Rusia de la începutul războiului din Ucraina în urmă cu aproape doi ani, dar a avertizat că o ieşire poate dura destul de mult timp şi este „foarte complexă”, scrie agenţia de ştiri.

    După declanşarea războiului din Ucraina, în 24 februarie 2022, acţiunile Raiffeisen au scăzut puternic pe fondul expunerii ridicate pe piaţa din Rusia.

    Recent, agenţia ucraineană pentru prevenirea corupţiei a suspendat statutul de sponsor de război pentru Raiffeisen.

     

     

  • BREAKING. Rusia a confiscat activele din Rusia ale grupului austriac OMV, principalul acţionar al Petrom

    Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat ca OMV să fie deposedată de participaţiia de mai multe miliarde de dolari în proiectele de extracţie a gazelor din zona arctică a Rusiei, scrie Reuters.

    Conform decretelor prezidenţiale publicate marţi noapte, participaţiile deţinute de OMV şi Wintershall Dea în zăcământul Yuzhno-Russkoye şi în proiectele Achimov vor fi confiscate şi revin unor companii ruseşti nou create.

    Cea mai mare confiscare de către Kremlin a activelor străine din Rusia vine după ceea ce Putin consideră a fi o declaraţie de război economic din partea Occidentului în legătură cu decizia Rusiei de a trimite mii de soldaţi în Ucraina în februarie 2022.

    Antreprenorii ruşi au obţinut controlul asupra unor active occidentale importante din Rusia, inclusiv asupra celor opt fabrici de bere ale Carlsberg, precum şi asupra întreprinderilor producătorului francez de iaurt Danone.

    Active de stat ruseşti în valoare de sute de miliarde de dolari au fost îngheţate în Occident, la fel ca şi activele oamenilor de afaceri şi investitorilor ruşi. Anul trecut, Germania a preluat controlul asupra unei importante rafinării de petrol din Schwedt, deţinută de ruşi, care furnizează 90% din combustibilul Berlinului.

    Decretele lui Putin oficializează o pierdere a controlului pe care BASF şi Wintershall Dea au semnalat-o din ianuarie 2023. Decretele au declarat că această măsură a fost luată pentru a proteja interesele naţionale pe fondul acţiunilor ilegale şi neprietenoase ale Occidentului în legătură cu activele ruseşti.

    Wintershall Dea, o societate mixtă între BASF şi firma de investiţii LetterOne a miliardarului rus Mikhail Fridman, era în curs de retragere din Rusia. OMV s-a retras anul trecut.

    BASF a declarat miercuri că societatea a aflat aceste informaţii din presă şi că în prezent analizează situaţia în detaliu.

    Compania a raportat o pierdere netă în 2022 afectată de o depreciere de 7,3 miliarde de euro cauzată în mare parte de deconsolidarea Wintershall Dea AG din Rusia.

    OMV se aştepta iniţial să înregistreze pierderi de 1,5-1,8 miliarde de euro (1,64-1,97 miliarde de dolari) din cauza retragerii din Rusia.

    Toate activităţile cu participare rusă, inclusiv participaţia Wintershall Dea la gazoductul Nord Stream, precum şi asocierile în participaţie cu producătorul de gaze Gazprom (GAZP.MM) urmează să fie separate din punct de vedere juridic până la jumătatea anului 2024.

    Atât zăcământul Yuzhno-Russkoye, cât şi proiectele Achimov sunt situate în regiunea Yamal-Nenets, în nordul extrem al Rusiei.

    Conform decretelor, participaţiile la proiectele Achimov urmează să fie transferate către societăţi cu răspundere limitată special înfiinţate şi, ulterior, oferite spre evaluare şi vânzare unei companii puţin cunoscute, numită Gazovyye Tekhnologii.

    Activele OMV vor fi vândute ulterior societăţii pe acţiuni SOGAZ, care furnizează asigurări pentru Gazprom.

  • Negocieri între Viena şi Kiev: Austria şi-a dat acordul pentru cel de-al 12-lea pachet de sancţiuni UE împotriva Rusiei, după ce Ucraina a scos Raiffeisen de pe lista neagră

    Austria şi-a dat acordul pentru cel de-al 12-lea pachet de sancţiuni UE împotriva Rusiei, după ce Ucraina a scos Raiffeisen de pe lista neagră, au anunţat sâmbătă site-ul guvernului ucrainean şi un diplomat UE, scrie FT. 

    Austria făcuse presiuni pentru a scoate banca de pe lista ucraineană denumită “sponsori internaţionali ai războiului” – care îşi propune să ruşineze companiile care fac afaceri în Rusia şi care sprijină efortul de război, de exemplu, prin plata impozitelor.

    “Rezerva de sancţiuni a Austriei este ridicată”, a declarat un diplomat UE.

    Lista neagră nu are valoare juridică, dar este importantă din punct de vedere simbolic, întărind presiunea publică asupra Raiffeisen pentru a părăsi Rusia, lucru pe care banca austriacă a declarat că este dispusă să îl facă, dar care încă nu s-a întâmplat.

    “Statutul este suspendat pe perioada consultărilor bilaterale la care participă reprezentanţi ai Comisiei Europene”, a precizat sâmbătă site-ul guvernului ucrainean cu privire la statutul Raiffeisen.

    Austria dorea ca Raiffeisen să fie scoasă de pe lista neagră în schimbul semnării ultimului pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei.

    Raiffeisen intenţiona să se desprindă de activităţile sale din Rusia, care asigură o linie de salvare în materie de plăţi pentru sute de companii din această ţară, după ce a fost supus la presiuni din partea autorităţilor internaţionale de reglementare.

  • Schimbare de macaz: UE vrea să dea statelor membre puterea de a bloca importurile de gaze din Rusia şi Belarus, la aproape doi ani de la invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina

    UE urmează să acorde statelor membre competenţa de a pune capăt importurilor de gaze din Rusia şi Belarus la aproape doi ani de la invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina.

    Orice stat membru va putea interzice companiilor din Rusia şi Belarus să cumpere capacitate în gazoductele şi terminalele sale de gaz natural lichefiat, potrivit unui proiect de text juridic propus de Bruxelles şi consultat de Financial Times.

    Propunerea ar putea oferi o bază pentru companiile energetice din UE pentru a ieşi din contractele cu furnizorii de gaze ruseşti fără a fi nevoite să plătească compensaţii mari, potrivit unui oficial de rang înalt din cadrul blocului.

    Deşi blocul cu 27 de membri şi-a redus treptat dependenţa de energia rusă după invazia din februarie 2022, încă mai primeşte aproximativ o zecime din aprovizionarea cu gaze, inclusiv transporturile de GNL, de la această ţară. Mai multe state membre, inclusiv Austria şi Ungaria, încă se bazează în mare măsură pe livrările ruseşti.

    Comisia Europeană vrea să împingă statele membre să întrerupă importurile de gaze rămase. Unele state membre, printre care Polonia şi statele baltice, au fost vocale în ceea ce priveşte solicitarea unor măsuri mai dure împotriva Moscovei.

    Potrivit proiectului legislativ, statele membre ale UE ar putea “limita parţial sau, dacă este justificat, complet” accesul la infrastructură pentru operatorii de gaze din Rusia şi Belarus “atunci când este necesar pentru a-şi proteja interesele esenţiale de securitate”.

  • Schimbare de macaz: UE vrea să dea statelor membre puterea de a bloca importurile de gaze din Rusia şi Belarus, la aproape doi ani de la invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina

    UE urmează să acorde statelor membre competenţa de a pune capăt importurilor de gaze din Rusia şi Belarus la aproape doi ani de la invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina.

    Orice stat membru va putea interzice companiilor din Rusia şi Belarus să cumpere capacitate în gazoductele şi terminalele sale de gaz natural lichefiat, potrivit unui proiect de text juridic propus de Bruxelles şi consultat de Financial Times.

    Propunerea ar putea oferi o bază pentru companiile energetice din UE pentru a ieşi din contractele cu furnizorii de gaze ruseşti fără a fi nevoite să plătească compensaţii mari, potrivit unui oficial de rang înalt din cadrul blocului.

    Deşi blocul cu 27 de membri şi-a redus treptat dependenţa de energia rusă după invazia din februarie 2022, încă mai primeşte aproximativ o zecime din aprovizionarea cu gaze, inclusiv transporturile de GNL, de la această ţară. Mai multe state membre, inclusiv Austria şi Ungaria, încă se bazează în mare măsură pe livrările ruseşti.

    Comisia Europeană vrea să împingă statele membre să întrerupă importurile de gaze rămase. Unele state membre, printre care Polonia şi statele baltice, au fost vocale în ceea ce priveşte solicitarea unor măsuri mai dure împotriva Moscovei.

    Potrivit proiectului legislativ, statele membre ale UE ar putea “limita parţial sau, dacă este justificat, complet” accesul la infrastructură pentru operatorii de gaze din Rusia şi Belarus “atunci când este necesar pentru a-şi proteja interesele esenţiale de securitate”.

  • Agenţia de securitate a Poloniei: NATO are trei ani să se pregătească pentru un atac al ruşilor

    NATO are trei ani să se pregătească pentru un eventual atac al ruşilor, a avertizat Agenţia de securitate naţională a Poloniei, potrivit Sky News.

    Jacek Siewiera, şeful Biroului de Securitate Naţională, a respins estimarea unor specialişti germani potrivit cărora Rusia ar putea ataca direct Occidentul „în şase până la 10 ani”.

    „Dacă vrem să evităm războiul, ţările NATO de pe flancul estic ar trebui să adopte o perioadă de timp mai scurtă, de trei ani, pentru a se pregăti pentru confruntare”, a spus Jacek Siewiera pentru ziarul Nasz Dziennik.

    Luna trecută, Consiliul German pentru Relaţii Externe a avertizat că Rusia ar putea invada o ţară NATO peste şase ani. Membrii consiliului au mai spus că forţele armate ale Germaniei au nevoie de un salt uriaş pentru a fi pregătite să respingă atacul.