Tag: prezenta

  • A riscat toţi banii familiei pentru a vinde produse de care nu auzise nimeni. Acum e milionar

    Timişoreanul Cristian Oneţiu şi-a început cariera în industria vânzărilor directe la 16 ani, ca să îşi câştige banii ce aveau să îi permită să studieze la facultate. După mai multe încercări nereuşite în zona antreprenoriatului, a pus bazele, în 2005, ale unei afaceri axate pe un sistem de direct sales autentic românesc şi pe produse bio, ce abia intrau pe piaţă la momentul respectiv. Cele două companii pe care le conduce împreună cu fratele său totalizează în prezent afaceri de mai mult de 10 milioane de euro, iar în zece ani vor ajunge la 100, potrivit antreprenorului.

    “Am investit toţi banii, inclusiv pe cei obţinuţi din vânzarea celor două apartamente, deţinute de mine şi de fratele meu, într-o afacere cu produse bio, într-o perioadă în care puţini ştiau ce înseamnă acestea“ – îşi începe Cristian Oneţiu povestea afacerii înfiinţate de el şi fratele său, Dan, în urmă cu un deceniu în Timişoara. În prezent, cei doi conduc două afaceri axate pe distribuţia şi vânzarea de produse fie certificate bio, fie din ingrediente naturale – Life Care Corp., axată pe vânzările directe, şi BioLogistic, companie de import şi distribuţie pentru reţelele de magazine din care fac parte şi lanţuri de retail precum Billa, Mega Image, Kaufland. Life Care Corp., prima lor companie, a devenit una dintre cele mai mari afaceri de vânzări directe din România, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei anul trecut, iar firma de import şi distribuţie de produse bio BioLogistic, înfiinţată la câţiva ani după prima, a totalizat anul trecut afaceri de 10 milioane de lei.

    Povestea apartamentelor vândute şi ulterior răscumpărate reprezintă doar o mică parte din aventura antreprenorială a lui Cristian Oneţiu, care spune că a adus cuvântul „bio“ în România, odată cu produsele importate în 2005. A copilărit în Reşiţa şi, pentru a-şi permite să  plece la facultate în Timişoara, a intrat în industria vânzărilor directe încă de la 16 ani. Inspirat de fratele său, Dan, care făcea „tot felul de mici afaceri“,  a început să vândă şi el un produs la mare căutare la vremea respectivă: maşinile de vacuumat alimente.

    „Erau valize care cântăreau aproximativ 30 de kilograme, adică jumătate din greutatea mea. Nu puteam să le transport cu tramvaiul şi luam taxiul, iar la prezentări eram motivat să vând astfel încât să reuşesc să îmi recuperez cel puţin banii de taxi“. Ulterior a vândut şi produsele unei companii axate pe comercializarea cosmeticelor şi suplimentelor alimentare.

    În 1996, la 18 ani, după ce s-a înscris la Facultatea de Psihologie din Timişoara, a fost nevoit să renunţe la afacerile sale din Reşiţa. Timp de un an s-a dedicat exclusiv studiilor, iar apoi, pentru că se obişnuise să aibă venituri suplimentare, „m-am angajat, ca orice tânăr, la corporaţie“, spune el, mai în glumă, mai în serios, referindu-se la primul loc de muncă, într-o companie ce activa în industria tutunului. A lucrat acolo timp de patru ani şi jumătate, ultima poziţie ocupată fiind responsabil în departamentul de marketing pentru partea de vest a ţării.

    În 2002 a decis să ia din nou drumul antreprenoriatului. „Nu am mai suportat rigorile corporaţiei, care deveneau din ce în ce mai mari. Dacă la început aveam o oarecare libertate, ulterior aceasta s-a îngustat atât de mult încât am devenit mici roboţei“, spune Oneţiu.  Revenirea la antreprenoriat s-a legat şi de o pasiune a sa: pentru că îi plăcea să cânte, a deschis un bar de karaoke chiar în cadrul campuslui universitar din Timişoara. „L-am făcut cu gândul de a aduna prieteni în jurul unei mese, unde să începem să cântăm, şi s-a transformat într-o afacere foarte profitabilă. Era un bar mic, dar mereu plin, care funcţiona de luni până luni“, povesteşte el. 

    După trei ani de activitate cu barul, a deschis un alt club, mai mare, iar apoi, fiindcă a încercat să lase afacerea nesupravegheată pentru a nu mai pierde nopţile, aceasta nu a mai funcţionat. „Nu a mai mers pentru că aşa se întâmplă la baruri, este o activitate mult mai lejeră şi predispusă la fraudă.“ Acesta a fost momentul în care a plecat la Bucureşti hotărât să înceapă proiectul la care visa din adolescenţă, propria companie românească de vânzări directe. „Voiam o companie de direct sales fără americănismul specific, o companie românească bazată pe principii româneşti, dar şi cu produse româneşti“, descrie el activitatea firmei Vision Group International, pe care a creat-o în 2004 şi care vindea aproximativ 20 de produse fabricate în România – şam-poane, detergenţi ş.a. Afacerea a falimentat în aproximativ un an, motivele fiind legate, potrivit lui Oneţiu, de lipsa unor standarde de calitate pe care piaţa le cerea. „Dacă produsul pe care îl duceam în casa clientului într-o zi era roz, iar a doua zi, roşiatic, atunci pierdeam încrederea lui.“

    În 2005 a pus bazele Life Care Corp. în Timişoara, o companie ce avea să fie axată pe vânzarea de produse bio, în urma unei investiţii de 300.000 de euro, bani reprezentaţi de fonduri personale şi împrumuturi de la familie şi prieteni, ce au implicat inclusiv vânzarea apartamentului său şi al fratelui.

  • Analiză KeysFin: De Paşte, piaţa cărnii contabilizează un profit dublu faţă de acum 5 ani

    Afacerile din piaţa cărnii ar putea depăşi în acest an nivelul de 34 de miliarde de lei, pe fondul creşterii consumului, dar şi ca urmare a evoluţiei semnificative a preţurilor. Potrivit studiului, faţă de 2012, când piaţa cărnii raporta afaceri de 32,9 miliarde de lei, businessul nu a crescut semnificativ (33,6 miliarde lei în 2017), dovadă că industria a ajuns deja la maturitate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La 20 de ani, a pornit ca cizmar o mică afacere. Astăzi, compania valorează peste 14 miliarde de euro

    Totul a început în 1920, când Adi Dassler, un cizmar de doar 20 de ani, a început să producă propriii pantofi sport cu obiectivul de a oferi fiecărui atlet cea mai bună încălţăminte pentru disciplina sa. Patru ani mai târziu a intrat în afacere şi fratele său mai mare, Rudolf Dassler, iar împreună au creat Fabrica de Pantofi a Fraţilor Dassler (Gebruder Dassler Schuhfabrik) cu „sediul“ în spălătoria mamei lor. Deşi au întâlnit numeroase impedimente din cauza furnizării precare de energie electrică, fraţii Dassler au cunoscut rapid succesul şi, înainte de Al Doilea Război Mondial, au ajuns să vândă circa 200.000 de perechi de pantofi. La mijlocul anilor 1930, Dassler făcea 30 de perechi de pantofi diferiţi pentru 11 sporturi, având circa 100 de angajaţi. La Olimpiada de Vară din 1936, compania celor doi i-a asigurat ghetele atletului afro-american Jesse Owens, care urma să câştige patru medalii de aur. Evenimentul a adus recunoaştere companiei, aceasta urmând să primească cereri de pantofi sport din toată lumea.

    Ruptura dintre fraţi s-a produs în timpul războiului, când cei doi nu s-au pus de acord cu privire la strategia firmei. Rudolf şi-a deschis o nouă firmă –  Ruda – ulterior redenumită Puma, iar pe 18 august 1949 Adi Dassler a fondat Adidas AG.  Când au hotărât să se separe, în 1948, oraşul s-a divizat, locuitorii devenind loiali unuia sau celuilalt dintre principalii angajatori din urbe. În scurt timp, Adidas a devenit o afacere mai mare şi mai profitabilă decât Puma.

    O mare greşeală a lui Rudolf Dassler, de care fratele său a profitat din plin, a fost divergenţa avută cu antrenorul echipei de fotbal germane. Acest lucru a permis companiei concurente să sponsorizeze Germania la Cupa Mondială de fotbal din 1954, echipa câştigând finala împotriva Ungariei purtând ghete Adidas. Victoria a adus mărcii o publicitate imensă, Adi Dassler fiind prezent în toate ziarele. În paralel, antreprenorul s-a specializat pe nişa de înscălţăminte sportivă şi a încercat continuu să le îmbunătăţească; una dintre strategiile sale a fost să folosească nume mari din sport ca imagine pentru Adidas. Printre cei care au reprezentat brandul s-au numărat, de-a lungul timpului, Muhammad Ali, Max Schmeling, Sepp Herberger, Franz Beckenbauer etc. De asemenea, o piatră de temelie a politicii firmei a fost publicitatea agresivă – brandul este prezent la toate evenimentele sportive din lume – dar şi inovaţia constantă – fiind într-un permanent contact cu sportivii activi, Adidas a dezvoltat pantofi pentru aproape orice sport.

    Începând cu mijlocul anilor 1960, Adidas a început să producă şi îmbrăcăminte, iar zece ani mai târziu mingea de joc oficială la toate evenimentele sportive majore de fotbal a început să poarte numele brandului. După Cupa Mondială din 1974, când echipa câştigătoare a purtat echipament complet Adidas, firma a început să se dezvolte din ce în ce mai mult şi pe partea de îmbrăcăminte.

    Adolf Dassler a murit în 1978, la vârsta de 78 de ani, lăsând pe mâinile soţiei şi fiului său un brand cu renume mondial. În prezent, compania cu peste 25.000 de angajaţi în întreaga lume îşi desfăşoară activitatea în afara Germaniei, singura unitate ce funcţionează în ţara de origine a brandului fiind un centru de testare a prototipurilor.

  • Oficial rus: Companiile europene nu intenţionează să părăsească Rusia din cauza cazului Skripal

    “Când toate aceste evenimente se derulau, mă întâlneam la Bruxelles cu o delegaţie a conducerii Asociaţiei Afacerilor Europene din Federaţia Rusă. Aceasta este o organizaţie proeminentă care reprezintă câteva zeci de companii care operează pe piaţa rusă”, a declarat Chizhov.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ascendis a încheiat 2017 cu afaceri de peste 7,2 milioane de euro

    În 2017, vânzările de programe de training şi teambuilding pentru angajaţii din corporaţii au crescut cu 16% faţă de anul 2016, aceste divizii generând circa 70% din businessul total al grupului Ascendis, cu 5,16 milioane de euro.

    De asemenea, în aceeaşi perioadă, vânzările de cursuri de limbi străine au crescut cu 13%, ajungând la 1,1 milioane de euro, iar cele de programe de well-being cu 7% realizând 0,3 milioane de euro. În plus faţă de 2016, s-au adăugat începând din luna octombrie şi serviciile de digital marketing ale Ideologiq, care a realizat în 2017 o cifră de afaceri de 0,7 milioane de euro.

    În prezent, echipa Ascendis este formată din 100 de persoane, dintre care 70 sunt consultanţi, iar restul fac parte din echipa de suport sau au competenţe specifice pentru teambuilding şi conferinţe. Anul trecut s-a mărit echipa cu 20 de persoane.

    Înfiinţată în urmă cu 20 de ani, Ascendis are în prezent linii de business în arii precum training, microlearning, coaching, consultanţă, teambuilding, e-learning, certificări HR şi LSS, limbi străine, well-being şi studii de piaţă. Grupul este deţinut de patru parteneri români – Florin Rădulescu, Marius Opriş, Sorin Păun şi Andrei Goşu – care deţin, fiecare, câte 25% din acţiuni.

  • România şi alte patru ţări plănuiesc să boicoteze summitul UE – Balcanii de Vest. Statele nu vor să recunoască guvernul de la Priştina

    Preşedinţia bulgară a Consiliului Uniunii Europene a anunţat că integrarea statelor din Balcanii de Vest în UE este prioritară, iar un eventual boicot ar reprezenta o provocare la adresa diplomaţiei.

    Potrivit unor surse diplomatice, Serbia, România, Cipru şi Spania nu vor să participe la întrunirea de la Sofia pentru a nu legitima guvernul de la Priştina. Kosovo a anunţat că preşedintele Hashim Thaci va fi prezent la discuţii.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Tinerii din România sunt încrezători în perspectiva de a avea o carieră în economia digitală

    Peste jumătate dintre ei  (53%) sunt convinşi că vor găsi un loc de muncă pe măsura abilităţilor, rezultat care plasează România pe primul loc în clasamentul ţărilor, înaintea unor state ca Italia, Germania, Republica Cehă, Spania sau Marea Britanie.

    Sondajul arată, de asemenea, că tinerii români se numără printre cei mai optimişti în privinţa viitorului lor în economia digitală, mai mult de 30% afirmând că aceasta le va spori oportunităţile de angajare, în timp ce doar 10% cred că nu îşi vor putea permite niciodată aceeaşi calitate a vieţii ca generaţia părinţilor lor.

    De asemenea, România se situează pe primul loc în ceea ce priveşte procentul tinerilor care ar prefera să lucreze pentru ei înşişi sau ca antreprenori, mai curând decât într-o companie, 51% dintre aceştia exprimând această preferinţă.

    Potrivit rezultatelor, dintre participanţii din cele 15 ţări, românii între 18 şi 24 de ani par să fie printre cei mai pregătiţi să îmbrăţişeze o carieră specializată în domeniul digital. 27% dintre ei ar prefera să fie programatori, 23% designeri de jocuri, 22% bloggeri şi vloggeri, 17% designeri de aplicaţii şi 14% specialişti în securitate cibernetică.

    Sondajul a fost realizat cu participarea a 6.000 de tineri din Africa de Sud, Egipt, Germania, Grecia, India, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Noua Zeelandă, Portugalia, Republica Cehă, România, Spania, Turcia şi Ungaria şi ilustrează opinia acestora despre cât de pregătiţi sunt să participe la economia digitală.

     

  • O sculptură de Brâncuşi, evaluată la 70 de milioane de dolari, scoasă la licitaţie la New York

    Soţii Elizabeth şi Frederick Stafford – o tânără originară din New Orleans, SUA, şi un migrant evreu din România – se aflau la Paris, în 1955, când au cumpărat sculptura direct de la artist, pentru suma de 5.000 de dolari.

    În prezent, sculptura, realizată în 1932, cu o înălţime de aproximativ 79 de centimetri, lucrată în aramă, este evaluată de experţi la 70 de milioane de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un mare retailer de fashion, prezent şi în România, va închide 60 de magazine şi va disponibiliza 1.000 de angajaţi

    Reprezentanţii magazinelor spun că planul de restructurare va reduce chiriile lanţului de articole vestimentare între 15% şi 55% în cele 393 de magazine rămase.

    Preşedintele executiv Alistair McGeorge a declarat pentru BBC că este o “decizie dificilă”, dar a fost necesară pentru a restabili profitabilitatea companiei.

    Cele 60 de magazine vor fi închise în următoarele 12 luni, iar un anumit număr de personal va fi redistribuit. “A fost o decizie dificilă. Este clar că trebuie să reducem baza noastră fixă de costuri. Prin urmare, suntem mulţumiţi că am câştigat sprijinul creditorilor noştri pentru a aborda problema imobilelor supra-taxate”, a precizat Alistair McGeorge.

    În România brandul britanic New Look a acţionat pe piaţa locală în sistem de franciză până în 2015, când au fost închise toate cele 7 magazine.