BusinessMagazin

Tag: premier

  • Premierul Ludovic Orban anunţă prelungirea plăţii şomajului tehnic

    Premierul Ludovic Orban a anunţat, luni, că plata şomajului tehnic va fi prelungită până cel puţin la data de 1 iunie.

    Orban a spus, luni, la Piteşti, într-o conferinţă de presă, că printre măsurile luate privind starea de alertă are în calcul prelungirea plăţii şomajului tehnic până cel puţin la data de 1 iunie.

    „În cazul şomajului tehnic vom prelungi plata şomajului tehnic cel puţin până la data de 1 iunie, urmând să menţinem şomajul tehnic doar în acele domenii în care vom menţine restricţii după data de 1 iunie”, a spus Orban.

    După această dată, Guvernul ia în calcul înlocuirea şomajului tehnic cu o măsură activă de susţinere a reluării activităţii de către angajaţii companiilor, care din cauza închiderii totale sau parţiale, au fost nevoite să trimită salariaţii în şomaj tehnic.

  • Ai voie să ieşi la grătar de 1 mai? Răspunsul premierului Ludovic Orban

    Mâine, pe 1 mai, sărbătoreşti Ziua Muncii. Probabil obişnuiai să petreci această sărbătoare în natură, la munte sau la mare. Orban te anunţă că anul acesta vei sta acasă

    Dacă aveai obiceiul ca de 1 mai să ieşi la un grătar în natură sau să mergi în Vamă, anul acesta va trebui să petreci Ziua Muncii acasă, în curte sau pe balcon. Ludovic Orban anunţă că restricţiile de circulaţie rămân în vigoare şi speră că vei fi responsabil.
    „De 1 mai, sigur că oamenii probabil vor avea dorinţa de a ieşi mai mult, dar trebuie să respecte regulile care au fost stabilite. Oamenii, ca şi de Paşte, ca şi cu alte ocazii, duminici, zile libere, sunt convins că vor fi responsabili, că vor respecta regulile şi că şi în cazul în care vor ieşi, vor ieşi astfel încât să nu existe un risc de răspândire a virusului”, a declarat Ludovic Orban, premierul României.

    Încă din anul 1889, oamenii de pe toată planeta sărbătoresc ziua de 1 mai ca Ziua Internaţională a Muncii. În România, s-a făcut o tradiţie ca de 1 mai să mergem la mare.

    Cititi mai mult pe www.mediafax.ro

  • Cum se vor face deplasările în afara localităţilor după 15 mai. Anunţul premierului Ludovic Orban

    Premierul Ludovic Orban a declarat, miercuri, că după 15 mai „mişcarea în afară localităţilor” nu va fi eliberată total

    „Ne-am dori să existe posibilitatea că oamenii să îşi petreacă concediile în destinaţii de vacanţă”, a spus premierul. Orban a mai precizat că încă nu a fost luată o decizie finală privind posibilitatea vacanţelor în lunile iulie şi august

    „Nu vom elibera total mişcarea în afară localităţilor. Ne-am dori să existe posibilitatea că oamenii să îşi petreacă concediile în destinaţii de vacanţă. Dar nu se poate anunţa acum cu certitudine”, a declarat premierul, întrebat de reporterul MEDIAFAX.
    Cât despre posibilitatea vacanţelor în lunile iulie şi august, Ludovic Orban a declarat că încă nu a fost luată o decizie finală în acest sens.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Italia începe relaxarea restricţiilor: Barurile şi restaurantele se deschid, fabricile îşi reiau activitatea, dar şcolile rămân închise

    Premierul italian Giuseppe Conte a pregătit un plan pentru relaxarea restricţiilor pe teritoriul ţării, începând cu data de 4 mai, după şapte săptămâni de carantină naţională, potrivit BBC.

    Parcurile şi fabricile se vor redeschide în luna mai, însă şcolile nu îşi vor relua activitatea obişnuită decât în luna septembrie.

    Decizia vine în contextul în care Italia a raportat duminică un număr de 260 decese noi cauzate de Covid-19 – cel mai redus nivel zilnic din data de 14 martie. În total, numărul deceselor a atins în Italia un nivel de 26.644 persoane, cel mai mare din Europa. Italia are peste 197.000 de cazuri de îmbolnăviri.

    „Faza a doua” a măsurilor de relaxare le-ar permite oamenilor să călătorească în interiorul regiunii în care locuiesc, dar nu dincolo de aceasta.

    Mai mult, înmormântările ar urma să fie reluate, însă pot participa maximum 15 persoane.

    Sportivii individuali pot relua antrenamentele, iar oamenii pot face mişcare fizică şi dincolo de vecinătăţile locuinţei lor.

    Barurile şi restaurantele vor fi redeschise pentru cei care cumpără „la pachet”, întrucât în prezent funcţionează doar serviciile de livrări.

    Saloanele de înfrumuseţare, frizeriile, barurile şi restaurantele ar urma să primească din nou clienţi în incintă din data de 1 iunie.

    Restul magazinelor de retail care nu sunt încă deschise, vor putea da lacătul jos de pe uşă în data de 18 mai, alături de muzee şi biblioteci.

    Mai mult, echipele sportive pot reveni la antrenamente de grup din data de 18 mai.

  • Economia Italiei se sfărâmă sub greutatea unui deficit estimat la 10,4% de Guvernul de la Roma. Premierul Conte a intrat într-o cursă disperată, întrucât perspectivele sunt mai rele decât ale Greciei în urmă cu zece ani

    Guvernul italian condus de Giuseppe Conte estimează un deficit bugetar de 10,4%, întrucât încearcă să mobilizeze resurse pentru a salva o economie răvăşită timp de săptămâni întregi de măsurile de carantină, potrivit Bloomberg.

    Oficialii se aşteaptă ca deficitul bugetar să urce în spirală până la 10,4% din PIB în 2020, în contextul în care pentru economie se estimează o cădere de 8%, pe fondul măsurilor de carantină naţională impuse încă din data de 8 martie.

    Conte va cere aprobarea parlamentului pentru un deficit de 55 miliarde euro, astfel încât guvernul să poată finanţa noi pachete de stimul economic.

    Premierul şi cabinetul său sunt angrenaţi într-o luptă disperată pentru a atinge un nivel de stabilitate, în contextul în care virusul a lovit puternic economia deja instabilă a ţării. Oficialii spun că datoria publică va ajunge la cel puţin 150% faţă de PIB până la finalul anului.

    Acest nivel al datoriei îl depăşeşte pe cel cu care s-a confruntat Grecia în urmă cu zece ani când guvernul elen a declanşat o criză a datoriei suverane.

    Roma se bazează deja pe programul de achiziţie de datorii anunţat de Banca Centrală Europeană pentru a-şi menţine costurile de finanţare cât mai reduse.

    Bloomberg Economics estimează o cădere de 13% a PIB-ului Italiei în acest an – un declin cu 5 procente mai mare decât estimează guvernul de la Roma.

    În timp ce calculele sunt încă revizuite, proiecţia de deficit a crescut peste noapte de la un nivel de 10,3% luat în considerare miercuri, la 10,4% joi.

    Consilierii guvernamentali lucrează încă la acest plan, iar detaliile s-ar putea schimba, potrivit oficialilor. Cabinetul lui Conte va aproba programul în zilele următoare.

    Noul plan al lui Giuseppe Conte prevede o creştere economică de 4,7% pentru anul următor şi bugetează un fond de 13 miliarde euro pentru a sprijini businessurile şi a finanţa plata şomajului tehnic, alături de un fond de 12 miliarde euro prin care guvernul vrea să ajute companiile cu lichidităţi.

    Premierul a anunţat săptămâna aceasta că va mai ajuta economia cu cel puţin 50 miliarde euro. Guvernul său a aprobat un pachet iniţial de stimulare economică de 25 miliarde euro, una trecută.

    Într-o încercare de a proteja cele mai vulnerabile economii din zona euro, întrucât acestea se confruntă cu riscul unui downgrade în ceea ce priveşte ratingul de creditare, Banca Centrală Europeană a anunţat miercuri că va accepta datorie de nivel junk drept colateral pentru finanţarea acestor ţări prin bănci.

  • Solidaritate de premier: Orban bagă şi „şefimea” în şomaj tehnic

    Premierul vrea ca şi demnitarii să poată intra în şomaj tehnic. Guvernul va adopta o ordonanţă de urgenţă privind şomajul tehnic în rândul demnitarilor. Violeta Alexandru, ministrul Muncii: Este momentul unei solidarităţi pe toate planurile şi la toate nivelele

    Nimeni nu e „prea şef” ca să intre în şomaj tehnic. Ludovic Orban şi-a dat seama că nu doar mediul privat trebuie să ducă greul acestei crize. După ce a anunţat că va băga şi bugetarii în şomaj tehnic, acum a pus ochii şi pe cei cu funcţii în stat.
    Ludovic Orban, premierul României: ”Să găsiţi o formă de exprimare a solidarităţii şi pentru şefime, adică inclusiv pentru noi, demnitarii care exercităm funcţii de demnitate publică, da?”

    Violeta Alexandru, ministrul Muncii: ”Da. Şi eu cred că este momentul unei solidarităţi pe toate planurile şi la toate nivelele.”
    Guvernul va adopta, cel mai probabil, săptămâna viitoare o ordonanţă de urgenţă în acest sens.

    Violeta Alexandru, ministrul Muncii: ”Vă confirm faptul că prima variantă a ordonanţei care vizează şomajul tehnic la nivelul sistemului public este gata. În zilele următoare, în perioada următoare, o voi circula, varianta pe care Ministerul Muncii o propune, şi o voi discuta cu toţi colegii din guvern, care îşi cunosc domeniile de activitate, respectiv specificităţile.”
    Ludovic Orban, premierul României: ”Am o singură observaţie: în cursul acestei săptămâni!”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Brexitul s-a îmbolnăvit de COVID-19: Cu Boris Johnson la terapie intensivă şi alţi lideri europeni infectaţi sau izolaţi, soarta acordului comercial Uniunea Europeană – Marea Britanie este sub semnul întrebării

    Acordul comercial parte a Brexit se confruntă cu obstacole majore, în contextul în care premierul britanic Boris Johnson se află la terapie intensivă din cauza coronavirusului, iar alţi oficiali cheie în aceste negocieri sunt infectaţi ori plasaţi în auto-izolare, potrivit CNBC.

    Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană în data de 31 ianuarie 2020, după lungi perioade de amânare şi incertitudine – însă perioada de tranziţie expiră la finalul anului 2020, iar până atunci Marea Britanie trebuie să negocieze un acord de comerţ liber cu Uniunea Europeană.

    Însă în contextul actual, rămâne întrebarea dacă cele două părţi vor reuşi să rămână în acest calendar.

    „În aceste circumstanţe este foarte dificil să iţi imaginezi cum ar putea fi încheiat un acord amplu între Marea Britanie şi Uniunea Europeană până la finalul anului. În utlimele săptămâni, am văzut că negociatorul-şef al UE pentru Brexit s-a îmbolnăvit, negociatorul Marii Britanii prezintă simptome, iar acum există şi această situaţie foarte tristă în care se află premierul”, a spus Amanda Sloat, cercetător în cadrul Brookings Institution.

    În data de 19 martie, Michel Barnier, negociatorul-şef al UE pentru Brexit a anunţat că a fost infectat cu coronavirus, în timp ce negociatorul-şef al britanicilor, David Frost, s-a plasat în auto-izolare în aceeaşi perioadă, după ce a prezentat simptome.

    Boris Johnson, 55 ani, a fost mutat la terapie intensivă, luni, în contextul în care simptomele lui s-au înrăutăţi în doar câteva ore, potrivit unui anunţ guvernamental.

    În data de 27 martie, acesta a anunţat că a fost testat pozitiv şi că are „simptome uşoare”.

    Dominic Raab, ministrul de Externe, va prelua temporar atribuţiile premierului, cât timp Johnson este în spital.

    Ce se întâmplă cu tranziţia

    Când Marea Britanie a ieşit din Uniunea Europeană în data de 31 ianuarie, a început o „perioadă de tranziţie” în care Marea Britanie încă este membră a pieţei unice – iar cele două părţi au început negocierile pentru un acord comercial.

    Dacă nu semnează un acord până la finalul anului 2020, toate regulile pieţei unice pică, iar relaţia comercială dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană va fi reglementată de normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului.

    „Majoritatea oamenior erau sceptici cu privire la încheierea unui acord până în noiembrie chiar şi în condiţii perfecte. Marea Britanie are timp până la data de 30 iunie să ceară o extindere a perioadei de tranziţie. Uniunea Europeană a spus clar că nu va susţine amânările – însă rămâne de văzut în contextul actual”, a explicat Sloat

  • Ce soluţie a găsit Marea Britanie pentru a rezolva deficitul de personal medical în lupta cu COVID-19. Oare la noi în ţară ar funcţiona ?

    Circa 20.000 de oameni foşti angajaţi ai Sistemului Naţional de Sănătate din Marea Britanie (NHS), aflaţi acum la pensie, s-au întors la muncă pentru a ajuta în lupta împotriva COVID-19, a anunţat premierul britanic Boris Johnson, citat de The Independent.

    Prin intermediul unui mesaj video, premierul britanic a mulţumit doctorilor, asistenelor şi foştilor medici care se întorc la datorie, precum şi celor 750.000 de cetăţeni care s-au oferit voluntari să ajute sistemul de sănătate.

    Deşi a fost infectat cu coronavirus, Boris Johnson a continuat să conducă răspunsul Marii Britanii la pandemie – aflându-se în carantină în apartamentul său.

    În mesajul transmis, Johnson spune că oamenii par să respecte condiţiile carantinei, impusă pentru a opri răspândirea virusului – arătând că numărul de pasageri din trenuri a scăzut cu 95%, în timp ce numărul de pasageri din autobuze a scăzut cu 75%.

    „Vreau să le mulţumesc celor care se întorc acum în NHS în număr atât de mare. (…)Vă pot spune că doar astăzi 20.000 de foşti angajaţi NHS se întorc de la pensie”, a spus Boris Johnson, astăzi.

  • Ionel Dancă, şeful cancelariei premierului: Toate tipurile de companii se califică pentru ajutorul de şomaj; Nu mai e limitat la 75% din angajaţi; Companiile sunt obligate să transfere în 3 zile banii către angajat

    Toate companiile din România care au fost afectate de măsurile luate de autorităţi pentru combaterea pandemiei de COVID-19 sau a căror activitate a fost redusă masivă se încadrează pentru a primi ajutor la plata şomajului tehnic din partea statului, a precizat Ionel Dancă, şeful cancelariei premierului.

    „Vrem să fim clari cu privire la acest ajutor de la stat pentru companii şi angajaţi. Am fost întrebaţi despre ce fel de angajatori este vorba: mari, mici, IMM? În noua formă propusă, toţi angajatorii care în această perioadă au aplicat măsura suspendării temporare a contracteleor individuale de muncă, ca urmare a efectelor epidemiei de coronavirus, se califică pentru facilitate. Fie că vorbim de IMM, companii mari sau alte forme, PFA, întreprindere individuală, care au angajaţi cu cotnracte individuale de muncă. Este o precizare care extinde ajutorul petnru toate companiile şi toţi angajaţii cu contract individual de muncă afectaţi în această perioadă de efectele negative ale epidemiei cu coronavirus”, a spus Ionel Dancă, vineri.

    În ceea ce priveşte perioada pentru care se aplică, Dancă a precizat că facilitatea se alocă pentru perioada stării de urgenţă, cât timp va dura aceasta, cu posibilitatea de prelungire.

    „Facilitatea se alocă pentru contractele pe perioada stării de urgenţă pentru zilele aferente perioadei stării de urgenţă. Astfel, contractele de muncă suspendate în luna martie vor putea fi decontate de către stat pentru numărul de zile aferente perioadei stării de urgenţă, respectiv de la 16 martie. Ce se întâmplă cu cele suspendate înainte? Acestea vor avea posibilitatea să deconteze ajutorul de şomaj tehnic parţial doar pentru perioada stării de urgenţă”, a precizat el.

    Dancă a mai spus că guvernul a simplificat procedura, iar plăţile se vor face în termen de 15 zile, ceea ce îl obligă pe angajator să transfere în maximum 3 zile banii către angajat.

    „Când se va face plata? În primele zile ale lunii aprilie se depun documentele solicitate, procedura este foarte simplificată – o declaraţie pe propria răspundere din partea angajatorului cu o listă cu angajaţii afectaţi. În termen de 15 zile, ministerul muncii face plata. Angajatorul are obligaţia ca în 3 zile de la primire să facă plata către angajaţi”, a adăugat Dancă.

    -ştire în curs de actualizare

     

  • Adrian Sârbu, scrisoare către premier şi Parlament: E nevoie de măsuri pentru susţinerea mass-media!

    Adrian Sârbu, fondator al celor mai importante instituţii media din România din ultimii 30 de ani şi al asociaţiei jurnaliştilor Media Pro (împreună cu Ion Cristoiu şi Marius Tucă) a transmis o scrisoare premierului Ludovic Orban, preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului şi preşedintelui Consiliului Concurenţei prin care cere urgent sprijin sub forma comenzilor de stat, a subvenţiilor şi garanţiilor bancare pentru susţinerea activităţii jurnaliştilor şi a instituţiilor media, în contextul crizei economice generate de epidemia de coronavirus şi starea de urgenţă.

    Scrisoarea a fost transmisă şi principalelor instituţii media.

    Sprijinul lunar pe care Adrian Sârbu îl cuantifică drept necesar pentru supravieţuirea întregii industrii media este de 5 milioane de euro, dar şi instituirea unor garanţii bancare specifice pentru aceste instituţii pentru asigurarea, în acest an, al unui capital de lucru de 20 de milioane de euro.

    Redăm integral scrisoarea:

    Stimate Domnule Prim-Ministru

    Ca om politic de inalta responsabilitate sunt convins ca intelegeti rolul fundamental al presei si al mass media profesioniste in perioada unei crize fara precedent. Ele sunt canalul esential al comunicarii guvernamentale, promovarii si urmaririi respectarii legilor si indeplinirii responsabilitatilor sociale, sensibilizarea si implicarea cetatenilor, devoalarea si amendarea “fake news”. Nu in ultimul rand, ele vegheaza la respectarea drepturilor si liberatilor fundamentale ale cetateanului.

    Asa cum v-am spus in repetate randuri, criza si declansarea starii de urgenta au avut drept efect si reducerea drastica a veniturilor pe care institutiile de presa si mass media le obtin, in primul rand, din publicitate.

    In calitate de antreprenor media, creator al celor mai importante institutii de profil din Romania (ProTv, Ziarul Financiar, Mediafax), fondator – alaturi de Ion Cristoiu si Marius Tuca – al Asociatiei Jurnalistice Media Pro, va propun cateva solutii rapide si care ar putea fi implementate in timp util – fiind la dispozitia Domniei voastre – care ar asigura salvgardarea unui domeniu esential pentru interesul public:

    1. initierea si derularea de campanii guvernamentale de informare, similar cu cele derulate in campaniile electorale care sa asigure comenzi de advertising si evenimente virtuale;

    2. infiintarea unor scheme “soft funds” prin care sa se acopere costul unor campanii de informare coordonate de profesionisti in comunicare, prin intermediul carora sa se ofere sprijin psihologic “in masa” catre populatie;

    3. asigurarea coplatii pentru salariile resursei umane din fondul de somaj (tinand cont de faptul ca numai costurile cu salariile ale institutiilor de presa si mass media sunt de aprox 5 milioane de Euro pe/ luna);

    4. instituirea de garantii bancare specifice pentru industrie, pentru capital de lucru – 20 mil EUR;

    5. pentru companiile care activeaza in domeniul presei si care se afla in reorganizare sau insolventa, suspendarea efectuarii platilor catre creditori in temeiul planurilor de reorganizare cel putin pana la sfarsitul anului astfel incat sa se asigure o perioada post-criza care sa permita reintrarea in conditiile de functionalitate care sa permita realizarea de venituri.

    Avand convingerea ca intelegeti pe deplin nevoia sustinerii acestei industrii esentiale pentru continuarea functionarii statului,

    Va multumesc,
    ADRIAN SÂRBU