BusinessMagazin

Tag: romani

  • O gură de aer pentru toţi românii cu credite: Analiştii prognozează că majorarea dobânzilor s-a încheiat VIDEO

    Analiştii economici sunt de părere că românii nu se vor mai confrunta cu creşteri ale dobânzilor, în contextul în care la nivel internaţional marile bănci centrale au început deja să renunţe la politica de înăsprire. Mai mult, pe fondul unui decalaj dintre deciziile de politică monetară şi efectele acestora în economie, analiştii concluzionează că BNR a pus pe pauză majorarea dobânzilor pentru a observa evoluţia economică şi pentru a nu forţa majorări care se provoace turbulenţe la nivel economic.

    „Din punctul meu de vedere, dacă urmărim ce s-a întâmplat recent şi datele din prezent, nu cred că vor mai creşte dobânzile în România. Nu cred că va mai fi vorba despre o creştere pentru că există un decalaj de 6-8 luni între deciziile de politică monetară ale  BNR şi efectele acestora în economie, iar din acest punct de vedere Banca Naţională a pus pauză pentru a vedea cum va evolua economia”, a declarat Radu Puiu, analist XTB România, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

  • Se schimbă ajutorul de 700 de lei de la stat. Anunţ de ultim moment pentru 4 milioane de români

    Se schimbă ajutorul de 700 de lei de la stat, după ce Guvernul a adus modificări pentru utilizarea cardurilor de energie. Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a anunţat că „4 milioane de beneficiari pot acum să plătească şi datoriile de anul trecut” cu voucherele de energie.

    Se schimbă ajutorul de 700 de lei de la stat
    Prima tranşă a sprijinului, în valoare de 700 de lei, va putea fi utilizată până la 27 decembrie 2023. Facturile faţă de furnizorii de energie vor putea cuprinde datorii restante începând cu 1 februarie 2022, cu condiţia ca factura să fie emisă după data de 1 ianuarie 2023.

    De la începutul programului şi până acum, peste 2,4 milioane de familii şi-au achitat facturile prin intermediul cardului de energie, valoarea totală a plăţilor efectuate ajungând la 541 milioane lei, se arată într-un comunicat MIPE.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Cum puteţi lua bani de la stat pentru a cumpăra un calculator

    Programul “Euro 200” de acordare a unui ajutor financiar elevilor şi studenţilor în vederea achiziţionării de calculatoare va continua în acest an cu o serie de modificări.

    Conform Hotărârii nr. 395 din 4 mai 2023 privind modificarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2004 au apărut o serie de modificări ale programului.

    De acest ajutor vor putea beneficia elevii şi studenţii din învăţământul de stat sau particular acreditat, în vârstă de până la 26 de ani, care provin din familii cu un venit brut pe membru de familie mai mic sau egal cu 500 lei.

    Programul “Euro 200” se derulează începând cu anul 2004. Cuantumul bonului valoric reprezintă echivalentul în lei al sumei de 200 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a lunii precedente achiziţiei.

    Sunt considerate calculatoare personale şi dispozitivele mobile de tip calculator personal cum ar fi laptopul, notebookul, ultrabookul sau dispozitivele echivalente.“

    Configuraţia minimă recomandată a calculatoarelor pentru achiziţionarea cărora se acordă ajutor financiar este următoarea:

    a) pentru desktop-procesor cu frecvenţă nominală minimum 3.0 GHz; HDD minimum 500 GB sau SSD minimum 240 GB; RAM tip DDR3 sau DDR4 minimum 8 GB; monitor LCD sau LED cu diagonală minimum 18.5“ şi rezoluţie minimum 1.920 x 1.080; tastatură, mouse optic; cameră web;

    b) pentru laptop, notebook, ultrabook şi dispozitive echivalente – procesor cu minimum 2 nuclee; RAM tip DDR3 sau DDR4 minimum 8 GB; HDD minimum 500 GB sau SSD minimum 240 GB; diagonală minimum 14“; rezoluţie minimum 1.366 x 768; cameră web.(2^1) Calculatoarele definite la alin. (2), a căror achiziţionare se realizează prin ajutor financiar potrivit Legii nr. 269/2004, cu modificările şi completările ulterioare, vor cuprinde în mod obligatoriu un sistem de operare licenţiat.

     

  • Noi ajutoare financiare pentru milioane de români de la 1 septembrie! Marcel Boloş a dat vestea cea mare

    Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a transmis recent, că statul român urmează să acorde noi vouchere pentru milioane de persoane, de la 1 septembrie, cu un buget de 200 de milioane de euro.

    Marcel Boloş a vorbit, recent, la Antena 3 CNN, despre măsurile de austeritate pe care Guvernul le pregăteşte pentru români, dar şi despre ajutoarele pe care unii dintre aceştia le vor primi din toamnă.

    Marcel Boloş anunţă cum Guvernul vrea renegocierea PNRR
    Ministrul a vorbit şi despre punctele pe care România vrea să le negocieze în PNRR. Unul dintre aceste puncte este eliminarea procentului de 9,4% din PIB pentru pensii şi înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB.

    ”Nu este vorba despre eliminare, ci despre înlocuire. Asta înseamnă că este deschisă pentru ca să avem o discuţie a acestui procent. Am explicat că din spate din măsuri care vor trebui luate în perioada următoare cu privire la ajustarea veniturilor pensionarilor. 

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • S-a schimbat Codul Rutier! Greşeala care îi poate lăsa pe şoferii români fără permis de conducere, timp de 12 ore

    O serie de modificări importante au fost aduse Codului Rutier pentru o mai bună reglementare a circulaţiei în România. Printre acestea, şi o schimbare care te poate lăsa fără permis de conducere pentru 12 ore.

    Poliţiştii au dreptul să dispună această măsură într-o situaţie excepţională.

    Când ţi se suspendă dreptul de a conduce pentru 12 ore
    Modificările aduse Codului Rutier au intrat în vigoare în data de 17 februarie 2023.

    Şoferii care refuză testarea privind alcoolemia sau prezenţa substanţelor psihoactive în organism ar putea avea carnetul suspendat pe loc pentru cel puţin 12 ore.

    Una dintre modificările aduse reglementărilor rutiere se referă la retragerea carnetului auto în situaţia în care poliţistul are probe sau indicii temeinice referitoare la faptul că un şofer a consumat alcool sau substanţe psihoactive, dar acesta refuză testarea.

    Într-o astfel de situaţie, agentul constatator poate dispune retragerea permisului auto „până la ora 8 a zilei următoare, dar nu mai puţin de 12 ore. (art. 22 ^1, alin. 1 din Codul Rutier)”. Potrivit avocatnet.ro, titularul permisului auto va primi o dovadă înlocuitoare a carnetului, dar fără a avea dreptul de a conduce.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Veşti bune pentru români: O nouă categorie de bunuri ar putea beneficia de cota de TVA redusă

    Propunerea legislativă, nr. B215/2023, pentru modificarea şi completarea art.291 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, depusă la Senat în 11 aprilie 2023, propune scăderea cotei de TVA pentru scaunele auto pentru copii, conform documentului oficial.

    Astfel, cota de TVA pentru scaunele auto pentru copii ar urma să scadă de la 19%, cât este în prezent, la 5%.

    Mai exact, proiectul de lege propunere ca la articolul 291 alineatul (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, după litera q) se introduce o nouă literă, lit. r), cu următorul cuprins: „r) livrarea de dispozitive de fixare in scaune pentru copii, astfel cum sunt definite la art. 97 alin. (13) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvemului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvemului nr. 1391/2006, cu modificările şi completările ulterioare.”

    Conform 1egislaţiei: primare — „Conducătorii de autovehicule având locuri prevăzute prin construcţie cu centuri de siguranţă au obligaţia să se asigure că, pe timpul conducerii vehiculului, minorii poartă centurile de siguranţă sau sunt transportaţi numai în dispozitive de fixare în scaune pentru copii omologate, în condiţiile prevăzute de regulament”.

    Totodată, legislaţia secundară prevede aceste condiţii — „ Copiii cu o inăltirne de până la 135 cm  pot fi transportaţi în autovehicule echipate cu sisteme de siguranţă pentru conducător pasageri, denumite în continuare sisteme de siguranfă, doar dacă sunt fixaţi sau prin,s1 cu ajutorul unui dispozitiv de fixare în scaun pentru copii instalat în autovehicul; Copiii cu o  inăltime de peste 135 cm pot fi transportaţi în autovehicule echipate cu sisteme de siguranţă doar dacă poartă centuri de siguranţă pentru adulţi, reglate astfel încât să nu treacă peste zona gâtului sau feţei, ori dacă sunt fixaţi sau prinşi cu ajutorul unui dispozitiv de fixare în scaun  pentru copii instalat în autovehicul”.

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare, trebuie adoptată de Parlament, promulgată de şeful statului şi apoi publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Veşti bune pentru români: O nouă categorie de bunuri ar putea beneficia de cota de TVA redusă

    Propunerea legislativă, nr. B215/2023, pentru modificarea şi completarea art.291 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, depusă la Senat în 11 aprilie 2023, propune scăderea cotei de TVA pentru scaunele auto pentru copii, conform documentului oficial.

    Astfel, cota de TVA pentru scaunele auto pentru copii ar urma să scadă de la 19%, cât este în prezent, la 5%.

    Mai exact, proiectul de lege propunere ca la articolul 291 alineatul (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, după litera q) se introduce o nouă literă, lit. r), cu următorul cuprins: „r) livrarea de dispozitive de fixare in scaune pentru copii, astfel cum sunt definite la art. 97 alin. (13) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvemului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvemului nr. 1391/2006, cu modificările şi completările ulterioare.”

    Conform 1egislaţiei: primare — „Conducătorii de autovehicule având locuri prevăzute prin construcţie cu centuri de siguranţă au obligaţia să se asigure că, pe timpul conducerii vehiculului, minorii poartă centurile de siguranţă sau sunt transportaţi numai în dispozitive de fixare în scaune pentru copii omologate, în condiţiile prevăzute de regulament”.

    Totodată, legislaţia secundară prevede aceste condiţii — „ Copiii cu o inăltirne de până la 135 cm  pot fi transportaţi în autovehicule echipate cu sisteme de siguranţă pentru conducător pasageri, denumite în continuare sisteme de siguranfă, doar dacă sunt fixaţi sau prin,s1 cu ajutorul unui dispozitiv de fixare în scaun pentru copii instalat în autovehicul; Copiii cu o  inăltime de peste 135 cm pot fi transportaţi în autovehicule echipate cu sisteme de siguranţă doar dacă poartă centuri de siguranţă pentru adulţi, reglate astfel încât să nu treacă peste zona gâtului sau feţei, ori dacă sunt fixaţi sau prinşi cu ajutorul unui dispozitiv de fixare în scaun  pentru copii instalat în autovehicul”.

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare, trebuie adoptată de Parlament, promulgată de şeful statului şi apoi publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Care sunt preferinţele românilor care vor să îşi cumpere o maşină

    Românii sunt printre europenii care cheltuie cel mai puţin pe maşinile second hand. Aleg ori maşini ieftine ori foarte scumpe. Intervalul în care românii îşi schimbă cel mai des maşina este de 4-6 ani de la achiziţionare.

    Obiceiurile cumpărătorilor de maşini din Europa variază de la o ţară la alta, deoarece oamenii diferă semnificativ în ceea ce priveşte puterea de cumpărare şi aşteptările pe care le au de la un vehicul. Există însă un aspect care îi uneşte pe toţi şoferii aflaţi în căutarea unei maşini second hand – dorinţa de a beneficia de un preţ cât mai mic.

    Pentru şoferii români, preţul este şi mai important – 44,8% dintre cumpărătorii de pe piaţa auto second hand consideră preţul ca fiind cel mai important factor atunci când iau o decizie de cumpărare.

    Intervalul în care românii îşi schimbă cel mai des maşina este de 4-6 ani de la achiziţionare, marjă care se încadrează în media ţărilor din regiune. 36,5% dintre români tind să-şi cumpere un alt vehicul la 4-6 ani, ceea ce este exact la fel ca în Franţa (36,5%) sau în Polonia (36,6%), potrivit unui studiu carVertical.

    Fiecare al 10-lea cumpărător român caută să-şi schimbe vehiculul între 7 până la 10 ani, interval de timp cu procentaj foarte asemănător cu Ungaria (10,4%). Un sfert dintre români schimbă vehicule la fiecare 1-3 ani, ceea ce este foarte asemănător cu obiceiurile şoferilor din Franţa (25,9%).

    „Mai mult de o cincime dintre respondenţii din România ne-au spus că sunt în proces de cumpărare a primei lor maşini, ceea ce înseamnă că ţara ar putea avea o pondere mai mare de şoferi noi în comparaţie cu pieţele învecinate”, spune Matas Buzelis, şeful departamentului de comunicare al companiei citate.

    Mai mult, 6,1% dintre şoferii români tind să-şi înlocuiască maşina mai rar decât la fiecare 10 ani ceea ce face România mai puţin conservatoare la acest capitol decât Franţa (12,9%), Cehia (10%) sau chiar Italia (7,9%).

    În funcţie de marcă, model, anul de fabricaţie şi starea actuală, o maşină la mâna a doua poate costa de la câteva sute până la câteva zeci de mii de euro. În jur de 8,9% dintre şoferii români decid să-şi cumpere un vehicul de până la 4.900 de lei. În acelaşi timp, în ţări precum Polonia şi Cehia aproximativ 10% dintre şoferii se aşteaptă să cheltuiască nu mai mult de 4.900 de lei pentru o maşină, în timp ce în Ungaria, această pondere este de 10,3%.

    Totuşi, cea mai populară categorie de preţ pentru o maşină second hand în România este cea cuprinsă între 4.900 şi 14.800 lei. Mai mult de un sfert dintre proprietarii de maşini (25,6%) decid să cheltuiască o sumă care se încadrează între aceste limite pentru următoarea lor achiziţie. 15,5% dintre cumpărătorii de maşini second hand au un buget cuprins între 14.800 şi 24.600 lei, în timp ce 16,8% dintre şoferi vizează maşini cu preţuri de 24.600-49.200 lei.

    Când vine vorba de vehicule mai scumpe, 12,2% dintre cumpărătorii de maşini cheltuie sume între 49.200 şi 73.900 de lei. Capitolul la care românii excelează în raport cu restul europenilor este cel al maşinilor de lux – 5,1% dintre şoferii din România au declarat că aleg vehicule care costă între 221.600 şi 295.400 de lei iar 5,6% vehicule de peste 295.400 lei.

    Situaţia economică dintr-o anumită ţară reflectă cât de mult doresc şoferii să plătească pentru un vehicul second hand. În România, Polonia, Ungaria şi Cehia, majoritatea cumpărătorilor cheltuiesc până la 14.800 de lei pe maşini. Aceste cifre sunt mult mai mari în ţările vest-europene, cum ar fi Italia, Marea Britanie şi Franţa, unde majoritatea se încadrează între 24.600 şi 73.900 de lei când achiziţionează un vehicul second-hand.

    Atunci când aleg o maşină, majoritatea şoferilor români sunt îngrijoraţi de starea sa tehnică. Istoricul coliziunilor şi preţul sunt de asemenea printre priorităţile principale. Emisiile de carbon sau ţara de origine a unui vehicul sunt factorii cei mai puţin importanţi.

    Cumpărătorii de maşini second hand acordă prioritate lucrurilor similare în toate ţările chestionate. Starea tehnică, preţul şi siguranţa sunt cei mai importanţi factori pentru şoferii din Ungaria, Italia şi Spania. Cu toate acestea, pentru majoritatea şoferilor români, siguranţa nu este printre priorităţile de top.

  • Care sunt preferinţele românilor care vor să îşi cumpere o maşină

    Românii sunt printre europenii care cheltuie cel mai puţin pe maşinile second hand. Aleg ori maşini ieftine ori foarte scumpe. Intervalul în care românii îşi schimbă cel mai des maşina este de 4-6 ani de la achiziţionare.

    Obiceiurile cumpărătorilor de maşini din Europa variază de la o ţară la alta, deoarece oamenii diferă semnificativ în ceea ce priveşte puterea de cumpărare şi aşteptările pe care le au de la un vehicul. Există însă un aspect care îi uneşte pe toţi şoferii aflaţi în căutarea unei maşini second hand – dorinţa de a beneficia de un preţ cât mai mic.

    Pentru şoferii români, preţul este şi mai important – 44,8% dintre cumpărătorii de pe piaţa auto second hand consideră preţul ca fiind cel mai important factor atunci când iau o decizie de cumpărare.

    Intervalul în care românii îşi schimbă cel mai des maşina este de 4-6 ani de la achiziţionare, marjă care se încadrează în media ţărilor din regiune. 36,5% dintre români tind să-şi cumpere un alt vehicul la 4-6 ani, ceea ce este exact la fel ca în Franţa (36,5%) sau în Polonia (36,6%), potrivit unui studiu carVertical.

    Fiecare al 10-lea cumpărător român caută să-şi schimbe vehiculul între 7 până la 10 ani, interval de timp cu procentaj foarte asemănător cu Ungaria (10,4%). Un sfert dintre români schimbă vehicule la fiecare 1-3 ani, ceea ce este foarte asemănător cu obiceiurile şoferilor din Franţa (25,9%).

    „Mai mult de o cincime dintre respondenţii din România ne-au spus că sunt în proces de cumpărare a primei lor maşini, ceea ce înseamnă că ţara ar putea avea o pondere mai mare de şoferi noi în comparaţie cu pieţele învecinate”, spune Matas Buzelis, şeful departamentului de comunicare al companiei citate.

    Mai mult, 6,1% dintre şoferii români tind să-şi înlocuiască maşina mai rar decât la fiecare 10 ani ceea ce face România mai puţin conservatoare la acest capitol decât Franţa (12,9%), Cehia (10%) sau chiar Italia (7,9%).

    În funcţie de marcă, model, anul de fabricaţie şi starea actuală, o maşină la mâna a doua poate costa de la câteva sute până la câteva zeci de mii de euro. În jur de 8,9% dintre şoferii români decid să-şi cumpere un vehicul de până la 4.900 de lei. În acelaşi timp, în ţări precum Polonia şi Cehia aproximativ 10% dintre şoferii se aşteaptă să cheltuiască nu mai mult de 4.900 de lei pentru o maşină, în timp ce în Ungaria, această pondere este de 10,3%.

    Totuşi, cea mai populară categorie de preţ pentru o maşină second hand în România este cea cuprinsă între 4.900 şi 14.800 lei. Mai mult de un sfert dintre proprietarii de maşini (25,6%) decid să cheltuiască o sumă care se încadrează între aceste limite pentru următoarea lor achiziţie. 15,5% dintre cumpărătorii de maşini second hand au un buget cuprins între 14.800 şi 24.600 lei, în timp ce 16,8% dintre şoferi vizează maşini cu preţuri de 24.600-49.200 lei.

    Când vine vorba de vehicule mai scumpe, 12,2% dintre cumpărătorii de maşini cheltuie sume între 49.200 şi 73.900 de lei. Capitolul la care românii excelează în raport cu restul europenilor este cel al maşinilor de lux – 5,1% dintre şoferii din România au declarat că aleg vehicule care costă între 221.600 şi 295.400 de lei iar 5,6% vehicule de peste 295.400 lei.

    Situaţia economică dintr-o anumită ţară reflectă cât de mult doresc şoferii să plătească pentru un vehicul second hand. În România, Polonia, Ungaria şi Cehia, majoritatea cumpărătorilor cheltuiesc până la 14.800 de lei pe maşini. Aceste cifre sunt mult mai mari în ţările vest-europene, cum ar fi Italia, Marea Britanie şi Franţa, unde majoritatea se încadrează între 24.600 şi 73.900 de lei când achiziţionează un vehicul second-hand.

    Atunci când aleg o maşină, majoritatea şoferilor români sunt îngrijoraţi de starea sa tehnică. Istoricul coliziunilor şi preţul sunt de asemenea printre priorităţile principale. Emisiile de carbon sau ţara de origine a unui vehicul sunt factorii cei mai puţin importanţi.

    Cumpărătorii de maşini second hand acordă prioritate lucrurilor similare în toate ţările chestionate. Starea tehnică, preţul şi siguranţa sunt cei mai importanţi factori pentru şoferii din Ungaria, Italia şi Spania. Cu toate acestea, pentru majoritatea şoferilor români, siguranţa nu este printre priorităţile de top.

  • Românii reîncep să caute joburile part-time şi de weekend pentru a-şi suplimenta veniturile. Roxana Drăghici, eJobs: Pentru tot mai mulţi români, salariul de la jobul principal nu mai este suficient pentru a acoperi costul vieţii

    Costul tot mai ridicat al vieţii începe să îi determine pe mulţi dintre români, în special tineri, să caute joburi part-time şi de weekend ca variantă pentru suplimentarea veniturilor, arată o analiză a platformei de recrutare eJobs România.

    Astfel, de la începutul anului şi până acum, peste 450.000 de aplicări au fost înregistrate pe platformă pentru acest tip de joburi. Lor li s-au adăugat aproape 37.000 de aplicări pentru joburile project based. Ambele cumulează aproximativ 15% din totalul aplicărilor aferente perioadei ianuarie – aprilie 2023.

    „Dincolo de aplicările propriu-zise, vedem un interes substanţial crescut în căutările făcute de candidaţi pe cuvintele cheie „part time” şi „locuri de muncă de weekend”. Dacă pentru primele avem o creştere de peste 50% faţă de anul trecut, pentru joburile de weekend interesul a crescut cu 200%. Aceste cifre ne arată că, pentru tot mai mulţi români, salariul de la jobul principal nu mai este suficient pentru a acoperi costul vieţii, motiv pentru care caută variante prin care să câştige bani în plus”, explică Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs România.

    Ea consideră că interogările pe care candidaţii le fac în platformă anunţă, totodată,  o avalanşă de aplicări pe locurile de muncă part time sau pe cele project based în perioada care urmează.

    Datele eJobs  arată că jumătate dintre cele peste 450.000 de aplicări înregistrate anul acesta pentru joburi cu jumătate de normă au venit din partea candidaţilor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani care fie încă nu câştigă salariul dorit la locul de muncă principal, fie vor să facă o schimbare de carieră şi, pentru o perioadă, vor să încerce şi altceva.

    Numărul de aplicări scade drastic în cazul candidaţilor care au peste 36 de ani şi care aleg, mai degrabă, să aştepte până când vor găsi un job mai bine plătit decât să lucreze în două locuri diferite simultan.

    Corelat cu criteriul vârstei, un alt aspect care iese în evidenţă este legat de nivelul de carieră al celor care aplică pentru un al doilea job – peste 80% dintre aplicări aparţin candidaţilor fără experienţă profesională anterioară şi celor entry level (cu maximum doi ani de experienţă). Procentul celor care au senioritate mai mare de 5 ani este, pe de altă parte, marginal.

    „Am remarcat, totodată, că un sfert dintre aplicările pentru poziţiile part-time vizează locurile de muncă remote, astfel încât candidaţii să se asigure că au flexibilitate asupra propriului timp şi că nu vor avea presiunea deplasării zilnice de la un sediu la altul”, mai spune Roxana Drăghici.

    Cu toate că interesul candidaţilor pentru munca part-time sau project based este în creştere faţă de primul trimestru al anului trecut, numărul de joburi scoase în piaţă de angajatori este mai mic cu 10% faţă de aceeaşi perioadă de referinţă.

    Cele mai multe opţiuni pentru cei care vor să-şi completeze veniturile prin intermediul unui al doilea job, cu jumătate de normă, sunt din domeniul arte / entertainment. Urmează retail, servicii, transport / logistică, industria alimentară şi turism.

    „Una dintre explicaţii stă, desigur, în faptul că decizia de a impozita locurile de muncă part-time la nivelul salariului minim pe economie a fost luată în a doua jumătate a anului trecut, astfel încât ce vedem acum este o continuare a tendinţei angajatorilor de a rămâne moderaţi pe acest subiect”, subliniază Roxana Drăghici.

    Aproximativ 30.000 de locuri de muncă sunt disponibile în acest moment pe eJobs.ro. Dintre acestea, 5.200 sunt pentru joburi part-time.