Tag: refuz

  • Dan Şucu la Genova, în faţa liderilor de business şi a oficialilor locali: „De ce un investitor român nu poate face în Italia ce au făcut investitorii italieni în România după anii 90? Poate că v-aţi gândit că vine un om de afaceri dintr-o ţară săracă, dar nu este chiar aşa. România este o cu totul altă ţară decât cea de acum trei decenii”

    Antreprenorii români au ajuns la capacitatea de investi peste hotare ca urmare a miracolului economic pe care l-a traversat ţara, a susţinut ieri la Genova omul de afaceri Dan Şucu, fondator şi preşedinte al retailerului de mobilă Mobexpert, în cadrul evenimentului „Genoa şi fotbalul, un nou pod între economia Italiei şi a României”.

    „De ce un investitor român nu poate face în Italia ce au făcut investitorii italieni în România după anii 90? Poate că v-aţi gândit că vine un om de afaceri dintr-o ţară săracă, dar nu este chiar aşa. România este o cu totul altă ţară decât cea de acum trei decenii”, a spus Şucu în italiană în faţa unei audienţe de peste 250 de oameni de afaceri, executivi şi lideri politici locali reuniţi în clădirea istorică a Camerei de Comerţ din Genova, care a găzduit sediul primei burse italiene în secolul XIX.  

    Dan Şucu a cumpărat pe neaşteptate la sfârşitul anului trecut cu 40 milioane de euro pachetul majoritar de acţiuni la clubul de fotbal Genoa, cel mai vechi club de fotbal din Italia şi unul din cele mai iubite.

    În cadrul evenimentului, organizat de Camera de Comerţ, au salutat investiţia românească la Genova viceprimarul Genovei, lideri regionali ai patronatului italian Confindustria şi ai Camerei de Comerţ, responsabili cu business-ul portuar şi turistic, precum şi ambasadorii României în Italia şi al Italiei în România.

    Aceasta este una dintre cele mai mari investiţii realizate până în prezent de un om de afaceri român în străinătate, iar evenimentul în sine este o premieră, în condiţiile în care timp de decenii România a fost doar un recipient pentru investiţii străine, iar acum devine o ţară investitoare în străinătate.

    „România nu este ţara pe care o ştiaţi din anii 90, este o ţară unde PIB-ul a crescut de patru ori în ultimii 20 de ani şi se îndreaptă în următorii spre 500 miliarde de euro, adică 20% din PIB-ul Italiei.

    Dacă îmi spunea cineva că PIB-ul României va fi mai mare astăzi decât al Greciei şi Ungariei nu l-aş fi crezut”, a spus Dan Şucu unei audienţe foarte interesate să vadă ce are de gând să facă cu clubul omul de afaceri român, acum şi preşedinte Genoa Cfc.

    „Pentru noi clubul Genoa este parte a identităţii oraşului, este o pasiune uriaşă. Suntem foarte bucuroşi, iar investiţia d-lui Şucu este o foarte bună oportunitate pentru dezvoltarea legăturilor comerciale şi de investiţii între România şi Genova. Suntem pe locul trei ca suporteri în Italia, avem meci de meci 30.000 de oameni pe stadion şi chiar dacă nu am avut rezultate de top în ultimii ani pasiunea şi dragostea pentru club a genovezilor este la cote la fel de înalte. Nu am fost surprins de această investiţie după ce am aflat parcursul în business al d-lui Şucu”, a spus viceprimarul Genovei, Alessandro Terrile.

    În Italia trăiesc 1,2 milioane de români, care s-au adaptat rapid pe baza aproprierii de limbă şi de comportament, iar italienii s-au obişnuit cu români angajaţi în construcţii, în fabrici sau agricultură.

    „Miracolul economic al României este adevărat, are cea mai mai creştere din UE din ultimii 20 de ani, în afara Irlandei. Aceasta este realitatea. Cine a făcut această realitate? Cei 6-7 milioane de angajaţi din companiile private şi cei 5 milioane de români plecaţi să lucreze în străinătate care au trimis bani acasă. Este normal ca o ţară care s-a dezvoltat atât de repede să aibă întreprinzători cu afaceri de sute de milioane de euro, care să aibă puterea de a investi nu numai la ei acasă. Asta este povestea”, a spus Şucu.

    Cu toată creşterea economică a  României din ultimele două decenii, percepţia din Occident abia acum începe să se schimbe asupra capacităţii de business a antreprenorilor români. Din circa 600 miliarde de euro venituri totale al companiilor din România, firmele româneşti rulează afaceri de circa 300 miliarde de euro pe an.

    „Am început acum 32 de ani afacerea de mobilă cu un mic magazin cu patru angajaţi şi după patru ani eram cel mai mai mare importator, producător şi exportator de mobilă din România. Fiind o ţară care a crescut mult astfel şi business-ul a crescut mult, la fel ca şi afacerile investitorilor italieni în România. Ulterior am intrat şi în investiţii imobiliare, unde profitul a ajuns să îl egaleze pe cel din afacerile cu mobilă”, a povestit Dan Şucu.

    Atras de lumea fotbalului după investiţia de la Rapid din 2022, omul de afaceri a spus că avea în vedere un parteneriat cu un club mai puternic.

    „Devenind acţionar la Rapid, mi-am dat seama că nu puteam creşte fără consolidare şi am căutat parteneriate cu cluburi mai puternice din străinătate. Când mi s-a propus posibilitatea de a investi la Genoa, nu am ezitat. Am luat decizia în 3-4 zile şi sunt extrem de fericit că am făcut-o. Resursele noastre nu sunt enorme, dar cu modestie şi muncă susţinută, vom obţine cele 40 de puncte care sunt primul nostru obiectiv. Apoi, cerul este limita”, a dat speranţe tifosilor genovezi noul patron al echipei italiene. Genoa a terminat pe locul 13 în seria A în sezonul 2024-2025.

    Genova, capitala regiunii Liguria, este cel mai mare port italian şi este sediul unor mari companii multinaţionale precum constructorul de nave Fincantieri, care deţine şantierul naval de la Brăila sau constructorul de centrale nucleare Ansaldo, implicat în România în construcţia centralei de la Cernavodă încă din anii 80.

    Italia este al doilea partener comercial al României, după Germania, şi are investiţii aici de circa 10 miliarde de euro, cu peste 50.000 de firme înregistrate, cele mai numeroase dintre firmele cu capital străin.

  • Lovitură pentru Viktor Orban: Curtea Europeană de Justiţie nu vrea să îi lase pe ruşii de la Rosatom să construiască o centrală nucleară în Ungaria pentru că nu se ştie dacă guvernul a respectat regulile europene privind achiziţiile publice. Proiectul trebuia să înceapă încă din 2014

    Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) a anulat aprobarea Uniunii Europene pentru construirea unei centrale nucleare în Ungaria de către compania rusă Rosatom, motivând că nu era clar dacă guvernul lui Viktor Orbán a respectat regulile UE privind achiziţiile publice atunci când a acordat contractul fără licitaţie publică, scrie Finacial Times.

    Decizia vine într-un moment sensibil pentru premierul ungar, aflat sub presiuni tot mai mari pentru a reduce dependenţa energetică a Ungariei de Rusia, în ciuda războiului din Ucraina.

    Judecătorii de la Luxemburg au subliniat că Comisia Europeană trebuia să verifice respectarea regulilor UE de achiziţii publice înainte de a aproba planurile Budapestei de a subvenţiona construcţia a două noi reactoare nucleare.

     „Comisia trebuia să stabilească dacă acordul direct, făcut fără licitaţie publică, respectă regulile UE, dar decizia sa nu a fost suficient justificată”, se arată în comunicatul instanţei.

    Ungaria plănuia construirea unei centrale nucleare de 2 gigawaţi, în parteneriat cu Rosatom încă din 2014, proiect care a fost întârziat de mai mulţi ani şi pe care guvernul intenţionează să îl finalizeze până la începutul anilor 2030. Centrala Paks funcţionează deja cu patru reactoare construite de ruşi în anii ’80.

    În timp ce alte ţări din Europa de Est au modernizat infrastructura nucleară sovietică folosind tehnologii occidentale, Ungaria a insistat pe parteneriatul cu Rusia, deşi a explorat şi alternative. Rosatom conduce proiectul, implicând şi companii mari franceze şi germane ca subcontractori, dar nucleul centralei va consta în două reactoare produse de Nizhny Novgorod Engineering.

    Guvernul de la Budapesta a declarat că va continua proiectul conform planului, fiind totodată dispus să coopereze cu Comisia Europeană pentru a demonstra că respectă cerinţele privind achiziţiile publice şi ajutoarele de stat.

     „Curtea nu a spus că proiectul în sine încalcă regulile, ci doar că justificarea deciziei Comisiei nu a fost satisfăcătoare”, a explicat János Bóka, ministrul ungar pentru afaceri europene.

    Comisia Europeană a precizat că va analiza cu atenţie decizia CEJ şi va reflecta asupra paşilor următori.

  • Noua funcţie de traducere live pentru Apple AirPods nu va fi disponibilă în UE din 15 septembrie, când se va lansa iOS 26

    Noua funcţie de traducere live (Live Translation) de la Apple pentru căştile AirPods nu va fi disponibilă pentru milioane de utilizatori europeni la lansarea sa de săptămâna viitoare, cel mai probabil din cauza reglementărilor stricte ale Uniunii Europene care împiedică implementarea sa, conform portalului macrumours.com.

    Pe pagina web a companiei dedicată disponibilităţii funcţiilor, Apple precizează că „Apple Intelligence: Traducere Live cu AirPods” nu va fi disponibilă dacă utilizatorul se află fizic în UE şi regiunea contului său Apple este, de asemenea, în UE. Deşi Apple nu oferă un motiv oficial pentru această restricţie, presiunile legale şi de reglementare par a fi cele mai plauzibile cauze.

    În special, Actul privind Inteligenţa Artificială al UE şi Regulamentul General privind Protecţia Datelor (GDPR) impun cerinţe stricte privind modul în care sunt oferite serviciile de recunoaştere vocală şi traducere. Este posibil ca autorităţile de reglementare să dorească să analizeze în detaliu modul în care funcţionează Traducerea Live şi impactul acesteia asupra confidenţialităţii, consimţământului, fluxurilor de date şi drepturilor utilizatorilor. De asemenea, Apple va dori să se asigure că sistemul său respectă pe deplin aceste reguli înainte de a activa funcţia pentru conturile din UE.

    Funcţia de traducere live va fi disponibilă şi pe modelele mai vechi, inclusiv AirPods 4 cu Anulare Activă a Zgomotului şi AirPods Pro 2.

    Funcţia suportă traducere în timp real între limbile engleză (variantele britanică şi americană), franceză, germană, portugheză (braziliană) şi spaniolă. Apple plănuieşte să adauge suport pentru limbile italiană, japoneză, coreeană şi chineză (simplificată) mai târziu în cursul acestui an.

    Noua funcţie este aşteptată să devină disponibilă pe 15 septembrie odată cu lansarea iOS 26. Noile căşti AirPods Pro 3 vor deveni disponibile în magazine, inclusiv în România, pe 19 septembrie.

  • 2.000 de dolari pentru un iPhone? Apple ţine sub control preţurile pentru noul model de iPhone 17, însă vrea să îşi obişnuiască clienţii cu realitatea unor telefoane mult mai scumpe

    Când Apple Inc. a lansat iPhone X în 2017, nu a introdus doar recunoaşterea facială şi ecranul edge-to-edge. A stabilit şi un nou reper de preţ: smartphone-ul de 1.000 de dolari. Opt ani mai târziu, acest prag a rămas aproape neschimbat, scrie Bloomberg.

    În prezent, iPhone 17 Pro porneşte de la 1.099 de dolari, doar cu 100 de dolari mai mult decât modelul comparabil de acum opt ani. Varianta standard iPhone începe de la 799 de dolari, de asemenea cu doar 100 de dolari mai scumpă decât modelul din 2017.

    Înaintea lansării iPhone 17, unii analişti anticipau creşteri de preţ semnificative, mai ales în contextul tarifelor impuse de administraţia Trump asupra importurilor din China. Totuşi, Apple a păstrat ajustările moderate: modelele Pro au urcat de la 999 la 1.099 de dolari, dar compania a compensat prin dublarea capacităţii de stocare de bază la 256 GB. Noul iPhone Air, care înlocuieşte iPhone 16 Plus, a crescut cu 100 de dolari, la 999 de dolari.

    Această prudenţă nu va dura însă la nesfârşit. Apple nu va absorbi costurile tarifelor pe termen lung, iar mutarea producţiei din China şi India nu va elimina complet presiunile asupra preţurilor. Semnalul este clar: vine era iPhone-ului de 2.000 de dolari.

    iPhone 17 Pro Max introduce o opţiune de stocare de 2 TB, la preţul de 1.999 de dolari — prima dată când un iPhone atinge aproape pragul de 2.000 de dolari. Apple nu ar fi stabilit acest preţ dacă nu ar fi crezut că o parte semnificativă a clienţilor este dispusă să plătească.

    Privind spre viitor, primul iPhone pliabil este aşteptat anul viitor, cu funcţionalităţi comparabile cu cele ale Samsung şi Google, ale căror modele se vând acum între 1.799 şi 2.419 dolari, în funcţie de configuraţie. Având în vedere că iPhone Air costă 999 de dolari şi va împărţi multe componente cu viitorul model pliabil, noul dispozitiv ar putea depăşi cu uşurinţă 2.000 de dolari, fără a lua în calcul accesoriile sau upgrade-urile de stocare.

    CEO-ul Apple, Tim Cook, a declarat deja că utilizatorii sunt dispuşi să plătească pentru cele mai bune tehnologii.

     “Oamenii sunt gata să facă eforturi pentru a obţine ce e mai bun în categoria lor”, a spus Cook, adăugând că iPhone-ul a devenit “integrat” în viaţa oamenilor, folosit pentru plăţi, controlul locuinţei inteligente, gestionarea sănătăţii şi stocarea datelor bancare.

    Pe termen lung, Apple pregăteşte un iPhone aniversar, iPhone 20, care ar putea revoluţiona din nou segmentul premium, aşa cum a făcut iPhone X în 2017, stabilind standardul de 1.000 de dolari.

     

  • Roboţii au început deja să facă ravagii: un gigant mondial lasă mii de oameni fără loc de muncă, după ce a descoperit cum să îi inlocuiască cu AI

    Salesforce, unul dintre liderii globali în domeniul soluţiilor CRM (Customer Relationship Management – managementul relaţiilor cu clienţii), a redus 4.000 de posturi din departamentul de suport clienţi. Soluţiile CRM ajută companiile să gestioneze interacţiunile cu clienţii, să centralizeze date şi să automatizeze procesele de vânzări şi suport, scrie CNBC.

    „Am redus numărul de angajaţi de la 9.000 la aproximativ 5.000, pentru că am nevoie de mai puţini oameni”, a explicat Benioff, evidenţiind rolul inteligenţei artificiale (AI) în eficientizarea operaţiunilor Salesforce.

    Compania a investit masiv în tehnologie şi a dezvoltat ceea ce numeşte „Agentforce”, un sistem de roboţi care preiau o parte semnificativă din activitatea serviciului clienţi.

    „Datorită beneficiilor şi eficienţei oferite de Agentforce, am observat o scădere a numărului de cazuri de suport gestionate, astfel că nu mai este nevoie să completăm activ rolurile de inginer suport”, a transmis Salesforce într-un comunicat către NBC Bay Area.

    Reducerea de personal intervine după ce Benioff a anunţat în vară că AI realizează până la 50% din activitatea companiei, care are sediul central în San Francisco.

    Experţi în resurse umane atrag atenţia că schimbarea nu este izolată. Laurie Ruettimann, consultant HR, spune că AI afectează locuri de muncă în mai multe industrii şi recomandă angajaţilor să îşi dezvolte competenţe noi: „Dacă reţeaua ta profesională putea să-ţi ofere un loc de muncă, ar fi făcut-o deja. Este responsabilitatea fiecăruia să-şi extindă orizonturile şi să întâlnească oameni noi.”

    Analistul Ed Zitron consideră însă că AI este adesea folosit ca pretext de companiile tech care au angajat excesiv în timpul pandemiei.

    „Este vorba de o mentalitate ‘creştere cu orice preţ’. Singurul lucru care contează este creşterea, chiar dacă asta afectează vieţile oamenilor sau calitatea produsului”, a spus Zitron.

    Această mişcare marchează un punct de cotitură pentru Salesforce, care, pe măsură ce integrează tot mai mult AI în operaţiunile sale, trebuie să echilibreze eficienţa tehnologică cu impactul asupra angajaţilor.

  • Dezvoltatorul imobiliar Impact pune pauză planurilor privind emisiunile de obligaţiuni. Dan Sebastian Câmpeanu, CEO: Statul face concurenţă antreprenorilor prin programul Fidelis, care oferă dobânzi pe care nu ni le permitem

    Costurile ridicate de finanţare impuse de programul Fidelis au împiedicat lansarea emisiunilor de obligaţiuni de către dezvoltatorul imobiliar Impact Developer & Contractor (simbol bursier IMP), spune directorul general Dan Sebastian Câmpeanu, subliniind că randamentele atractive ale titlurilor de stat împiedică atragerea de capital la dobânzi rezonabile, întârziind astfel planurile de refinanţare prin obligaţiuni corporative.

    „Am avut în trecut mai multe emisiuni de bonduri listate la Bursa de Valori Bucureşti. Ţintim în continuare o emisiune de obligaţiuni sau chiar green bonds, dar momentan ne lovim de faptul că aceste instrumente au dobânzi destul de mari din cauza concurenţei cu titlurile de stat Fidelis”, afirmă şeful companiei.

    Zilele acestea, Ministerul Finanţelor derulează o nouă emisiune Fidelis, prin care populaţia poate subscrie la titluri de stat cu maturităţi cuprinse între 2 şi 10 ani, oferind dobânzi de până la 7,9% în lei şi 6,5% în euro. Precedentele două emisiuni au strâns 1,5 mld. lei, respectiv 1,6 mld. lei de la investitori, observându-se recent un interes ridicat pentru tranşele în euro cu scadenţa la 10 ani.

    „Aşteptăm momentul în care aceste bonduri vor avea dobânda anuală de cel mult 6% la euro. Nu este sustenabil să accesăm finanţări care au un cost mai mare. Momentan, Ministerul Finanţelor face concurenţă puternică antreprenorilor care vor să se finanţeze prin piaţa de capital prin aceste titluri de stat cu randamente foarte generoase, pe care noi nu ni le putem permite”, continuă CEO-ul.

    Dan Sebastian Câmpeanu a mai precizat că societatea a reuşit să reducă semnificativ gradul de îndatorare bancară, mizând pe utilizarea capitalurilor proprii şi lichidităţile generate de clienţi. Totuşi, creditarea corporativă trebuie să reprezinte cel puţin 40-50% din bugetul de dezvoltare, pentru a asigura resursele necesare finalizării proiectelor chiar şi în condiţii de volatilitate pe piaţă, adaugă el.

    „Mixul de finanţare pe care l-am folosit a constat în accesarea de credite de investiţii, emisiuni de obligaţiuni corporative, majorări de capital social şi avansurile pe care le încasăm de la clienţii care semnează contracte de vânzare-cumpărare sau alte contracte.”

    Luna trecută, compania a obţinut un credit de 10 mil. euro de la Garanti Bank pentru refinanţarea investiţiilor realizate în cadrul proiectului Greenfield Plaza. Banii vor fi folosiţi inclusiv pentru dezvoltarea de apartamente în Greenfield Băneasa şi în faza a doua a proiectului Boreal Plus din nordul Constanţei, a declarat şeful Impact pentru ZF.

    Grupul a înregistrat un profit net de 9,1 mil. lei în intervalul ianuarie-iunie 2025, susţinut de o creştere semnificativă a vânzărilor, după o pierdere de 2,6 mil. euro în S1/2024. Cifra de afaceri s-a majorat cu 79%, la 35,3 mil. euro.

    Omul de afaceri Gheorghe Iaciu deţine 58% din totalul acţiunilor companiei, care se tranzacţionează în creştere cu 8% în ultimul an. Impact are o valoare de piaţă de 540 mil. lei.

     

  • Europa promite reforme, dar realitatea arată altceva: Doar 11% din planul Draghi pentru revitalizarea competitivităţii şi economiilor europene a fost pus în aplicare, în timp ce SUA accelerează puternic în cursa dezvoltării

    La un an după ce Mario Draghi a prezentat un set de 383 de recomandări menite să revitalizeze economia europeană şi să redea blocului comunitar şanse în competiţia globală cu SUA şi China, bilanţul este dezamăgitor. Doar 11,2% dintre propuneri au fost implementate, arată un audit realizat de European Policy Innovation Council, un think-tank din Bruxelles.

    Fostul premier italian avertiza în toamna anului 2024 că Europa se confruntă cu o „provocare existenţială” şi că riscă să piardă statutul de lider în tehnologiile emergente şi în tranziţia verde dacă nu accelerează reformele structurale. Însă, între promisiunile Comisiei Europene şi realitatea din teren, decalajul rămâne mare.

    Datele Eurostat confirmă tabloul sumbru: în trimestrul al doilea din 2025, economia SUA a crescut de opt ori mai rapid decât cea a Uniunii Europene. Între timp, Bruxelles-ul a reuşit să facă paşi mai ales în domenii „fără rezistenţă politică” – precum împrumuturile comune pentru apărare sau reducerea birocraţiei – însă reformele cu adevărat structurale au fost amânate.

    „Nu putem vorbi de schimbări de joc până acum”, spune Marion Mühlberger, economist-şef la Deutsche Bank.

    Oficialii europeni dau vina pe contextul geopolitic. Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei, a fost nevoită să îşi împartă atenţia între tensiunile comerciale cu Washingtonul, relaţia complicată cu administraţia Trump şi echilibrul fragil în raport cu China. Pe de altă parte, liderii naţionali au refuzat să cedeze suveranitate în domenii cheie.

    Crearea unei uniuni a pieţelor de capital, armonizarea regulilor din piaţa unică şi eliminarea barierelor pentru servicii – toate recomandări centrale din raportul Draghi – rămân blocate.

    „Toată lumea e de acord pe hârtie că ar trebui să avem o singură lege europeană în loc de 27 de legi naţionale. Dar când ajungem la guverne, apare opoziţia”, admite Stéphane Séjourné, comisarul european pentru industrie.

    António Costa, preşedintele Consiliului European, promite că summitul liderilor din octombrie va fi „un moment foarte important” pentru a relansa discuţiile despre uniunea pieţelor de capital, euro digital şi întărirea rolului internaţional al monedei unice.

    Între timp, Comisia a încercat să traducă principiile lui Draghi într-un „Competitiveness Compass”, axat pe achiziţii comune de materii prime critice şi pe relaxarea cerinţelor de capital pentru bănci. Însă cele mai radicale idei – precum finanţarea comună pentru industrii strategice sau infrastructură – au fost evitate.

    Von der Leyen a pus accent pe „simplificare şi dereglementare”, dar unele iniţiative au creat mai degrabă incertitudine decât claritate, spun analiştii.

    „Poţi să elimini tone de reglementări, dar dacă nu implementezi celelalte politici recomandate de Draghi, nimic nu se va schimba”, avertizează Sander Tordoir, economist la Centre for European Reform.

    Pentru Bas Eickhout, lider al Verzilor în Parlamentul European, problema centrală nu este birocraţia, ci lipsa de investiţii masive:

    „Europa are nevoie de capital pentru a rămâne relevantă. Altminteri, riscăm să devenim un spectator pe scena globală.”

  • Când prea mulţi bani devin o povară: Norvegia, ţara cu cel mai impresionant fond suveran din lume – 2.000 mld. dolari – a reuşit să îşi cumpere viitorul, dar nu ştie cum să îl administreze. Care este cea mai mare dilema cu care se confruntă una dintre cele mai bogate ţări de pe glob

    Norvegia deţine cel mai mare fond suveran de investiţii din lume, cu active care depăşesc 2.000 de miliarde de dolari – mai mult decât PIB-ul multor ţări europene. Fondul a transformat veniturile din petrol într-un rezervor financiar uriaş, menit să asigure prosperitatea generaţiilor viitoare, dar tocmai această abundenţă ridică întrebări: ce faci cu banii atunci când ai prea mulţi? scrie Finacial Times.

    Titlul unei cărţi care face furori pe piaţa locală – „Ţara care a devenit prea bogată” – pare să fi surprins esenţa discuţiei dinaintea alegerilor parlamentare. În joc nu este doar direcţia politică, ci şi felul în care Norvegia îşi administrează prosperitatea obţinută din resursele natural, scrie Financial Times.

    Criticii arată cu degetul către exemple recente de cheltuieli controversate: un tunel maritim de 1.700 de metri, estimat la 700 milioane de dolari, renovarea clădirii Parlamentului din Oslo care a costat de şase ori mai mult decât bugetul iniţial sau o platformă IT pentru un serviciu regional de sănătate ce a „înghiţit” peste 400 milioane de dolari fără rezultate funcţionale.

    „Aruncăm cu bani în orice problemă, dar nu obţinem servicii mai bune decât în Danemarca, Suedia sau Finlanda”, a spus Sylvi Listhaug, liderul partidului populist de dreapta Progres, aflat pe poziţia a doua în sondaje.

    Fondul suveran norvegian a ajuns la peste 2.000 de miliarde de dolari – o performanţă unică la nivel global. Economiştii spun că Oslo a evitat „boala olandeză”, dar avertizează că a apărut o „boală norvegiană”: o dependenţă din ce în ce mai mare de fond pentru acoperirea cheltuielilor statului.

    Retragerile anuale au ajuns la 54 miliarde de dolari, adică un sfert din bugetul guvernului. Cu aceşti bani, Norvegia a putut finanţa ajutoare pentru Ucraina fără a majora taxele sau a reduce alte cheltuieli. Însă tentaţia de a folosi fondul ca „rezervă inepuizabilă” riscă să erodeze competitivitatea.

    În pofida bogăţiei, productivitatea stagnează, rata de abandon şcolar depăşeşte media europeană, iar cheltuielile pentru concedii medicale şi dizabilitate sunt cele mai mari din OECD – de patru ori peste medie.

    Jens Stoltenberg, fost secretar general NATO şi actual ministru de finanţe, avertizează că Norvegia a pierdut avantajul participării ridicate la piaţa muncii: „Alte ţări precum Suedia sau Olanda ne-au depăşit. Este o provocare reală şi un risc pe termen lung.”

    Erna Solberg, lidera conservatorilor şi potenţială viitoare prim-ministră, a admis că fondul oferă Norvegiei „un avantaj enorm” faţă de restul Europei, dar atrage atenţia că tocmai acest confort reduce presiunea reformelor structurale.

    Între timp, dezbaterea privind taxa pe avere – una dintre puţinele de acest fel din Europa – a dus la migrarea a sute de milionari către Elveţia.

    Deocamdată, modelul norvegian rămâne o excepţie la nivel global: aproape toate statele bogate în resurse au risipit oportunitatea, în timp ce Oslo a construit cel mai puternic fond suveran al lumii. Totuşi, nu există manual pentru gestionarea unei astfel de abundenţe.

    „Orice problemă poate fi rezolvată cu bani din fond, dar asta riscă să ne facă mai leneşi şi mai puţin inovatori”, a recunoscut un director de companie norvegiană.

    Cum spunea şi Johannes Bergh, cercetător la Institutul Norvegian pentru Cercetări Sociale: „Cartea aceasta a atins un nerv sensibil. Toţi simt că există un sâmbure de adevăr: prea multă birocraţie, proiecte publice care scapă de sub control şi o lipsă de eficienţă. Întrebarea este ce consecinţe va avea asta pe termen lung.”

     

  • Calendarul sărbătorilor legale 2025: Câte zile libere mai au angajaţii din România până la sfârşitul anului. Când sunt următoarele zile libere pentru români

    În anul 2025 Codul Muncii, legea care stabileşte numărul zilelor libere acordate angajaţiilor din România, prevede 17 zile de sărbătoare legală pe care românii le vor avea libere. Din cele 17 zile nelucrătoare de sărbătoare legală doar 13 pică în timpul săptămânii. Deoarece 4 dintre cele 17 zile zile nelucrătoare de sărbătoare legală pică în weekend, salariaţii care au un program de lucru de luni până vineri se vor bucura de doar 13 zile libere.

    Prima zi liberă care urmează, din acest an este ziua de 30 noiembrie, când se sărbătoreşte Sfântul Andrei şi care va pica într-o zi de weekend. 

    Până la sfârşitul anului 2025, Românii mai au patru zile libere legale.

    Zilele libere rămase în anul 2025 sunt:

    • 30 noiembrie (duminică – Sfântul Andrei);
    • 1 decembrie (luni – Ziua Naţională a României);
    • 25 şi 26 decembrie (joi şi vineri – prima şi a doua zi de Crăciun).

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

     

  • Steve Jobs (şi neuroştiinţa) spune că există un anumit lucru care îi face diferiţi pe oamenii remarcabil de inteligenţi. Care este acesta?

     

    Studiile arată că cele mai inteligente persoane tind să iubească timpul petrecut singure. Studiile arată că, cu cât eşti mai inteligent, cu atât e mai probabil să crezi că eşti bun la identificarea tiparelor şi la prezicerea rezultatelor – deşi cercetările spun că, de fapt, probabil nu eşti atât de bun pe cât crezi, scrie un articol publicat de platforma Inc.

    Jeff Bezos spune că cel mai bun indicator al unei inteligenţe ridicate este disponibilitatea de a-ţi schimba părerea.

    Steve Jobs avea o altă perspectivă. Iată ce spunea cofondatorul Apple despre inteligenţă:

    „O mare parte din ea (inteligenţa) este memorie. Dar la fel de mult este şi capacitatea de a privi de sus.
    Ca şi cum ai fi într-un oraş şi l-ai putea privi pe tot de la etajul 80. În timp ce alţii încearcă să-şi dea seama cum să ajungă din punctul A în punctul B citind nişte hărţi prosteşti, tu vezi totul în faţa ta. Poţi vedea totul.
    Poţi face conexiuni care par evidente, tocmai pentru că vezi imaginea de ansamblu.”

    Pentru Jobs, inteligenţa se bazează pe abilitatea de a face conexiuni. De a lega puncte pe care alţii nu le-au legat.

    Să detaliem. Deşi psihologii identifică cel puţin opt forme diferite de inteligenţă, ne vom concentra pe două.

    Inteligenţa cristalizată se referă la cunoştinţele acumulate. Fapte. Date. Pe scurt, „deştepţi la carte”.

    Dar unii oameni foarte „educaţi” nu sunt neapărat şi foarte inteligenţi, iar aici intervine inteligenţa fluidă: abilitatea de a învăţa şi reţine informaţii noi şi de a le folosi pentru a rezolva o problemă, pentru a deprinde o abilitate nouă sau pentru a actualiza amintiri existente cu informaţii proaspete.

    Pe scurt, „deştepţi de viaţă”.

    Mulţi oameni sunt deştepţi la carte. Mulţi sunt deştepţi de viaţă. Cei care sunt ambele sunt mai rari, dacă nu altfel, pentru că procesul de creştere a inteligenţei cristalizate este fundamental diferit de procesul de creştere a inteligenţei fluide.

    Dacă vrei să devii mai educat într-un anumit domeniu sau într-o anumită abilitate, procesul este simplu. Cu cât te adânceşti mai mult într-un subiect, cu atât vei şti mai mult. Îmbunătăţirea inteligenţei fluide este mai grea, pentru că presupune să faci o „scufundare” profundă într-un subiect, apoi să treci la altceva nou, din nou şi din nou.

    De ce? Pentru că atunci când înveţi ceva nou, pentru o vreme grosimea corticală şi activitatea corticală din creier cresc. Ambele sunt semne ale creşterii conexiunilor neuronale şi ale dobândirii unei expertize. Dar după primele săptămâni, grosimea şi activitatea corticală încep de fapt să scadă, revenind la nivelul de bază.

    Rezultatul? Sigur ştii mai mult sau poţi face mai multe, dar odată ce ai dobândit acea cunoştinţă sau abilitate — odată ce „ţi-ai dat seama” — creierul tău nu mai trebuie să lucreze atât de intens.

    De aceea singura cale de a-ţi îmbunătăţi inteligenţa fluidă şi de a o menţine la un nivel ridicat este să continui să experimentezi lucruri noi. Să înveţi lucruri noi. Să încerci lucruri noi. Să te provoci constant. La muncă. Acasă.

    Peste tot.

    Dacă faci asta, nu doar că vei beneficia de un flux constant de informaţii şi abilităţi noi, dar creierul tău va rămâne „mai gros” şi va continua să creeze noi conexiuni neuronale.

    Ceea ce face mai uşor să continui să înveţi şi să devii mai inteligent.

    Toate acestea ne aduc înapoi la ce spunea Jobs pe acest subiect:

    „Dacă vrei să faci conexiuni inovatoare, să legi două experienţe între ele, nu trebuie să ai acelaşi bagaj de experienţe ca toată lumea. Altfel vei face aceleaşi conexiuni şi nu vei fi inovator. Trebuie să ai experienţe diferite.
    Poţi auzi poveşti despre toţi oamenii (foarte inteligenţi), dar elementul cheie care reiese este că au avut o varietate de experienţe din care să se inspire pentru a rezolva o problemă sau a aborda o dilemă într-un mod unic.”

    Cu cât ştii mai mult şi cu cât experienţele tale sunt mai diverse, cu atât poţi valorifica mai bine puterea învăţării asociative: procesul de a lega ceva nou de ceva ce ştii deja, observând relaţia dintre lucruri aparent fără legătură.

    Pe scurt, de fiecare dată când spui „Am înţeles: asta e ca aia”, foloseşti învăţarea asociativă. Şi de fiecare dată când gândeşti „Stai, aş putea aplica asta la aia”, foloseşti ce ai învăţat pentru a face conexiuni inteligente.

    Aşa cum Steve Jobs a folosit experienţa de la un curs de caligrafie urmat în facultate pentru a inspira primele fonturi Apple. Sau cum Kevin Plank şi-a folosit experienţa de jucător de fotbal american pentru a dezvolta hainele Under Armour cu material absorbant. Sau cum Sara Blakely a construit o companie pornind doar de la o idee şi de la dorinţa de a învăţa singură tot restul: să scrie cereri de brevet, să dezvolte prototipuri, să creeze ambalaje, să găsească furnizori, să convingă retailerii să îi acorde o şansă…

    Fiecare experienţă i-a oferit alte experienţe pe care le-a putut folosi pentru a găsi noi soluţii la probleme.

    Cu cât înveţi mai mult, cu atât eşti mai capabil să conectezi cunoştinţele „vechi” la lucruri noi. Atunci nu mai trebuie să înveţi totul de la zero, ci doar diferenţele sau nuanţele — şi vei putea aplica un context mai larg, ceea ce ajută şi la stocarea şi regăsirea memoriei, asupra noilor informaţii pe care le înveţi.

    Şi asupra noilor experienţe pe care le dobândeşti.

    Toate acestea fac învăţarea şi mai uşoară, ceea ce, arată cercetările, te va face capabil să înveţi şi mai repede — şi să reţii mult mai mult.

    Ceea ce te va face şi mai inteligent decât eşti deja.

    Sursa: Inc.com