BusinessMagazin

Tag: publicitate

  • Cateva mii de nise

     

    Cei care s-au specializat in monitorizarea activitatii din mediul online spun ca 2007 a fost anul in care blogurile au inceput sa atraga bani din publicitate. Motivul era cat se poate de simplu: pentru tot mai multi, vizitarea blogurilor a devenit rutina zilnica. Asa ca nu a durat mult pana cand advertiserii au inteles ca a aparut un nou canal in care merita investit. E adevarat ca investitiile au fost timide, atat in ceea ce priveste sumele alocate, cat si numarul de bloguri alese. Consolidarea popularitatii blogurilor in randul advertiserilor s-a impiedicat insa de previziunile de criza pe piata publicitatii; mai exact, defectul blogurilor ar fi ca adresabilitatea lor este inca foarte restransa pentru un produs sau serviciu care urmareste promovarea in masa. Si nu pentru ca blogurile si-ar pierde vizitatorii, ci pentru ca e de prevazut ca nu vor reusi niciodata sa atraga un public la fel de numeros ca televiziunile, de pilda, incat sa incurajeze companiile sa cumpere spatiu de reclama inclusiv in perioade de restrangere a bugetelor de publicitate.
     
    “Desi sunt bloggeri care isi monetizeaza jurnalul online de cativa ani, 2007 a fost anul in care s-a putut vorbi de publicitate pe bloguri si de venituri din aceasta. Un avant s-a inregistrat insa cu siguranta in 2008, cand a inceput sa se vada o organizare intre bloguri – au aparut retele de bloguri, diferite forme in care se pot achizitiona pachete publicitare, precum si serviciul din portofoliul agentiilor interactive de a oferi publicitate pe bloguri tematice”, spune Iulian Boanta, PR & advertising manager la Pagini Aurii.
     
    In conditiile in care in Romania exista peste 12.000 de bloguri active, advertiserii, in teorie, au de unde sa aleaga. In realitate, doar circa 150 de bloguri importante pot fi luate in considerare pentru o campanie publicitara, in functie de traficul pe care il genereaza si de influenta pe care o au in blogosfera. Din acestea, nu mai mult de 30 reusesc sa si atraga bani frumosi din publicitate, care, dupa cum spune Bobby Voicu, unul dintre cei mai vechi bloggeri romani si actualmente community manager pentru Yahoo! in Romania,
    “inseamna in majoritatea cazurilor undeva la 300 de euro pe luna”. Sunt insa si bloggeri care incaseaza aceasta suma doar pentru o reclama, iar veniturile lor lunare din aceasta sursa ajung la cateva mii de euro. In strainatate, sumele la care se poate ajunge sunt de cateva zeci de ori mai mari.
     
    Ce se va intampla insa cu acesti bani, de vreme ce devine tot mai greu sa atragi cumparatori de publicitate? Cresteri prea mari in 2009 pentru intreg mediul online nu se previzioneaza, iar pentru bloguri nici macar atat – cel putin acestea sunt semnalele pe care le transmit reprezentantii agentiilor de media buying. “Sunt cateva mii de oameni care citesc un blog, alte cateva mii care citesc alt blog, ganditi-va ce efort trebuie sa depui sa strangi 500.000 la un loc si sa spui ca ei au vazut spotul tau. Nu se poate face o campanie de masa”, enunta Carmen Lixandru, directorul general al Mediacom.
     
    Pe de alta parte, bloggerii care au inceput sa castige bani de pe urma reclamelor gazduite pe site-urile lor sunt constienti de aceasta si au incercat sa atraga mai ales campanii care sa fie in rezonanta cu nisa pe care o acopera si cu profilul vizitatorilor lor. Au fost mai rar campanii de amploare – de genul celor initiate de Dacia sau Vodafone – care se deruleaza pe bloguri, pentru ca in general campaniile mari urmaresc in primul rand un grad foarte ridicat de expunere. Mult mai potrivite sunt, in acest sens, campaniile nisate, ce nu vizeaza de obicei promovarea unor produse de masa. “Orice produs este bun, atat timp cat este pe nisa sau subiectul blogului respectiv. Cele mai bune acum cred ca sunt produsele electronice si IT, de valori intermediare, pana la 200-300 de dolari”, apreciaza Bobby Voicu.
     
    La randul lor, bloggerii adopta strategii diferite pentru cresterea audientei. “Deoarece fac parte din asa-numitul , blogurile nu sunt de obicei monetizate prin cumpararea de mare publicitate (branding), ci mai curand prin intermediul retelelor de mica publicitate, precum cea dezvoltata de Google sau, in cazul Neogen, de Neobizz”, afirma Calin Fusu, directorul general al Neogen. Sintagma de “long tail” (“coada lunga”) a fost lansata in 2004 de revista Wired, pentru a desemna numarul mare de oferte specializate care se adreseaza fiecare unui numar mic de oameni, dar care impreuna reprezinta o piata semnificativa ce poate fi agregata pe internet.
     
    Anul trecut, piata de publicitate pe bloguri a fost de 60-70.000 de euro, potrivit estimarilor Standout, agentie de comunicare dedicata blogurilor si de consultanta in marketingul online. Este putin in comparatie cu valoarea totala a pietei de publicitate, care a ajuns la aproximativ 600 de milioane de euro, insa specialistii cred ca va mai creste anul acesta pana la peste 100.000 de euro.
     
    “Publicitatea pe bloguri a fost inca de anul trecut mai ieftina decat publicitatea pe site-uri, asa ca ne asteptam la o crestere a acestui segment”, sustine Ionut Oprea, directorul general al Standout, care adauga ca anul acesta va aduce pe piata mai multe instrumente de analiza a blogosferei, gratie carora marketerii pot exploata efectele specifice ale campaniilor pe bloguri, pot studia propagarea mesajului sau efectul viral, increderea utilizatorilor in bloguri in raport cu alte medii sau gradul de asociere a unor bloguri cu diverse produse sau companii.
     
    Bugetul alocat de un client pentru o campanie desfasurata (si) pe bloguri variaza in functie de impactul dorit, de numarul de bloguri implicate si de formatul sau conceptul folosit. Unele campanii folosesc doar bannere sau spatii interactive special create, in timp ce altele folosesc concepte integrate de comunicare pe bloguri. Asa a fost, exemplifica Ionut Oprea, campania pentru magazinul online Ebu.ro, care a provocat un concurs de recenzii si a folosit parerile bloggerilor despre magazin si despre ofertele sale intr-o campanie de bannere pe cele mai vizitate bloguri romanesti. 
     

     

  • Oglivy lanseaza OgilvyInteractive

    Noua agentie include servicii de strategie si creatie specializata pe online, management integrat al campaniilor de comunicare interactiva si dezvoltare de programe de achizitie si loializare de clienti, reprezentand o extindere a portofoliului de servicii oferite pana in prezent de Ogilvy pentru mediul digital.

     

    Prin intermediul diviziei de operatiuni a Senior Interactive, OgilvyInteractive ofera solutii complete de dezvoltare interactiva, de la concept la implementarea integrala a proiectului si mentenanta pe toata durata de viata.

     

    "Odata cu lansarea OgilvyInteractive, in parteneriat cu cea mai mare firma specializata din tara, vom extinde si perfectiona competentele noastre, oferind clientilor solutii inovative in domeniul interactiv si campanii adaptate noilor cerinte ale pietei si consumatorilor”, afirma Manuela Necula, CEO Ogilvy Group Romania.

     

    Acest parteneriat va fi coordonat de catre Mihai Tataru, managing director Senior Interactive, si de Vasile Alboiu, digital creative Director Ogilvy.

     

    "Prin joint-venture-ul dintre Ogilvy Group si Senior Interactive trecem la un alt nivel al sinergiei intre digital si ceea ce am obisnuit sa numim advertising clasic. OgilvyInteractive detine deja competente de creatie si strategie din ambele medii si o echipa de client service specializata in digital. Prin intetmediul Senior Interactive, clientii au acces la o infrastructura tehnica si de dezvoltare interactiva solida, la care se adauga know-how-ul extensiv din zona de interactive pe care Ogilvy il detine in reteaua internationala si pe care il implementam pe piata din Romania”, adauga Mihai Tataru.
     

  • Cum arata criza pe ecrane

    Aproximativ 61% din bugetele de promovare ale companiilor sunt directionate, in mod traditional, catre televiziuni. Restul de 40 de procente urmeaza sa fie impartit intre publicatii scrise, internet, radio, panotaj si alte metode de promovare. Este o situatie care a permis televiziunilor sa stea in fiecare an linistite: nu ramaneau cu spatiu nevandut, tarifele pe care le percepeau cresteau cu aproape 40% de la an la an, iar solicitarile erau mereu peste disponibilul pe care il aveau. Regandirea si recalcularea bugetelor de publicitate au inceput acum sa spulbere acest sentiment de liniste.

    “Au fost ani cand televiziunile primeau comenzi de 150% fata de disponibilul pe care il aveau. Acum, mesajul catre noi este dati-ne clienti, avem spatiu”, afirma Carmen Lixandru, general manager al agentiei de media buying Mediacom. A fost, spune Lixandru, primul semnal ca lucrurile incep sa se schimbe si ca televiziunile intra in goana dupa clienti. Cu toate acestea, ierarhia celor mai utilizate mijloace de promovare la care vor apela clientii va ramane aceeasi pentru inca mult timp de acum incolo.

    In continuare, televiziunea va avea cel mai puternic impact si va atinge cel mai mare numar de utilizatori, in schimbul celui mai mic pret. Radioul, internetul si outdoorul intra, in schimb, intr-o discutie diferita, iar previziunile pe care le fac oamenii care se ocupa de achizitii de spatiu media sunt destul de sumbre. Cu alte cuvinte, cine va reusi sa se mentina pe linia de plutire, fara sa spere la cresteri in 2009, poate sa se declare fericit.

    Reducerile de bugete vor afecta mediile mai sus mentionate mai mult decat in cazul televiziunilor, tocmai pentru ca nici pana acum nu atrageau investitii la fel de mari. O alta problema ar putea fi aceea ca multi dintre clientii care nu comunicau agresiv pe TV, ci mai degraba pe internet si in outdoor sunt si cei mai afectati de criza (companiile din auto si retail). Drept urmare, este de asteptat ca acestia sa nu mai genereze veniturile pe care le realizau in urma cu un an sau doi sau chiar sa dispara din randul clientilor. Pentru outdoor, de exemplu, criza din domeniul imobiliar este o lovitura extrem de puternica. “Acum patru luni, Bucurestiul era impanzit cu reclame pentru real estate. Acum nu vor mai fi. Stiu clienti care si-au stopat proiectele, deci nu mai au ce sa anunte”, comenteaza Lixandru.

    Cea mai mare problema consta insa in faptul ca mai toate companiile se afl a intr-o perioada de deriva, in care orice investitie este foarte atent analizata, iar calea cea mai buna este calea cea mai sigura, astfel incat mediile adiacente de promovare sunt lasate in plan secund. Strategia care prezinta cel mai scazut grad de risc va fi , deci, si cea mai dezirabila. O sansa pe care mediile secundare de promovare o au consta in gandirea unor oferte de vanzare care sa ofere mai mult decat o simpla expunere. Carmen Lixandru crede ca una dintre variantele la care ar putea recurge vanzatorii de spatiu media sta in crearea unor pachete de oferte mult mai complexe.

    “Ne intoarcem la perioada anilor ’40 in publicitate, cand se cumparau pachete de publicitate, pachete de sponsorizare. Companiile vor incerca sa fie prezente legandu-si numele de ceva, pentru ca nu va mai fi suficient doar sa dea spoturi; nemaifiind atatia bani in piata, vor trebui sa gaseasca niste metode mai iesite din comun, pentru ca altfel consumatorul nu le va tine minte”, spune Lixandru. Exemplele cele mai graitoare sunt cele ale brandurilor recunoscute ca unic sponsor sau sponsor majoritar al unor emisiuni sau publicatii cu notorietate. Este unul dintre avantajele pe care le au, in general, televiziunile sau presa scrisa si pe care anul acesta il vor exploata la maximum.

    Un rol foarte important il va avea, crede Alex Badila, managing director al Publicis Romania, si flexibilitatea pe care o vor dovedi toate canalele de comunicare in negocierea cu clientii, nu doar ca oportunitate de expunere, ci si ca pret. In acest sens, furnizorii de media au de luat in calcul doua strategii de actiune: fie scad tarifele pentru a atrage un numar mai mare de clienti si a-si crea un avantaj competitiv in fata concurentilor, fie isi mentin tarifele pe care le-au practicat si anul trecut, mizand pe nevoia de comunicare a clientilor mai ales intr-o perioada de criza. “Sunt anumite statii TV care isi pun problema de a pastra un anumit numar de expuneri nevandute, tocmai pentru a nu fi nevoite sa scada pretul. Acum, daca vor sa tina preturile la un anumit nivel, bravo lor, dar presiunea o sa fie destul de mare”, spune directorul general de la Mediacom.

    Deocamdata insa, televiziunile, cel putin, au anuntat tarife mai mari decat anul trecut, chiar daca se asteapta si la o concurenta mai mare pentru atragerea clientilor. “Daca vorbim de TV, preturile cu siguranta vor creste. Cu cat vor creste depinde de asteptarile fiecarei statii si de cum si-a facut fiecare calculele. Cel mai posibil scenariu este acela in care statiile mari vor creste preturile, iar agentiile vor pune presiune pe statiile mici, pentru a scadea preturile fata de 2008”, afirma Ciprian Stancu, directorul de vanzari al PRO TV.

    In ceea ce priveste cresterile care au fost anuntate pana acum, Loredana Baracu, media buying director in cadrul Zentih Media, spune ca au fost deja stabilite majorari ale tarifelor de rate card cu aproximativ 10% pentru reviste, intre 5 si 15% pentru radio si aproximativ 10 procente pentru outdor. “Ne asteptam insa ca aceste cresteri sa nu se refl ecte neaparat si in preturile nete, acestea fiind corelate mai degraba cu evolutia raportului dintre cererea si oferta spatiului media si cu evolutia pietei in general (performante, cresteri sau scaderi de investitii pe categorii, agresivitatea concurentilor etc.)”, spune Baracu.

    Totodata, ea estimeaza ca topul celor mai mari cumparatori de publicitate va ramane dominat de aceleasi domenii ca si anul trecut: FMCG si telecom. De altfel, Carmen Tanasie, CEO-ul grupului de agentii Omnicom Media Group Romania, crede ca segmentul bunurilor de larg consum va fi unul care va avea cel mai putin de pierdut de pe urma crizei, ceea ce va permite in continuare investitii importante in promovare.

    In aceste cazuri, cateva scenarii care se pot contura tin de frecventa si modul cum se vor promova, stiut fiind faptul ca majoritatea produselor si serviciilor din FMCG si telecom beneficiau pana nu de mult de o supraexpunere, mai ales la televiziune. Excesul ar putea fi eliminat si inlocuit cu aparitii in publicatii sau pe internet. In ceea ce priveste noua forma de prezentare pe TV, advertiserii spun ca vor fi preferate reclamele de durata mai scurta si cu un mesaj mult mai clar si mai comercial pentru consumatori.

  • Ce e mic si negru: bugetul de publicitate

    “Cunosc oameni care nu mai raspund la telefon pentru ca stiu ca sunt telefoane cu anulari”, spune Felix Tataru, directorul general al GMP si presedintele International Advertising Association Romania (IAA). Este o realitate cu care se confrunta tot mai multe agentii de publicitate, in conditiile in care bugetele de marketing si promovare sunt printre primele sacrificate. Noile coordonate economice impun pentru cele mai multe companii revizuiri serioase ale prioritatilor si reduceri de costuri pe palierele unde acest lucru este posibil – iar la publicitate nu numai ca e posibil, dar s-a intamplat chiar si acolo unde bugetele de publicitate erau cele pentru care se alocau cei mai multi bani pana acum.
     
    Surse din piata au confirmat pentru BUSINESS Magazin ca Procter & Gamble, grupul cu cel mai mare buget de publicitate din Romania, a redus recent cu 29% cheltuielile de promovare, in timp ce Unilever a decis sa aloce cu 21% mai putini bani in acelasi scop. O situatie similara este de semnalat si in cazul grupului L’Oreal, care trece printr-o perioada dificila dupa ce, nu cu mult timp in urma, a inchis doua uzine, una in Regatul Unit, iar cealalta in Monaco. Cu ocazia lansarii oficiale a platformei Garnier “Ai grija de tine”, oficialii L’Oreal au declarat ca intentioneaza ca anul viitor sa creasca bugetul de promovare online pana la 3-8% din bugetul total de marketing, fiindca marketingul online reprezinta o varianta mai ieftina de promovare.
     
    Daca s-a intamplat la case atat de mari, este imposibil sa nu fie lovite si cele mai mici, care au doua variante, dupa cum spune Felix Tataru – fie sa dea afara oameni, fie sa reduca bugetul cel mai la indemana, cel de promovare. Este insa o situatie pe care publicitarii o asteapta inca de cand s-au aratat primele semne ale crizei financiare in strainatate. Deja sunt consemnate proiecte si campanii amanate sau chiar anulate, iar cei care au clienti din industria imobiliara sau auto resimt din plin efectele politicilor de reducere a costurilor. “Din cine comunica in momentul asta, ca bugete de media, real estate-ul s-a dus, e aproape inchis, iar la auto e jale”, enunta Felix Tataru, care atrage atentia ca la fel de speriati sunt si cei ce lucreaza pe conturile unor banci sau ale comerciantilor de electronice si electrocasnice. “Daca ne uitam la TV, nu stiu cate banci mai vedem sa fie agresive”, completeaza Radu Miu, directorul general al agentiei de publicitate Mercury 360.
     
    Ciprian Stancu, TV sales manager in cadrul PRO TV confirma: pentru la anul, vor exista mai putine reclame pentru jucatorii din banking si auto. In ceea ce priveste anumiti jucatori din FMCG, care pana acum erau foarte agresivi pe TV, deja se constata o temperare, ca urmare a reducerii bugetelor de publicitate. Cu toate acestea, este exclusa o scadere a tarifelor pe care televiziunile le vor practica. “Nimeni sa nu se astepte la scaderi de preturi din partea noastra, pentru ca, la randul nostru, nici noi nu ne asteptam sa scada cheltuielile noastre pe programe”, spune Stancu. Totodata, el atrage atentia ca, in aceasta perioada, cea mai inteleapta miscare pe care o pot face companiile, in ceea ce priveste strategia de promovare, ar fi aceea de a nu mai investi bugete egale in primii doi mari jucatori de pe piata media de TV, ci un procent consistent doar intr-un singur mare jucator, iar restul, de aproximativ 15%, in posturile TV mai mici din piata.
     
    In aceste conditii, cuvantul de ordine este prudenta, iar in curand, un alt cuvant de ordine ar putea fi panica – pentru micile agentii, urmatorul an ar putea insemna disparitia lor de pe piata, iar agentiile mai mari vor fi nevoite sa se multumeasca doar cu stagnari sau sa aiba de-a face cu diminuari ale cifrei de afaceri. Este si cazul agentiei conduse de Radu Miu, dupa ce anul acesta a inregistrat o crestere a cifrei de afaceri de la 17 la 20 de milioane de euro. Cum vede seful de la Mercury anul 2009? “Daca reusim sa ramanem la 20 de milioane, as fi foarte multumit”, raspunde Miu.
     
    Care este explicatia pentru care agentiile de publicitate vor avea de tras astfel de ponoase de pe urma crizei? Raspunsul sta intr-o ecuatie destul de simpla, dupa cum sintetizeaza Radu Florescu, directorul general de la Saatchi & Saatchi: “Mai putine cumparaturi inseamna mai putine vanzari, ceea ce inseamna mai putina publicitate”. Si cum puterea de cumparare – sau mai exact disponibilitatea de a cumpara – este in scadere, fie din cauza cresterii somajului, fie din cauza restrictiei la credite, fie din cauza ca banii care vin de la romanii care muncesc in afara s-au imputinat, ar trebui ca in curand sa ne asteptam sa vedem mai putina aglomeratie de reclame in peisajul media.
     
    Pe de alta parte, Yonathan Dominitz, fondatorul Mindscapes, este de parere ca tocmai in perioade ca aceasta companiile ar trebui sa tina cu dintii de bugetele de publicitate si sa practice o promovare agresiva. Logica pe care o aplica acesta este simpla: au sanse mult mai mari de a obtine o cota mai buna de piata si de a creste profitabilitatea, pentru ca, pe timp de criza, concurentii vor deveni mai putin vizibili prin taierea bugetelor de publicitate.

  • PRO TV, profit de peste 81 mil. $ la noua luni

    Cresterea cifrei de afaceri a fost dublata de o crestere de 43% fata de aceeasi perioada a anului trecut a profitului operational (EBITDA), pana la 81,78 milioane de dolari. Astfel, marja de profit cu care opereaza PRO TV este de circa 41%, una dintre cele mai ridicate de pe piata romaneasca.
     
    In trimestrul trei, compania de televiziune a raportat un profit operational de 20,11 milioane de dolari, fata de 19,48 milioane de dolari in aceeasi perioada din 2007, cresterea fiind de aproximativ 3%. Afacerile s-au ridicat la 59,28 milioane de dolari in trimestrul trei, fiind cu 33% peste valoarea din trimestrul trei al anului trecut.
     
    Adrian Sarbu, directorul operational al CME, a precizat ca “avem businessuri care sunt lideri de piata si care genereaza lichiditati”. Mai mult, acesta s-a aratat increzator si in rezultatele de anul viitor in ciuda semnalelor de alarma determinate de criza financiara. “Abilitatea noastra de a crea continut local ne ofera control asupra cheltuielilor de capital si de productie. Vom ramane concentrati pe planul nostru de a obtine crestere si de a ne mentine marjele chiar si intr-un mediu economic plin de provocari”, a spus Adrian Sarbu.
     
    In ceea ce priveste grupul american din care face parte compania PRO TV, in trimestrul trei, CME a raportat o scadere a profitului operational cu 33,8%, pana la 42,45 milioane de dolari. Cifra de afaceri a urcat cu 15%, pana la 201 milioane de dolari. Grupul american a inregistrat in primele noua luni un profit operational de 250 de milioane de dolari, cresterea fata de primele noua luni din 2007 fiind de aproape 31%. Cifra de afaceri s-a ridicat la aproape 730 de milioane de dolari, cu 35% peste valoarea din aceeasi perioada a anului trecut.
     
    “Rezultatele din primele noua luni subliniaza cresterea continua a operatiunilor noastre pe toate pietele si ne reafirmam estimarile de crestere in moneda locala pentru 2008. Aceasta inseamna ca 2008 va fi un alt an foarte bun pentru CME, in care vom continua cresterea afacerilor si a profitului de la un an la altul”, a declarat Michael Garin, directorul executiv al CME.
     
    In plus, CME estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de peste un miliard de dolari si un profit operational de 370 de milioane de dolari, rezultatele financiare suportand influenta evolutiei cursului de schimb din tarile in care activeaza grupul.
     
    Pentru Romania, CME previzioneaza venituri nete de 279 de milioane de dolari pentru anul 2008, in crestere cu 30%, de la 215 milioane de dolari, in 2007, si un profit operational de 120 de milioane de dolari, in crestere cu 20% fata de exercitiul financiar precedent.
     
    Compania PRO TV detine posturile de televiziune PRO TV, Acasa, PRO TV International, PRO Cinema, Sport.ro si MTV Romania, ultimul fiind preluat la sfarsitul anului trecut. Posturile de televiziune CME sunt localizate in Bulgaria (TV2 si Ring TV), Croatia (Nova TV), Cehia (TV Nova, Nova Cinema, Nova Sport si MTV Cehia), Romania (PRO TV, PRO TV International, Acasa, PRO Cinema, Sport.ro si MTV), Slovacia (Markíza, Nova Sport si MTV), Slovenia (POP TV, Kanal A) si Ucraina (Studio 11, Studio 11 International, Kino, Citi). Grupul CME este listat pe bursa americana NASDAQ si la bursa din Praga. 

  • Brand Management aduce Escads pe piata de publicitate indoor

    Produsul apartine Escalated Advertising Australia si este un suport publicitar inovativ prin care mana curenta a scarilor rulante poate fi personalizata la cerere. Pe piata locala, produsul va fi marketat sub numlele de "Escads".

     

    Investitia se ridica la peste 50.000 de mii de euro pe an, timp de cinci ani, bani directionati catre cumpararea propriu-zisa a celor doua licente pentru pietele din Romania si Bulgaria, training si productie. "Achizitionarea noii licente vine intr-un moment in care se simtea nevoia unui suflu nou pe o piata de advertising din ce in ce mai aglomerata. Inovatia pe care acest concept o aduce este modalitatea prin care se permite brandurilor sa interactioneze intr-un mod activ cu publicurile lor", spune Razvan Marincoi, marketing manager la Brand Management.

     

    Escalator Handrail Media reprezinta o pelicula care se aplica peste mana curenta a scarilor rulante, permitant, astfel, advertiserilor sa isi expuna brandurile. Din companiile care au apelat la astfel de campanii la nivel international fac parte Vodafone, McDonalds, Toyota sau Axa.
     

  • Cherchez la femme








    Sa incepem cu cateva fapte. In luna mai, Dan Moraru, directorul executiv al BBDO Romania, al doilea grup de comunicare pe piata, era inlocuit de Nora Marcovici, cea care in ultimii sase ani a fost managerul diviziei de radio a SBS Broadcasting Media (Kiss FM, Magic FM, One FM si Kiss TV). Functia de director executiv al BBDO Romania este cea mai importanta pozitie ocupata de o femeie in ultimul an intr-o companie de comunicare si totodata cea mai semnificativa schimbare de management in domeniu.







     

    La sfarsitul lui 2007, Mona Opran a fost numita managing director al agentiei Saatchi & Saatchi, iar in aceasta vara Mirela Angelescu, fost strategy director la GMP Advertising, devenea director executiv al DDB Bucuresti, in locul Adinei Sorescu. Lor li s-a adaugat Daniela Knecht, fost deputy client service si business development la BV McCann Erickson, care din iunie este managing partner la Scala JWT.

     

    In contextul in care spre deosebire de alte domenii, in comunicare majoritatea numelor importante de companii sunt conduse de femei, ne putem intreba de ce ar fi mai potrivite femeile sa conduca aceste afaceri. “Pentru specificul de nuante ale comunicarii, pentru ca este o munca de detalii, care cere flexibilitate, dedicare emotionala si presupune meticulozitate si versatilitate”, raspunde Mihaela Nicola, directorul executiv al The Group, calitate in care anul trecut a gestionat impreuna cu sotul ei afaceri de 51,8 milioane de euro.

     

    “Istoric vorbind, cel putin trei mari agentii de publicitate din Romania au fost deschise si conduse de doamne: Lintas (acum agentia Lowe & Partners) de Veronica Savanciuc, Ogilvy de Mihaela Nicola si Leo Burnett de Ioana Iordache. Toate trei continua sa conduca grupuri de comunicare si, mai mult decat atat, simt ca nu a fost o intamplare daca unele dintre ele si-au ales ca directori executivi tot niste reprezentante ale sexului frumos, cum spune cliseul”, afirma Bogdan Naumovici, director de creatie la 23 Communications Ideas, shop-ul de creatie al grupului Leo Burnett.

     

    Femeile care conduc cele mai importante grupuri sau agentii de publicitate din punctul de vedere al cifrei de afaceri sunt Nora Marcovici, Manuela Necula, Laura Tampa, Mihaela Nicola, Veronica Savanciuc, Ioana Iordache si Oana Dusca. Cateva dintre ele nu sunt doar manageri, ci si antreprenori: si-au lansat propriile afaceri, alaturi de soti sau de alti membri ai familiei, punand astfel bazele pietei de publicitate din Romania.

    In 1993, Veronica Savanciuc deschidea impreuna cu Paul Radu agentia Plus Advertising (redenumita Lowe & Partners), iar peste un an, fratii Ioana si Stefan Iordache lansau Target Advertising, adica actualul grup Leo Burnett, numit astfel datorita afilierii in 1996 la reteaua Leo Burnett. Zece ani mai tarziu, in 2005, Mihaela Nicola pleca impreuna cu sotul ei, Zoltan Szigeti, de la conducerea Ogilvy Romania, urmand sa formeze alaturi de el The Group, cel mai mare grup de comunicare independent.

     

    Plecarea celor doi soti a determinat numirea Manuelei Necula ca head of country al Ogilvy Romania. In fine, anul trecut, Laura Tampa devenea managerul agentiei de publicitate Grey Worldwide Romania, condusa intre 1992 si 2007 de Mihail Vartosu, iar in acest an Nora Marcovici a fost numita sefa operatiunilor BBDO Romania.

     

    Actualul director executiv al grupului BBDO a terminat Facultatea de Geologie, iar in 1992, dupa sase ani in care a lucrat ca geolog, a ales sa lucreze in publicitate. A inceput ca agent de vanzari la Global Media, o firma infiintata de Cristian Burci, cel care a lansat Graffiti BBDO, prima agentie de publicitate romaneasca, dar si televiziunea Prima TV. Acum, la 45 de ani, conduce al doilea grup de comunicare de pe piata, adica un business de 67,8 milioane de euro, si isi doreste sa devina liderul pietei – mai exact, sa intreaca McCann Erickson, grupul care anul trecut a avut putin peste un milion de euro in fata BBDO Romania.

     

    Marcovici observa ca adesea femeile manageri sunt descrise ca fiind mai riguroase, diplomate si mai apropiate de colegi si subordonati, trasaturi care le recomanda in principiu pentru conducerea grupurilor de comunicare. “Publicitarii sunt firi independente si destul de greu de supus rigorilor intalnite in oricare alt tip de business”, spune ea. “Insa cred ca ar trebui sa privim dincolo de stereotipuri, pentru ca faptul ca exista tot mai multe femei lider este natural. E o situatie care tinde sa se generalizeze in mai toate domeniile importante, nu numai in media si comunicare. Este firesc ca aceasta ascensiune a femeii sa continue, iar rolurile clasice, femeia casnica si barbatul care aduce bani in casa, sa-si piarda din relevanta.”

  • Punct si de la capat








    “Perioada afilierilor tine de trecut. Intre timp, piata si societatea romaneasca au evoluat. Romanii nu mai sunt <bizoni electorali>, asa cum obisnuia sa-i numeasca un fost manager de client service, si nici niste oameni care pentru zece dolari ar vinde-o si pe mama, ca sa citez dintr-un expat, fost manager de multinationala de publicitate”, spunea la inceputul lunii iulie Lucian Georgescu, seful agentiei de publicitate GAV Balkanski.




    Randurile de mai sus provin dintr-o “declaratie de independenta” difuzata de Georgescu in momentul in care anunta ca a fost pus capat parteneriatului cu reteaua Scholz & Friends, cu sediul in Germania. “In ceea ce priveste experienta si profesionalismul, suntem in masura astazi sa ii invatam noi pe ceilalti. Epoca in care primeam lectii in domeniu tine de istorie”.

     

    In iulie, reteaua Scholz & Friends anunta la randul sau intreruperea colaborarii cu agentia GAV Balkanski, dupa ce in 2007 incheiase o alianta la nivel global cu grupul Lowe Worldwide. In virtutea aliantei, grupul va fi reprezentat in Romania de agentia independenta Scholz & Friends Bucuresti, care va functiona printr-un joint-venture cu grupul Lowe.

     

    Stefan Jansen, managing director al Scholz & Friends International, afirma ca printre motivele incetarii parteneriatului a cantarit faptul ca isi dorea ca numele grupului sa devina mai vizibil in zona Europei Centrale si de Est. Veronica Savanciuc, presedintele grupului Lowe & Partners, afirma ca grupul Lowe va sprijini noua agentie prin “resursele din toate zonele de comunicare: creatie, media, PR”.

     

    De la infiintarea agentiei, in 2003, pana la semnarea parteneriatului cu Scholz & Friends, in 2005, Georgescu mai primise oferte de afiliere, insa a ales grupul german “pentru ca nu era o transatlantica, am zis ca sunt diferiti. Nu a fost un mariaj, a fost o logodna. A fost, ca sa zicem asa, un test premarital”.

     

    Ce a determinat insa incheierea parteneriatului?
    “Se schimbase o lume”, spune seful GAV Balkanski, amintind totodata de schimbarile de management de la inceputul anului din cadrul retelei. In mai 2008, la doar cateva luni de la demisia lui Ingmar Janson, directorul international al Scholz & Friends, si numirea lui Stephen Janson in locul acestuia, GAV renunta la colaborare “in urma unor presiuni si a unei atitudini inacceptabile”.

     

    Desi GAV Balkanski nu avusese clienti de retea, Georgescu spune ca grupul german era interesant si le putea aduce beneficii, dar “continuarea colaborarii ar fi insemnat sa accept niste compromisuri, inclusiv in felul meu de a fi”.

     

    Daca in anii ’90 companiile mari alegeau agentiile multinationale, in ultimul timp multi clienti prefera agentiile independente. Aceasta tendinta a fost determinata pe de o parte de faptul ca agentiile mari se confrunta cu o lipsa importanta de oameni care sa se ocupe de clientii din portofoliu. Pe de alta parte, tot mai multi angajati ai unor multinationale din domeniu si-au deschis propriile agentii de creatie.

     

    “Cand eram la Grafitti BBDO (Georgescu a fost director de creatie al agentiei Grafitti BBDO – n. red.), am castigat o parte importanta a contului Connex. Dincolo de faptul ca doar multinationalele au avut acces la licitatie, una dintre conditiile contractuale a fost ca acel cont sa fie coordonat de un expat pe care sa-l aiba agentia. Lucrurile s-au schimbat. Cand eram cu Scholz & Friends, am vrut sa intram intr-o licitatie la un client important si cand am trimis credentialele, ne-au spus: Va multumim, nu vrem retea!”.

     

    Pe ce mizeaza Lucian Georgescu de acum inainte? E vorba de trei directii: relatii publice, BTL si managementul relatiilor cu clientii. Nu-si doreste ca agentia sa aiba in total mai mult de 25 de angajati si de aceea nu va dezvolta departamente separate in agentie pentru fiecare dintre cele trei directii de dezvoltare, ci va semna parteneriate cu alte agentii specializate.

     

    “Nu vom merge mai departe de creatie, strategie, client service, creatia insemnand mai mult de 60% din angajati si din ansamblul afacerii. Noi vindem creatie si ma bucur ca suntem si platiti. E loc de mai bine, dar comparand cu anii trecuti si cu primul deceniu de publicitate, distanta este enorma. Acum se plateste creatia in Romania.” Agentia are acum 18 angajati, iar potrivit datelor de la Ministerul de Finante, anul trecut GAV a avut o cifra de afaceri de 1,6 milioane de euro si pierderi de aproape 65.000 de euro. “Cred ca anul acesta o sa reusim sa fim cam la acelasi nivel financiar de rulaj ca si in 2007, dar probabil la contul de profit si pierdere o sa avem o situatie mai buna”, considera Georgescu. In 2006, agentia a avut o cifra de afaceri de peste 2 mil. euro si profit de aproape 390.000 de euro, rezultat datorat in special castigarii contului “Sibiu – Capitala culturala europeana”, care ramane si cel mai mare proiect gestionat de agentie de la infiintarea ei pana acum. “Sibiul a fost riscant insa, pentru ca aveam mai multe oua intr-un cos. Este genul de proiect pentru care dedici foarte mult timp si din aceasta cauza nu poti creste in alte zone. In plus, a fost un proiect finantat de la bugetul public si limi­­tat in timp, asa incat scopul nostru a fost sa compensam ulterior cu castigarea de noi conturi. In cazul unui proiect comercial privat, spre deosebire de asemenea proiecte publice, poate continua colaborarea cu clien­tul si dupa ce un anumit proiect se incheie.” 




  • Dragos Grigoriu a vandut Tempo Media intr-o tranzactie de peste 20 mil. euro

    Dragos Grigoriu, creatorul brand-ului Tempo si unul dintre cei mai influenti jucatori din industria locala de advertising, a incheiat cea mai mare tranzactie de pana acum de pe aceasta piata, prin vanzarea diviziei de media grupului britanic Aegis, pentru o valoare ce depaseste 20 de milioane de euro, conform unor surse apropiate tranzactiei.

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Big in Bulgaria

    La inceputul lunii mai, Bigger Group anunta extinderea pe piata din Bulgaria printr-un printr-un parteneriat cu agentia bulgara VPR, in acest proiect fiind investiti in jur de 250.000 de euro din care o treime din suma in primul an.

    Chiar daca negocierile au inceput in urma cu cateva luni, Marcel Straut, managing director al Bigger Group spune ca prima data a fost atras de piata bulgara in 2006, cand Starlink a realizat un spot pentru un client care vindea napolitane si care a fost foarte bine primit de oamenii din publicitate. "Atunci ne-am dat seama de aceasta oportunitate. Industria lor de publicitate nu este foarte creativa, spre deosebire de stralucirea si galagia din industria noastra. Pun accentul mai mult pe mesaj si mai putin pe forma lui, e cam cum era Romania acum vreo zece ani", apreciaza Straut.

    Decizia de extindere in Bulgaria a fost determinata de evolutia diferita pe care o are piata de acolo comparativ cu cea din Romania, companiile cu cele mai mari investitii in promovare nefiind multinationale, ci locale. La noi, in schimb, cei mai mari investitori in publicitate sunt Procter&Gamble, Unilever si L’Oreal.

    Straut spune ca dintre patru agentii care l-au interesat a ales sa faca parteneriatul cu o agentie de creatie pentru ca si-a dorit sa se axeze pe aceasta specializare, dar si pentru ca in Bulgaria agentiile de media (agentii care cumpara spatiu publicitar) sunt grupate in doua grupuri de firme de media care detin aproape 90% din bugetele de publicitate, asa incat nu era loc pentru lansarea unui alt brand. VPR s-a lansat in 2005, iar in 2007 a avut o cifra de afaceri de 600.000 de euro. Numele agentiei care a rezultat in urma parteneriatului va fi Bigger VPR Bulgaria.

    Cat priveste o eventuala lansare in alte tari din regiune, respectiv Serbia si Albania, directorul Bigger Group precizeaza ca aceasta este un proiect indepartat, dar ca intrarea acolo ar putea avea loc prin intermediul agentiei bulgare, care este deja prezenta in aceste tari.

    Anul trecut, Bigger Group a avut o cifra de afaceri de 14,7 milioane de euro, iar in luna februarie a acestui an, managerul grupului format din agentiile Bigger Media, Bigger Creative, Bigger Events si diviziile Bigger PR, Bigger Production si Bigger BTL estima o crestere pana la 20,7 milioane de euro. Cu toate acestea, in interviul de atunci pentru BUSINESS Magazin, Straut preciza ca estimarea era optimista si ca la sfarsitul anului volumul business-ului ar putea fi de fapt in jurul a 15-16 milioane de euro.

    "Cifrele sunt mai mici, pentru ca unii dintre clienti, cum ar fi Brenac, nu au investitii in acest an. A crescut insa activitatea in zona de creatie si organizare de evenimente, unde volumele sunt mai mici, dar profitul este mai mare. Mai toti clientii nostri si-au crescut bugetele cu 30-40%, si-au corelat bugetele cu vanzarile, iar daca vanzarile vor fi vizibile, in partea a doua a anului isi vor mai majora bugetele".

    Cei mai importanti clienti ai Bigger Group provin din domeniile financiar-bancar (Citi Financial), auto (AutoItalia) si media (Adevarul Holding), care inseamna in jur de 30% din afaceri. Anul trecut, bugetele noilor clienti au insemnat aproximativ 10 milioane de euro din cifra de afaceri a grupului. Dupa un an 2006 cand cifra de afaceri a fost de 5,6 milioane de euro, suma de 10 milioane de euro raportata la un total de 14,7 milioane trebuie judecata prin prisma faptului ca in 2007 o parte dintre clientii grupului au fost pierduti (contul de media al Citroen, de pilda, care a ajuns in portofoliul OMD), iar o alta parte nu au avut investitii. In schimb, printre clientii castigati insa anul trecut se numara Agroli Group, Bere Mures, Brenac, Citi Financial, Dom Perignon si Lemarco.

    Dupa cum precizeaza Straut, in primele patru luni ale anului grupul a avut un profit de aproximativ 280.000 de euro, egal cu cel din 2007: "Ianuarie si februarie a fost mai slab decat anul trecut, dar am recuperat in martie si aprilie".

    Daca in 2007, cand agentia era inca in grupul Leo Burnett, accentul a fost pe deschiderea de noi agentii, care a dus la majorarea numarului de angajati de la 35 la 85, in acest an se va incerca o consolidare a specializarilor. "Acum suntem mai putini oameni pentru ca am incercat sa optimizam resursele. Avem un alt principiu de a investi fata de atunci cand eram la Leo. Acum suntem pe cont propriu si, nemaiavand confortul unui grup in spate, trebuie sa fim mai responsabili in dezvoltare si sa facem pasi mai mici, nu atat de mari ca pana acum" .

    Anul trecut, cand firma se numea Starlink si era doar agentie de media, s-a divizat in Starlink Media si Starlink Creative Services, extinzandu-si astfel serviciile si in zona de creatie. Au fost deschise diviziile de relatii publice, organizare de evenimente si productie publicitara, iar firma s-a despartit de grupul Leo Burnett si si-a schimbat denumirea in Bigger Group. Principalul motiv al rupturii a fost faptul ca reteaua Starlink, din care facea parte filiala din Romania, se orientase la nivel international catre marketingul digital, rebranduindu-se totodata sub numele de Spark.

    Desi Bigger Group are mai multa independenta de cand reprezentantii Leo Burnett si ai grupul Publicis (grup care detine actiuni in cadrul Leo Burnett) s-au retras din actionariat, Marcel Straut spune ca nu prea sunt avantaje in a fi o agentie independenta. "Ai mult mai multe avantaje sa fii in retea. De la un portofoliu de clienti care iti vine in virtutea retelei, traininguri, pana la faptul ca atunci cand participi la un pitch (licitatie de cont, n.red.) poti sa spui ca esti parte dintr-o retea, ceea ce pentru client reprezinta o garantie. E mult mai greu sa fii independent si convingi mai greu clientii"

    Directorul Bigger Group precizeaza ca a reusit totusi sa convinga clientii si fara sa fie sub umbrela Publicis, dar recunoaste ca este mult mai avantajos pentru o agentie sa fie parte dintr-o retea sau grup atunci cand se lanseaza. "Noi nu am avut niciun client de retea cand eram in Starlink si nici ca training nu am beneficiat foarte mult. Dar ne-a ajutat foarte mult cu numele".

    In afara de extinderea in regiune, Marcel Straut vizeaza si consolidarea segmentului de media buying, care aduce aproximativ 30% din cifra de afaceri a grupului. Consolidarea consta in reunirea a cinci agentii de media intr-un grup care concentreaza afaceri de aproximativ 80 de milioane de euro. Alaturi de Bigger Media – agentia de media a grupului Bigger " din grup fac parte Next Advertising, Spoon Media, Propaganda si Media Direction, a doua companie de pe piata de media, cu o cifra de afaceri de 42 de milioane de euro in 2007.

    "Formam cel mai mare pool de media buying. Am facut acest lucru pentru ca pretul de cumparare a devenit foarte important in ultima perioada si clientii isi dramuiesc fiecare euro pe care il au", explica Straut. Presiunea asupra bugetelor de marketing devenise foarte mare, la fel si cea asupra costurilor de media, "asa incat trebuie sa fim competitivi in media buying. Si in plus, aceasta ofera o oarecare protectie in fata altor grupuri".