BusinessMagazin

Tag: recesiune

  • Niţă despre noile date INS: Infirmă “zvonurile” privind intrarea economiei în recesiune

    “Datele publicate astăzi de Institutul Naţional de Statistică confirmă faptul că economia României continuă să înregistreze rezultate pozitive, infirmându-se zvonurile privind recesiunea tehnică”, a declarat Niţă într-un comunicat.

    El a afirmat că încă din luna august a acestui an că termenul “recesiune” este folosit incorect.

    “O economie nu poate fi în recesiune când aceasta creşte cu 2,6% într-un semestru faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”, a spus Niţă.

    INS a comunicat vineri că, potrivit unor date revizuite, economia românească a evitat intrarea în recesiunea tehnică, întrucât Produsul Intern Brut (PIB) din trimestrul întâi a urcat cu 0,5%, comparativ cu o scădere de 0,1% la ultima revizuire anunţată, în timp ce scădere din T2 a fost de numai 0,3%.

    “În urma revizuirii seriei brute conform Sistemului European de Conturi (SEC) 2010 şi a seriei ajustate sezonier, PIB a scăzut în trimestrul II 2014 cu 0,3% faţă de trimestrul I 2014 şi a crescut în trimestrul I 2014 cu 0,5% faţă de trimestrul IV 2013”, se arată în comunicatul INS.

    Revizuirea indică o ajustare în sus cu 0,6 puncte procentuale în trimestrul I şi cu 0,6 puncte procentuale pe al doilea trimestru.

    Datele provizorii anunţate anterior de INS indicau o scădere a economiei de 0,1% pe primul trimestru şi de 0,9% pe al doilea trimestru. Scăderi consecutive pe două trimestre implică intrarea în recesiune tehnică.

    Potrivit lui Niţă, avansul economic al României se bazează, în principal, pe producţie industrială şi exporturi.

    “Am încredere că România va încheia anul cu o creştere economică în jurul cifrei de 3%, menţinându-şi stabilitatea acumulată în ultimii doi ani”, a mai spus Niţă.

    În luna august, când INS a anunţat că Produsul Intern Brut în trimestrul al doilea a fost, în termeni reali, mai mic cu 1% comparativ cu trimestrul I 2014 (date ajustate sezonier) şi că faţă de acelaşi trimestru de anul trecut a înregistrat o creştere cu 1,2% pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier, Niţă afirma că “deşi economia României a înregistrat două trimestre consecutive de avans negativ al PIB-ului, la nivelul întregii perioade analizate ea se află pe un trend pozitiv cu o creştere economică ajustată sezonier de 2,6% faţă de primul semestru al anului trecut”.

  • Surprize pentru un an fără alegeri

    Auzindu-l pe Victor Ponta că anticipează o nouă reducere a dobânzii de politică monetară de către BNR la şedinţa CA din 4 noiembrie, viitorul premier desemnat de Klaus Iohannis în echipa sa, juristul Cătălin Predoiu, l-a acuzat pe premier că vorbeşte în numele BNR „aşa cum a vorbit deseori în numele justiţiei“, încălcând astfel independenţa băncii centrale.

    Predoiu confunda evident ideea de antepronunţare ori de încercare de influenţare a justiţiei prin declaraţii politice cu expectaţiile privind reducerea dobânzilor de către BNR, expectaţii care sunt monedă curentă în estimările publice ale Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari sau în rapoartele băncilor.

    De partea cealaltă, premierul Ponta a evocat într-un interviu contextul inconştienţei fiscale dinainte de criză, amintind că „regimul Băsescu“ (fără a menţiona guvernul Tăriceanu) a ajuns să lase în urmă în 2009 un deficit bugetar de peste 8% din PIB, cifră de care – afirmă premierul – actualul ministru al bugetului, Darius Vâlcov, „s-a mirat şi el când i-am spus-o“. Mirarea evocată a ministrului responsabil de bugetul ţării nu poate da decât fiori, la cinci ani în care FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi presa economică au discutat îndelung despre acea cifră de deficit, iar România a suportat, tocmai pentru a o corecta, unul dintre cele mai dure programe de ajustare fiscală din Europa.

    Aceste exemple dau măsura calităţii discuţiilor despre economie în campania electorală; poate nicio altă temă nu e compromisă atât de tare ca economia în perioadele dinainte şi după alegeri, iar cea de faţă nu face excepţie. Înainte de turul al doilea al prezidenţialelor, la 14 noiembrie, INS va anunţa datele evoluţiei PIB în al treilea trimestru, care pot confirma recesiunea tehnică potrivit cifrelor din T1 şi T2 (-0,1%, respectiv -1%) sau, aşa cum s-a mai întâmplat la recalcularea retroactivă a PIB pe baza ajustării sezoniere odată cu introducerea unor noi date, să modifice în plus sau în minus rezultatele anterioare.

    Consilierul economic al premierului, Cristian Socol, a estimat, de pildă, că la recalcularea PIB pe baza datelor din T3 va reieşi că T1 a fost de fapt pe plus şi că, deci, recesiunea tehnică va fi fost pur statistică. Indiferent de rezultate însă, scenariul că o confirmare a recesiunii în ajunul turului al doilea al alegerilor îl va ajuta pe candidatul opoziţiei, în timp ce o infirmare sau depăşire a recesiunii îl va ajuta pe candidatul puterii poate fi valabil doar în teorie, întâi pentru că ambii candidaţi pot exploata după bunul plac datele (pentru tabăra puterii, esenţial e că oricum rămâne în vigoare creşterea economică anuală, iar pentru tabăra opoziţiei, INS poate fi oricând acuzat că ar coafa datele), iar în al doilea rând pentru că nişte date statistice nespectaculoase (spectaculoasă ar fi poate doar o redresare ori cădere a PIB cu peste 1-2%) nu mai pot clinti opţiuni electorale deja formate.

    Depăşind contextul electoral, cert e că previziunile economice cele mai recente păstrează perspectiva de creştere a PIB pentru anul acesta şi anul viitor, însă confirmă că ritmul ei a scăzut. Cel mai mult a redus prognoza ING Bank, de la 1,8% la 1,4% pentru 2014 şi de la 3% la 2,7% pentru 2015, ca efect al înrăutăţirii situaţiei din economia zonei euro.

    Economiştii de la Raiffeisen Bank vorbesc de o creştere de 1,5-2% în ipoteza în care atât în T3, cât şi în T4 economia ar creşte în ritm trimestrial cu cca 1-1,1%. BCR a revizuit prognoza de creştere a PIB pentru anul acesta de la 2,3% la 1,8% şi pentru anul viitor de la 3,3% la 3%, citând „nivelul foarte scăzut al investiţiilor publice şi pierderea de viteză a principalilor parteneri comerciali ai României“, conform lui Eugen Şinca, analist-şef al băncii.

  • Un deceniu de afaceri

    Zece ani, două perioade diferite: din 2004 până în 2008 economia a mers bine, consumul era la cote înalte, iar România părea că a înţeles secretul capitalismului. A urmat însă criza din 2009, care a dus la ani de recesiune economică şi nesiguranţă.

  • Zona euro: Nu daţi banii pe prostii

    Premierul francez Manuel Valls, promotor al unui buget “contra austerităţii” pentru 2015, a afirmat aproape sfidător că ţara sa îşi va reduce deficitul şi datoria în ritmul în care poate, “fără a ne pierde din vedere priorităţile”, iar premierul italian Matteo Renzi a avertizat Berlinul că reţeta sa de austeritate impusă întregului continent stimulează instabilitatea politică, odată cu ascensiunea partidelor populiste şi de extremă dreapta, atâta vreme cât perspectivele de redresare economică nu se ameliorează.

    FMI a redus deja prognoza de creştere economică pentru zona euro, de la 1,1% în raportul din aprilie la 0,8% în raportul publicat zilele trecute, avertizând că zona euro ar putea intra în a treia recesiune din ultimii cinci ani. Fondul a cerut iarăşi Germaniei să pună la bătaie fonduri bugetare pentru stimularea economiei sale, în special prin investiţii publice în proiecte de infrastructură, şi a avertizat din nou că statele zonei sunt “captive” într-un model de creştere economică foarte slabă.

    Deocamdată, cancelarul Angela Merkel şi ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble au anunţat doar că obiectivul lor este atingerea unui buget echilibrat, susţinuţi atât de alegătorii majoritari de centru-dreapta din Germania, cât şi de aliaţi tradiţionali ca Olanda, Austria, ţările baltice sau scandinave, care împărtăşesc ideea că dacă Germania a putut să taie cheltuielile sociale şi totuşi să aibă creştere economică în ultimii ani, şi restul ţărilor ar trebui să facă la fel.

    Pentru adepţii austerităţii, un exemplu de succes invocat este redresarea fiscală a Greciei, prima economie-problemă a zonei euro, redresare care se desfăşoară în continuare fără să mai determine manifestaţii violente de protest sau căderi de guverne. Proiectul de buget al Greciei pentru 2015, care a fost aprobat de troica CE-BCE-FMI şi va fi pus în dezbatere publică în noiembrie, vizează un deficit fiscal de 0,2% din PIB, faţă de 0,8% estimat pentru anul acesta, o creştere economică de 2,9%, o reducere a şomajului la 22,5% de la nivelul actual de 27% şi reducerea de la 175% la 160% din PIB a datoriei publice. Anul acesta, economia elenă este anticipată să crească, după şase ani de recesiune, cu 0,6%. Programul de investiţii pentru anul viitor are în vedere cheltuieli de 6,8 mld. euro, din care 6,1 mld. euro vor fi distribuite pentru proiecte cofinanţate de UE.

    Guvernul grec ar urma să acorde şi o serie de facilităţi fiscale, mărind numărul ratelor în care grecii îşi pot plăti ratele către stat, iar cca 540 mil. euro sunt prevăzute pentru compensarea tăierilor de salarii şi pensii din anii de austeritate. Cât priveşte finanţarea statului, aceasta ar urma să se facă prin emisiuni de obligaţiuni pe 7 şi 10 ani. În următoarele săptămâni va fi adoptată şi legislaţia pentru reglementarea plăţilor restante ale companiilor şi ale gospodăriilor către fondurile de pensii, fisc şi bănci, care ar urma să includă şi o nouă lege a falimentului personal.

  • Cauza românească a perpetuării crizei. România are cea mai slabă infrastructură din Uniunea Europeană

    ANALIŞTII AU TOT REPETAT ÎN ULTIMII ANI CĂ INVESTIŢIILE, ÎN SPECIAL ÎN INFRASTRUCTURĂ, AU FOST NEGLIJATE, CEEA CE A LOVIT DIRECT ÎN ECONOMIE. Cheltuielile de capital, adică investiţiile făcute de stat, au fost pe o tendinţă descendentă în ultimii ani, comparativ cu vârful atins în 2008, de 26,7 mld. lei. Banii destinaţi investiţiilor au devenit, din păcate, in-stru-mentul prin care s-au diminuat cheltu-ielile bugetare, buf-fer-ul de unde s-au făcut ajus-tări pentru a salva ţintele de deficit bugetar agreate cu partenerii financiari internaţionali.
    În 2013 guvernul a investit numai 18 mld. lei de la buget, pentru ca în primul semestru din acest an să cheltuiască 7,15 mld. lei, cu aproape 33% mai puţin decât în primele şase luni de anul trecut. Practic, cheltuielile de capital au înregis-trat în prima jumătate a acestui an o performanţă foarte slabă, respectiv un grad de realizare de doar 70% faţă de nivelul programat.

    PRĂBUŞIREA INVESTIţIILOR PUBLICE, COMPLETATĂ DE AJUSTAREA CHELTUIELILOR DE CAPITAL ALE COMPANIILOR, DIN CAUZA „TAXEI PE STÂLP“, ŞI-AU PUS PUTERNIC AMPRENTA ASUPRA ECONOMIEI, ARUNCÂND ROMÂNIA DIN NOU ÎN RECESIUNE TEHNICĂ.

    Lucrările de infrastructură de transport care ar fi trebuit să asigure relansarea sectorului construcţiilor nu au început în prima jumătate a anului. Un exemplu este autostrada Comar-nic – Braşov, prima şosea construită în concesiune de statul român, care are investitori privaţi de mai bine de jumătate de an, însă contractul de concesiune a rămas ”în aşteptare„. Un alt exemplu este centura de sud a Capitalei, unde statul a reziliat trei contracte de construire înche-iate încă din 2008, pe care însă nu s-a lucrat din cauza lipsei de finanţare.

    Cheltuielile to-tale pentru investiţii care includ, pe lân-gă cheltuielile de capital, şi sumele afe-rente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe au fost în primul semestru de 9,6 mld. lei, cu aproximativ 20% sub nivelul din primele şase luni de anul trecut. ”Scăderea cheltuielilor totale de investiţii din primul semestru, de circa 20%, este una foarte puternică. Cred că această evoluţie a fost determinată de doi factori. Pe de-o parte, a fost motivată de nevoia de ajustare a cheltuielilor pentru a rămâne în ţinta de deficit bugetar având în vedere colectarea slabă a veniturilor. Pe de altă parte, ajustarea cheltuielilor de investiţii a fost determinată şi de o lipsă de proiecte finanţate atât din fonduri europene, cât şi din resurse interne„, consideră Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal.

    Cu ce explicaţii a venit Ministerul Finanţelor? A invocat faptul că fără plata arieratelor din 2013, cheltuielile de investiţii din primele şase luni ale anului 2014 ar fi în creştere faţă de perioada similară a anului trecut. În primele 6 luni ale anului 2013 s-au plătit arierate ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în sumă de circa 2 miliarde lei, precum şi arierate ale administraţiilor locale din împrumuturi din trezorerie în sumă de 800 milioane de lei

    Analizând sumele destinate investiţiilor la nivel regional, se constată că au fost ani în care Româ-nia a avut cea mai mare alocare (atât ca procent din PIB, cât şi ca procent din veniturile bu-ge-tare, standarde ESA 95) pentru in-ves-tiţii publice în comparaţie cu ţările din UE 27. Cu toate acestea, rezultatele în ter-meni de îmbunătăţire a calităţii infra-structurii au fost modeste.

    Cu cheltuieli de capital mai mici, unele ţări pre-cum Polonia, Ungaria sau Bulgaria au ajuns să aibă infrastructură de o calitate mai bună, după cum a remarcat şi Consiliul Fiscal.

    Este adevărat că nu toate investiţiile pot să fie realizate din bani de la buget, un rol important avându-l atragerea de fonduri europene. Dar şi la absorbţia fondurilor europene evoluţia guvernanţilor români a fost dezamăgitoare. Au fost perioade în care, pe hârtie, guvernele au avut programe, însă în realitate investiţiile statului au rămas la pământ. Cu toate că de la investiţiile statului s-a aşteptat ieşirea din criză, banii nu s-au dus în economie.

  • MOL: Nivelul creşterii economice nu poate susţine revenirea cererii de carburanţi

    “Este greu să facem acum previziuni clare privind evoluţia pieţei până la sfârşitul anului, dar cel mai probabil piaţa va rămâne sub presiune. Nivelul creşterii economice nu pare să poată susţine o revenire a pieţei în acest an”, arată MOL România.

    În primul semestru, economia a crescut cu 2,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă România a intrat în recesiune tehnică pentru că PIB a scăzut două trimestre consecutiv faţă de trimestrul anterior.

    În primele şase luni, piaţa carburanţilor a scăzut cu circa 2% comparativ cu intervalul similar din 2013. MOL România, parte a grupului ungar MOL, arată că în primul trimestru piaţa carburanţilor a avut o evoluţie pozitivă şi s-a plasat mai aproape de potenţialul său, ca urmare a evoluţiei economiei, însă, începând cu al doilea trimestru, schimbările aduse regimului fiscal, care nu ţin de evoluţia organică a pieţei, au creat o distorsiune în obiceiurile de consum, astfel că piaţa carburanţilor a scăzut.

    “Din evaluările noastre nu rezultă că s-ar fi diminuat în mod semnificativ activitatea de transport, ci doar că marile companii din domeniu au ales să alimenteze dincolo de graniţa României”, afirmă compania ungară.

  • România reintră în recesiune tehnică, având cea mai mare scădere a economiei din UE în trimestrul II

    România a înregistrat în trimestrul al doilea cea mai scădere a Produsului Intern Brut (PIB) dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene (UE), de 1% comparativ cu primul trimestru, iar singurele economii cu evoluţii negative au mai fost Germania, Italia şi Cipru.

    Datele publicate de Eurostate arată că INS a revizuit în scădere estimările de PIB pentru primul trimestru, de la o creştere faţă de trimestrul anterior de 0,2% la o scădere de 0,2%.

    România s-a aflat în recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere a PIB comparativ cu trimestrul anterior) pentru doi ani şi jumătate în perioada 2008-2011 şi a reintrat în recesiune tehnică la începutul anului 2012, reuşind să revină pe creştere până la finalul acelui an.

    Datele Eurostat arată că economiile Germaniei şi Italiei s-au contractat în al doilea trimestru din acest an cu 0,2%, iar cea a Ciprului cu 0,3%.

    Totuşi, în comparaţie cu trimestrul al doilea al anului trecut, PIB-ul României a urcat cu 1,4%, iar în primul trimestru cu 3,8% faţă de perioada similară din 2013.

    Creşterea economică a României se situează în trimestrul al doilea peste cea consemnată de ţări ca Germania (1,3%), Belgia (1%) sau Olanda (0,9%), dar sub Ungaria (3,7%), Letonia (3,5%), Polonia (3,2%) sau Cehia (2.6%).

    În comparaţie cu primul trimestru din 2014, la nivelul UE, PIB-ul a urcat cu 0,2% în perioada aprilie-iunie.

     

  • Finlanda este cea mai afectată ţară din zona euro de interdicţiile impuse de Rusia

    Finlanda este cea mai afectată ţară din zona euro de criza din Ucraina, întrucât 14% din comerţul ţării nordice se desfăşoară în relaţie cu Rusia, informează Bloomberg.

    Anul trecut, 10% din totalul exporturilor Finlandei au mers către Rusia. Totodată, 18% din totalul importurilor finlandeze au provenit din Rusia. Finlanda a înregistrat în 2013 cel mai ridicat procentaj în ceea ce priveşte schimburilor comerciale cu Rusia dintre toate cele 18 state din zona euro. Media la nivelul zonei euro a fost de 3,4% din totalul tranzacţiilor comerciale.

    Ca reacţie a sancţiunilor impuse de UE, preşedintele rus Vladimir Putin a dispus interzicerea unor produse alimentare, accentuând astfel problemele pe care Finlanda le întâmpină în ieşirea din recesiune.

    “Sper că sancţiunile nu vor fi extinse. Acesta nu este un război comercial,” a declarat prim-ministrul finlandez, Alexander Stubb.

    Producătorul de lactate Valio a anunţat că opreşte producţia bunurilor care urmau să fie vândute către Rusia. De asemenea, constructorul de locuinţe YIT a raportat o scădere a cererii venite din Rusia, în timp ce retailerul Kesko a anticipat un declin important al vânzărilor.

    Stubb a subliniat nevoia de solidaritate între statele UE, explicând că se aşteaptă ca toţi membrii UE să fie trataţi la fel.

    “Dacă impactul unei măsuri nu este egal, vom vedea ce tip de soluţii vom căuta,” a spus el.

    Cele 28 de state ale UE au încercat să transmită acelaşi mesaj în legătură cu criza datoriilor şi, recent, cu măsurile economice luate ca răspuns la conflictul de din estul Ucrainei. Finlanda a fost singura ţară care a încercat şi a reuşit să obţină compensaţii sub formă de garanţii pentru contribuţia sa la salvarea statelor care nu şi-au putut plăti datoriile suverane.

    “Finlanda creează imaginea unei ţări are se anagajează în crearea politicilor dintr-o perspectivă proprie, mai degrabă decât dintr-un punct de vedere european,” a declarat un economist-şef al Danske Bank din Helsinki, Pasi Kuoppamaeki.

    Izolarea economică a Rusiei afectează Finlanda cu atât mai mult cu cât ţara nordică îşi pusese speranţele într-o revenire economică datorată creşterii exporturilor. Produsul Intern Brut al Finlandei a scăzut în primul trimestru al acestui an cu 0,6%, în timp ce rata şomajului a ajuns la 9,2% în iunie, faţă de 7,8% în aceeaşi lună a anului trecut.

    Finlanda se află în recesiune din decembrie 2012. Anterior, ţara a mai traversat o perioadă de recesiune între 2008 şi 2009.

     

  • Pe Wall Street nu se mai fac bani. Brokerii încep să îşi caute alte joburi

    Cei cinci mari, JPMorgan Chase, Goldman Sachs, Bank of America, Citigroup şi Morgan Stanley, îşi pregătesc ieşirea din zona speculativă, înregistrând deja o scădere a veniturilor de 10% faţă de primul trimestru din 2013 şi de 41% faţă de vârful atins în 2009.

    Pe scurt, tradingul tradiţional, definit de acronimul FICC, devine o parte din ce în mai mică în volumul de business al marilor bănci. Care segmente au fost lovite cel mai puternic? FICC – titluri cu venit fix, obligaţiuni, tranzacţii valutare şi tranzacţiile cu materii prime -, zona care era la un moment dat unul din principalele generatoare de profit pentru Morgan Stanley sau Goldman Sachs, este în cădere liberă.

    Noi reguli – precum legea Volcker (înaintată de economistul american Paul Volcker, care limitează accesul băncilor la tranzacţii speculative) – au forţat băncile să reducă sumele vehiculate. Alte norme recente au limitat accesul la bani împrumutaţi pentru a creşte sumele întoarse la investitori şi riscurile asumate de aceştia. Nu este însă un fenomen local, el se manifestă în toată lumea, iar ca dovadă stau cifrele înregistrate de giganţi precum Barclays sau Deutsche Bank în ultimii patru ani.

    „Evoluţia tehnologică a tradingului înseamnă reducerea costurilor, dar asta înseamnă şi că băncile fac mai puţini bani din trading„, a spus Jeffrey Harte, analist al Sandler O’Neill. Cu alte cuvinte, avantajele aduse de tehnologie, şi mai ales tradingul electronic, transformă slujba tradiţională de broker într-una mult mai puţin profitabilă, cel puţin din punctul de vedere al clienţilor. Obligaţiunile, tranzacţiile valutare şi tranzacţiile cu materii prime au generat, în 2009, 144 de miliarde de dolari pentru principalele zece bănci din lume.

    În 2013, suma a fost de doar 80 de miliarde de dolari, adică a înregistrat o scădere de 44%, conform unei analize a Credit Suisse. Raportul se centrează pe activitatea FICC în cadrul a zece bănci, inclusiv JPMorgan Chase, Citigroup, Bank of America, Deutsche Bank şi Goldman Sachs. O parte a declinului FICC este atribuită unei scăderi neaşteptate a tranzacţiilor cu obligaţiuni de stat precum şi secretizării datoriilor aduse de împrumuturile comerciale şi cele imobiliare.

    Iar când încasările din trading dispar, şi traderii dispar. În ultimii patru ani, numărul traderilor ca procent din totalul personalului a scăzut de la 39% la 36%, iar pentru anul în curs reducerea se anunţă a fi una spectaculoasă.
    Noile reguli cântăresc greu în tranzacţiile cu materii prime, acestea înregistrând o scădere, în cazul marilor bănci, de 18% într-un singur an, din 2012 până în 2013, conform unui studiu publicat de Coalitions. Ca segment al încasărilor provenite din FICC, ponderea materiilor prime a scăzut de la 30% în 2008 până la 6% în 2013. Motivul este similar, respectiv normele impuse pentru a limita politicile riscante ale băncilor fac aceste tranzacţii mai puţin profitabile.

  • Scenariu pesimist pentru România: Trei ani de recesiune şi şomaj de peste 9%

     Scenariul advers care va fi utilizat de ABE reflectă riscurile considerate în prezent ca reprezentând cele mai pertinente ameninţări la adresa stabilităţii sectorului bancar. Acestea sunt creşterea costurilor împrumuturilor prin emisiuni de obligaţiuni amplificată de o schimbare semnificativă a evaluării riscului de către investitori (mai ales către pieţele emergente), deteriorarea în continuare a calităţii creditelor în ţările cu cerere redusă, stagnarea reformelor care ar pune în pericol încrederea în sustenabilitatea finanţelor publice, precum şi lipsa măsurilor de restructurare şi reabilitare a situaţiei financiare a băncilor, necesară pentru ca acestea să-şi menţină accesul la finanţare din piaţă la costuri rezonabile, se arată în documente publicate marţi de ABE.

    Parametrii testelor de stres includ în acest scenariu creşteri puternice ale randamentelor cerute de investitori la cumpărarea de obligaţiuni, dar şi scăderi puternice pe piaţa imobiliară şi pe burse, precum şi intrarea în recesiune a tuturor ţărilor din UE, inclusiv a Poloniei care a evitat această situaţie în criza financiară globală declanşată în 2008.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro