BusinessMagazin

Tag: portofoliu

  • Iulian Stanciu, eMAG: „De anul acesta, vom vinde timp”

    Afirmaţia face referire la introducerea segmentului food, alături de fashion, sport şi auto în categoriile listate pe site-ul magazinului online până la finalul lui 2014.  Diversificarea categoriilor de produse şi dezvoltarea regională vor fi rezultatul unor investiţii de 11,5 milioane de euro. Suma va fi împărţită astfel:  3 mil. euro în tehnologie, 2,5 mil. euro în logistică, 4,5 mil. euro în extinderea internaţională şi 1 mil. euro în dezvoltarea echipei şi competenţelor echipei eMag. Investiţiile de anul acesta vor fi duble faţă de anul trecut,  când acestea au totalizat 5,4 milioane de euro.

    Compania este prezentă în România, Bulgaria şi Ungaria şi a ajuns la o bază de 36 de milioane de potenţiali cumpărători, 10% din vânzări fiind realizate pe pieţele internaţionale. Până la sfârşitul anului în curs, eMAG îşi va extinde prezenţa pe încă o piaţă internaţională, principalele vizate fiind cele din regiune: fosta Iugoslavie Grecia, Turcia, Ucraina. “Ucraina rămâne cu siguranţă în plan  – trebuie să se liniştească lucrurile, dar este o piaţă foarte mare, e cât România, Ungaria, Bulgaria şi mai mult de atât. Undeva în octombrie vom avea o nouă ţară” a declarat Stanciu pentru Business Magazin. Acesta a mai adăugat că  Investiţia pentru lansarea pe o nouă piaţă se realizează treptat, pe o perioadă de aproximativ patru ani şi ajunge la circa 15 milioane de euro.  

    Anul acesta, eMAG estimează o creştere de peste 40% a vânzărilor realizate în anul 2014 şi ţinteşte o cifră de vânzări de peste 260 de milioane de euro.Pentru construirea expertizei pe noile categorii, eMAG are în plan şi extinderea echipei, astfel că, până la finalul anului, aceasta va trece pragul de 1.000 de angajaţi. Compania investeşte 1 milion de euro în dezvoltarea şi consolidarea echipei. eMAG a dezvoltat programe de training de specialitate diferenţiate pe categorii de angajaţi, precum şi cea mai mare Academie din mediul privat care va fi deschisă, din toamna acestui an şi angajaţilor din alte companii. Totodată, eMAG oferă singurul MBA specializat pe ecommerce din România cu profesori experimentaţi în business-ul internaţional

  • La Fântâna intră pe piaţa automatelor de cafea prin achiziţia distribuitorului Lavazza în România

     Achiziţia se înscrie în strategia generală a companiei La Fântâna de consolidare a prezenţei pe piaţă şi de extindere a portofoliului de servicii şi produse, se arată într-un comunicat al companiei.

    Prin această achiziţie La Fantana preia 9.500 de aparate de cafea, care se adaugă celor 110.000 de watercoolere deservite în prezent.

    “Avem o reţea de distribuţie extinsă şi eficientă, care ne permite să dezvoltăm noi direcţii. Preluarea distribuţiei Lavazza este un prim pas, care marchează începutul unei etape noi în evoluţia companiei”, a declarat Cristian Amza, preşedintele boardului La Fântâna Group.

    Anul trecut, La Fântâna a raportat o cifră de afaceri de 29 milioane de euro în România şi Serbia şi are un portofoliu de peste 40.000 clienţi. Blue Coffee Service a înregistrat în anul 2013 o cifră de afaceri de 9,7 milioane de euro şi are 82 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mesajul şefului Fondului Proprietatea pentru români: Învăţaţi să faceţi bani!

    Dacă ar fi să se imagineze încă o dată ca proaspăt venit în România, Greg Konieczny glumeşte că primul lucru pe care l-ar face ar fi probabil să afle rezultatele meciurilor de fotbal; pasiunea de fotbalist amator în tinereţe a făcut, de altfel, ca printre puţinele cuvinte româneşti pe care le ştie să se numere şi câţiva termeni din jargonul fotbalistic, pe lângă primul cuvânt învăţat aici – „mulţumesc„. Konieczny a ajuns aici prima dată în 1996-97, când bursa era în plin boom, şi de atunci cam în fiecare an a venit să caute companii în care Franklin Templeton să investească.

    Din 2010 însă, când Franklin Templeton a devenit administratorul Fondului Proprietatea, a început să cunoască mai bine „cultura şi culoarea locală„. Iar percepţia lui a fost influenţată, nu în cel mai fericit mod, de faptul că a avut de-a face foarte mult cu funcţionari ai statului. „Nu am înţeles la momentul respectiv, când am preluat mandatul de administrator, cât de jos era de fapt punctul de pornire: ne făcusem temele în materie de cercetare a pieţei, discutasem cu companii, cu acţionari, dar înţelegi cu adevărat situaţia numai când începi să te ocupi zilnic de o activitate, să ai răspunderea ei directă. Şi n-a fost poate chiar un şoc, dar sigur situaţia pe care am găsit-o a fost sub aşteptările noastre.„

    Konieczny se referă în primul rând la guvernanţa corporativă, la calitatea culturii din companiile controlate de stat şi la interferenţa din partea guvernului ori a „diferitelor forţe din jurul guvernului„ în conducerea acestor companii. De pildă, la prima întâlnire cu directorul Hidroelectrica, Mihai David, nu a fost o discuţie clasică de prezentare a companiei, ci de explicaţii pe marginea contractelor speciale de livrare a energiei; astfel de discuţii l-au lămurit că marile companii de stat nu erau conduse ca nişte entităţi independente, centrate pe profit, ci prin executarea unor ordine de la oameni din guvern. „Cea mai mare problemă a fost ca aceşti manageri să conştientizeze că răspund faţă de companiile lor şi că nu sunt intangibili doar fiindcă execută nişte ordine de la anumiţi miniştri sau persoane din aparatul guvernamental„, spune Konieczny.

    Faţă de situaţia din urmă cu trei ani, acum lucrurile nu sunt ideale, dar sunt „mult, mult mai bune„, cel puţin la majoritatea companiilor din portofoliul Fondului, unde nu mai există idei sau proiecte care să afecteze negativ companiile, iar guvernul este mult mai precaut, „ceea ce e un progres„.

    În ceea ce-l priveşte, consideră că deciziile cele mai bune luate ca manager au fost de a reorienta strategia de la iniţierea de noi achiziţii de acţiuni spre concentrarea pe maximizarea valorii portofoliului existent, prin implicarea activă în ameliorarea standardelor de administrare a companiilor din portofoliul FP, prin programele de răscumpărare a acţiunilor proprii în vederea anulării lor ulterioare şi prin programele de distribuţie de numerar către acţionari, în urma reducerii capitalului social. Atât răscumpărările de acţiuni, cât şi distribuţia de numerar către acţionari vizează diminuarea discountului la care se tranzacţionează acţiunile Fondului faţă de valoarea activului net.

    „Majoritatea managerilor de fonduri vor să crească fondurile, să le facă mai mari, în timp ce noi am luat decizia opusă, ca Fondul să devină mai mic. Avem doi parametri, valoarea activului şi preţul acţiunii: dacă decalajul dintre ei este prea mare, trebuie să luăm cea mai bună decizie în folosul acţionarilor, urmând ca abia după reducerea discountului să luăm în considerare noi investiţii în alte companii„, rezumă Konieczny.

    La momentul listării Fondului, în 2011, discountul era de peste 60%, în timp ce acum este de 32-33%, iar intenţia FT este ca procesul să continue, în condiţiile extinderii bazei de investitori şi a cererii de acţiuni ale Fondului, atât la bursa din Bucureşti, cât şi odată cu listarea secundară de la Londra programată pentru acest an.

  • Noua planetă din universul GSP

    Cât o fi ea de energie verde, încă este nevoie de petrol şi gaze. Iar tendinţa predominantă este extragerea acestora din mare„, îşi argumentează noua investiţie Gabriel Comănescu, omul de afaceri care deţine Grupul Upetrom, alcătuit din companii precum Grup Servicii Petroliere (GSP), Upetrom 1 Mai, Euroned Engineering, Upetrom Trading & Engineering şi Vega Turism.

    Compania de foraj marin deţinută de constănţean – cu un portofoliu alcătuit în prezent din şapte platforme petroliere, zece nave multifuncţionale, trei nave de construcţii marine şi două macarale plutitoare de mare tonaj – a ajuns în 2013 la afaceri de circa 1,3 miliarde de lei, în creştere cu circa 70% faţă de anul anterior şi un profit de 171 milioane de lei, potrivit estimărilor companiei.

    O prezenţă discretă pentru publicul authohton, aflat mai mult prin avioane în drumul spre negocierea contractelor internaţionale, Comănescu a fost prezent la inaugurarea platformei petroliere GSP Uranus. Unitatea este rezultatul unei investiţii de circa 44 de milioane de dolari, din care EximBank a finanţat 30 de milioane de dolari, cu garanţie de stat de 80%, iar restul a fost acoperit de companie. 

    Îmbrăcat în echipament de protecţie, Gabriel Comănescu a făcut personal prezentarea noii platforme în incinta GSP Shipyard, în Portul Constanţa Sud-Agigea, unde a avut loc şi o parte din lucrările de modernizare a acesteia. Audienţa a fost formată din preşedintele EximBank, Traian Halalai, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Mihai Daraban, precum şi alţi invitaţi din ţară, străinătate şi reprezentanţi ai presei. Toţi au urcat scările platformei avertizaţi de omul de afaceri „Atenţie, să nu cădeţi în mare!„, înainte ca aceasta să fie lansată în larg.

    Omul de afaceri – aflat în topul miliardarilor autohtoni – evită detaliile care ţin de aspectele financiare ale companiei, dar este mai darnic în ce priveşte aspectele tehnice: „Este vorba despre o reparaţie capitală pe care am început-o următoarea zi de la achiziţie; fiecare bucăţică a fost refăcută şi recertificată„, a declarat Comănescu.

    Cumpărată în urmă cu cinci luni de la compania elveţiană de foraj marin Transocean, unde se afla în staţionare de doi ani, platforma a fost transportată dintr-un şantier din Croaţia, iar apoi a intrat în fazele de modernizare, respectiv reclasificare realizate de două companii membre ale Upetrom Group: Euroned Engineering şi GSP Shipyard, cu utilaje americane, europene sau preluate de la producătorul de utilaj petrolier 1 Mai Ploieşti. La lucrări au participat aproximativ 400 de persoane, toţi români: lăcătuşi, sudori şi tubulatori specializaţi în domeniul naval, echipă întărită cu absolvenţi de inginerie navală.

    Platforma astfel modernizată poate efectua săpături de până la 106 metri adâncime de apă şi o adâncime de sondă de forat de 9.000 de metri. Perimetrul în care Uranus va opera este Marea Neagră, iar primul contract, semnat pentru patru sezoane, fiecare a câte şase luni, este cu Petrom: „Vom executa servicii foraj şi foraj şi reparaţii capitale, la ordinul Petrom. Cât are nevoie de noi Petrom, stăm cu ei, pe urmă ne putem întoarce la clienţii vechi, precum Turkish Petroleum, Petroceltic, Sterling„, declara Comănescu.

    Noua unitate se alătură astfel platformei Prometeu, aflată tot în Marea Neagră într-un contract cu Petrom, dar care urmează să treacă la Petroceltic. Alte trei platforme – Atlas, Orizont şi Fortuna – se află în Mexic, contractate de compania petrolieră de stat mexicană; Saturn – cea mai modernă dintre platforme – este în Olanda şi este pe punctul de a fi dusă în Rusia pentru contractul cu Gazprom, iar Jupiter se află în Turcia, în Golful Iskenderun.

  • Dan Şova, avizat de comisiile parlamentare pentru Ministerul Transporturilor

     Şova a fost avizat favorabil de către membrii Comisiei pentru politică economică şi ai Comisiei pentru Transporturi de la Cameră şi de cei ai Comisiei economice şi Comisiei pentru privatizare de la Senat, cumulând 41 de voturi “pentru” şi 9 voturi “împotrivă”.

    Dan Şova a ţinut să laude realizările foştilor miniştri liberali care au ocupat postul de la Transporturi, Relu Fenechiu şi Ramona Mănescu.

    “Am de gând să continui proiectele pe care ei le-au început”, a spus Şova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Planurile Citibank în 2014, la un an de la renunţarea la portofoliul de retail

    300 DE MILIOANE DE EURO. Acesta este pragul peste care o companie este considerată mare de Citibank, a cărei activitate se împarte pe trei nişe, în funcţie de tipul clienţilor: divizia companiilor mici şi mijlocii (cu cifre de afaceri până în 300 de milioane de euro), companiile locale mari şi cele de stat (peste 300 milioane de euro) şi apoi „bucăţica de care mă ocup eu, practic ceea ce înseamnă relaţia cu sucursalele locale ale clienţilor globali„, spune Dragoş Popa, director executiv, departamentul clienţi companii multinaţionale Citibank România.

    DRAGOŞ POPA ARE 42 DE ANI ŞI 18 ANI DIN CARIERĂ I-A PETRECUT ÎN BANKING, DINTRE CARE NOUĂ LA CITIBANK. „Am plecat şi m-am întors, de trei ani„, spune el, vorbind degajat şi cu pasiune despre activitatea departamentului pe care îl coordonează. Pentru a-şi ilustra spusele, rulează chiar filmuleţe care arată activitatea unui trezorier într-o companie clientă, care poate verifica informaţiile sau poate derula operaţiuni de pe tabletă, la micul dejun. „Există un match, o potrivire între ADN-ul nostru şi cel al multinaţionalelor, pentru că operăm în acelaşi mod.

    Avem sistemele, comunicarea, modul de abordare la nivel de creditare. Ştim prin intermediul sistemului parent, regional şi local account manager, care sunt nevoile lor foarte repede şi acţionăm ca furnizor de servicii cu valoare adăugată pentru ei„, spune Dragoş Popa. Divizia pe care o coordonează se adresează multinaţionalelor clienţi globali ai Citibank şi, adaugă el, „în nişa pe care ne aflăm noi concurenţa, este destul de rarefiată„. Argumentele urmează.

    Chiar dacă este de origine americană, Citibank este, după cum spune reprezentantul său, „prin vocaţie o bancă internaţională„, fiind prezentă în peste 160 de ţări; mai mult, instituţia financiară vizează în principal companiile multinaţionale care au o prezenţă la fel de extinsă sau poate chiar ceva mai puţin. Spre deosebire de alte băncii americane Citi a marşat pe abordarea globală, pe extinderea reţelei în cât mai multe ţări, aceasta fiind, conform lui Popa, unul din principalele puncte forte.

    În România, Citibank ocupă poziţia a 14-a în topul băncilor, având în 2012 o cotă de piaţă de 1,7%, cu active bilanţiere de 6,2 miliarde de lei. În urmă cu un an, Raiffeisen a semnat acordul de preluare a portofoliului de retail a Citibank România, care includea active de circa 90 de milioane de euro şi pasive de peste 175 de milioane de euro, după ce americanii au hotărât să iasă din zona operaţiunilor cu persoane fizice. Mutarea unui portofoliu de retail de dimensiuni semnificative a reprezentat o tranzacţie în premieră pe piaţă, replicată la scurt timp prin aranjamentul similar dintre RBS şi UniCredit.

    Departamentul pe care îl coordonează Dragoş Popa asigură puntea de contact între subsidiarele companiilor multinaţionale şi nevoile bancare ale acestora în România. „Lucrăm cu companii din întreaga lume şi avantajul nostru este că avem o reţea care nu e localizată într-o zonă anume, fie ea Europa sau Asia„, arată Popa. Banca şi-a început activitatea în România în 1996, pentru că pe piaţa autohtonă apăruseră deja multinaţionale cu care Citibank lucra deja pe alte pieţe.

  • Horia Ciorcilă: Ultimul trimestru din 2013, printre cele mai bune pentru creditarea BT

    Soldul creditelor acordate a crescut cu 9% în 2013, iar totalul resurselor atrase de bancă de la clienţi a crescut cu 11% în 2013, faţă de sfârşitul anului 2012, creşterile fiind, în ambele cazuri, peste nivelul bugetat.

    “2013 a fost un an foarte bun pentru Banca Transilvania, cu atât mai mult cu cât perioada septembrie – decembrie reprezintă unul dintre cele mai bune trimestre din ultimii ani privind creditarea BT”, a declarat Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Adminsitraţie al Băncii Transilvania.

    Trimestrul al patrulea a adus recorduri pentru creditarea persoanelor fizice, cu credite în valoare de 425 mil.lei. În ceea ce priveşte companiile, în aceeaşi perioadă, banca a acordat aproximativ 6.000 de credite noi, cu o expunere medie pe client de 464.000 lei.

    Banca a înregistrat în 2013 un profit brut de 443,1 milioane lei, mai mare cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, respectiv un profit net de 374,9 milioane lei. Activele băncii totalizau la sfârşitul lunii decembrie 32,066 miliarde lei.

    “Suntem foarte mulţumiţi de rezultatele noastre, dar mai ales pentru că am continuat să fim finanţatorii activi ai economiei româneşti şi ne-am atins toate obiectivele asumate”, a spus Ciorcilă.

    Creditele neperformante, cu restanţe mai mari de 90 de zile, reprezintă 12,57% din totalul portofoliului de credite al Băncii Transilvania, la sfârşitul anului 2013, fiind sub media sistemului bancar din România. Gradul de acoperire a creditelor neperformante cu provizion aferent şi garanţii ipotecare reprezintă 122,4%, având un nivel relativ constant pe parcursul ultimilor doi ani.

    În ceea ce priveşte cheltuielile nete cu provizioanele pentru active şi angajamente de creditare, acestea sunt de 407 milioane lei, cu 9% mai mari decât anul trecut, dar încadrându-se în ţinta de buget pentru anul 2013. Soldul total al provizioanelor este de 2.493 milioane lei, la data de 31 decembrie 2013, faţă de 2.111 milioane lei, la sfârşitul anului 2012.

    “Obiectivul major al băncii, pentru 2014, este creşterea veniturilor şi eficientizarea proceselor. Focusul nostru este creşterea responsabilă, vânzările, menţinerea creşterii bazei de clienţi, creşterea volumului de operaţiuni, respectiv creşterea sinergiilor atât persoane juridice – persoane fizice, cât şi dintre bancă şi subsidiarele sale”, a precizat Ömer Tetik, Directorul General al Băncii Transilvania.

    Banca Transilvania a încheiat 2013 cu un portofoliu de 2,1 milioane carduri, generând tranzacţii cu 13% mai mari faţă de anul precedent. Cota de piaţă a băncii privind volumul tranzacţiilor a depăşit 17%.

    Banca Transilvania a emis în 2013 obligaţiuni convertibile în acţiuni în valoare de 30 milioane euro şi a încheiat două noi contracte de împrumut subordonat, în sumă totală de 40 milioane euro. De asemenea, BT a încheiat un parteneriat cu Fondul European de Investiţii pentru o facilitate de garantare a microcreditelor. La începutul acestei săptămâni, banca a inaugurat oficial sucursala de la Roma, devenind singura bancă din România cu prezenţă în Italia.

    Solvabilitatea băncii este de 13,78%, luând în considerare profitul cumulat al anului.

  • Veniturile UPC România au crescut anul trecut cu 8%, la peste 140 milioane de dolari

     “La nivelul anului 2013, baza de clienţi a crescut şi am reuşit să majorăm şi veniturile companiei cu 8%, la peste 140 milioane de dolari, cel mai ridicat ritm din ultimii ani. Creşterea portofoliului s-a manifestat şi în zona clienţilor rezidenţiali, cât şi pe segmentul corporate. Pe rezidenţial, vectorul care a condus la creşterea numărului de clienţi a fost internetul şi credem că în continuare va susţine avansul bazei de clienţi, pe piaţa din România fiind în continuare loc de creştere”, a declarat directorul general al companiei, Severina Pascu, într-o conferinţă.

    La nivelul anului 2012, potrivit datelor Liberty Global, UPC România a consemnat venituri de 130 milioane de dolari, de la 143,5 milioane de dolari în 2011.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • In 2013 ING crescut cu 7% portofoliului de contracte noi pe segmentul de asigurări de viaţă

    Pe segmentul de asigurări de viaţă, ING a plătit clienţilor beneficii în valoare de 121,7 milioane de lei pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate.

    – Valoarea activelor financiare în administrare a ajuns la nivelul de 2,5 miliarde de lei la sfârşitul anului 2013, în creştere cu 8% faţă de 2012.

    – Portofoliul de asigurări încheiate în 2013 a fost cu peste 7% mai mare faţă de cel realizat în anul precedent, 73% din numărul total de poliţe subscrise în acest interval fiind de tip tradiţional.

    – în aceeaşi perioadă, volumul de prime brute subscrise s-a ridicat la 559,6 milioane de lei, înregistrând o creştere de 2,8% faţă de 2012 (544,5 milioane de lei).

    – La finalul anului, ponderea contractelor de tip tradiţional în totalul portofoliului în vigoare era de 49%, în creştere cu două puncte procentuale comparativ cu 2012.

    – în 2013, ING Asigurări de Viaţă a plătit clienţilor beneficii pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate de 121,7 milioane de lei, cu 27,3% mai mult faţă de 2012. Aproape 78% din această sumă, respectiv 95,6 milioane de lei, reprezintă beneficii plătite pentru contracte ajunse la maturitate.

    – Marja de solvabilitate disponibilă a ING Asigurări de Viaţă este de 1,25 faţă de nivelul minim cerut de lege de 1, iar coeficientul de lichiditate este de 4,6 comparativ cu nivelul minim cerut (1).

    Pe segmentul de pensii facultative, 63% dintre persoanele care au încheiat o pensie facultativă în 2013 au ales fondurile din administrarea ING.

    – Cele două fonduri facultative din administrarea ING – ING Activ şi ING Optim – însumau 131.647(1) de participanţi la sfârşitul anului 2013, cu peste 11% mai mulţi faţă de anul precedent (sursa: ASF). Astfel, aproape 63% dintre clienţii care au încheiat o pensie facultativă în 2013 au ales unul dintre cele două fonduri din administrarea ING.

    – Valoarea activelor nete aferente celor două fonduri ale ING era de 388,03(1) milioane de lei la finalul lunii decembrie 2013, în creştere cu aproape 39% faţă de 2012. Astfel, la data respectivă ING Asigurări de Viaţă deţinea pe piaţa Pilonului III o cotă cumulată, în funcţie de active, de 46,8%(1) (sursa: ASF).

    – în ceea ce priveşte sumele alocate de participanţi pentru fondurile de pensii facultative, contribuţia medie la fondul ING Activ în 2013 a fost de 88,62 lei (comparativ cu 86,5 lei în 2012), iar pentru ING Optim de 97,9 lei (faţă de 91 lei în 2012).

    – De la lansare (2007) şi până la finalul anului 2013 fondul ING Activ, fond din categoria celor cu grad de risc dinamic, a obţinut un randament mediu anualizat de 8,92%(1), iar ING Optim, fond din categoria celor cu grad de risc echilibrat, un randament mediu anualizat de 9,87%(1) – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 8,27% (sursa: calcule ING/APAPR pe baza statisticilor ASF).

    Administrator fond: ING Pensii SAFPAP – www.asigurari-pensii.ing.ro

    Depozitar: BRD Groupe Societe Generale S.A

    Marius Popescu, director general ING Asigurări de Viaţă: ”Am încheiat anul 2013 cu rezultate pozitive atât pe segmentul de asigurări de viaţă, cât şi pe cel de pensii private facultative. Portofoliul de asigurări noi încheiate anul trecut a fost cu 7% mai mare faţă de cel realizat în 2012 şi, pe fondul interesului pentru produsele tradiţionale, volumul de prime brute subscrise s-a majorat cu circa 3%. Privim ca semnale pozitive scăderea cu 6%, comparativ cu anul trecut, a numărului de contracte care s-au încheiat înaintea termenului stabilit iniţial şi încrederea cu care ne investesc clienţii ale căror contracte ajung la maturitate. Concret, 12% dintre persoanele ale căror contracte au ajuns la maturitate în ultimele trei luni din an* au ales să-şi achiziţioneze produsul de asigurare NEXT. Produsul de asigurare special conceput pentru segmentul feminin a fost foarte bine primit şi, în doar cinci luni de la lansare, aproximativ 1.000 de femei şi-au cumpărat asigurarea UNA de la ING.

    Pe segmentul de pensii facultative, am încheiat anul cu o creştere de 11% a numărului de participanţi şi o majorare de 40% a activelor nete administrate. Demersurile pe care am continuat să le întreprindem şi în 2013 pentru informarea clienţilor individuali şi a angajatorilor au generat evoluţii pozitive atât în privinţa resurselor alocate economisirii pentru fondurile de pensii, cât şi a recunoaşterii pe o scară tot mai largă a P3 ca beneficiu extra-salarial atractiv. Remarcăm, în acest context, că pe parcursul anului 2013 s-a dublat ponderea contractelor în cadrul cărora contribuie, împreună, angajaţi şi angajatorii lor”.

    Profitul brut estimat al ING Asigurări de Viaţă în 2013 este de 12,1 milioane lei.

    în anul 2013 ING Asigurări de Viaţă a obţinut un profit brut estimat de 12,1 milioane lei, comparativ cu 29 milioane lei în 2012.

    Rezultatul obţinut este superior celui bugetat şi reflectă investiţiile realizate pentru lansarea de noi produse (UNA de la ING şi NEXT), pentru programele de formare şi dezvoltare a forţei de vânzare (Sales Force Academy) şi pentru continuarea proiectelor în vederea alinierii la noile standarde de raportare în domeniul asigurărilor (Solvency II).

    Pe segmentul de pensii obligatorii activele administrate de ING au crescut cu 43% în 2013.

    – La sfârşitul lui 2013, Fondul de Pensii Administrat Privat ING deţinea active nete de 5,24(1) miliarde de lei, în creştere cu 43% faţă de nivelul înregistrat la finele lui 2012. Astfel, cota de piaţă a ING Pensii la sfârşitul lui 2013, în funcţie de active, era de circa 37,6%(1) (sursa: ASF) din piaţa pensiilor private obligatorii.

    – La aceeaşi dată, ING avea 1.781.170(1) participanţi în Pilonul II, dintre care 97% au plătit cel puţin o contribuţie de la începutul colectării în sistem (sursa: ASF).

    – Contribuţia medie netă pe participant la Fondul de Pensii Administrat Privat ING a fost de 80,6 lei, comparativ cu 66,1 lei în 2012.

    – De la înfiinţare (mai 2008) şi până la finalul anului 2013 fondul de pensii obligatorii al ING a obţinut o performanţă anualizată de 12,03%(1), comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 11,51% (sursa: calcule ING, pe baza statisticilor ASF).

    Administrator fond: ING Pensii SAFPAP

    Depozitar: BRD Groupe Societe Generale S.A                 

    Raluca Tintoiu, director general ING Pensii Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat privat: ”{i în 2013 am reuşit să obţinem în beneficiul participanţilor noştri rezultate foarte bune, care contribuie la sporirea economiilor lor pentru pensia viitoare. |n acelaşi timp credem în potenţialul economiei româneşti şi suntem preocupaţi să investim banii românilor, pe care îi avem în grijă, în economia locală, contribuind astfel la stimularea creşterii economice şi dezvoltarea pieţei locale de capital. în acest sens, participarea ING Pensii la privatizările realizate de Stat prin piaţa de capital pentru companii precum Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz şi Transelectrica în 2013 s-a concretizat în investiţii de 223 milioane de lei.”

  • Care sunt companiile care ar putea aduce anul acesta un câştig din două cifre

    În ciuda acestor rezultate bune, anul 2014 a debutat cu corecţii importante, atât în luna ianuarie, cât şi la începutul lunii februarie. De la începutul anului şi până în prezent, SP500 a pierdut 5%, FTSE100 şi DAX au scăzut cu 4,4%, iar indicele bursei nipone s-a corectat cu 14,4%, se arată în analiza Tradeville.

    Cea mai mare expansiune a afacerilor pe 2013 a raportat-o Impact Bucureşti (IMP), singura companie românească din cele 10 analizate. Dezvoltatorul imobiliar a reuşit un salt cu 162% al veniturilor din exploatare, în timp ce cheltuielile aferente au avansat cu doar 11%. De altfel, rezultatele tot mai bune afişate de Impact s-au resimţit în cea mai bună evoluţie de pe BVB în 2013, titlurile companiei avansând cu 375%.

    A doua cea mai importantă creştere a afacerilor, dintre cele 10 companii, a fost înregistrată de Microsoft (MSFT). Cel mai mare producător de software din lume este singura companie străină din cele analizate care a reuşit o expansiune de peste 14%, rezultatele completând trendul multi-anual de creştere (30 ani de creşteri neîntrerupte), potrivit raportului efectuat de analişti.

    Bank Of America (BAC) a afişat a treia cea mai mare creştere a cifrei de afaceri, cu 6,6%. Cea mai mare companie din lume după valoarea de piaţă, Apple, a reuşit un avans al afacerilor de 5,6%, pe fondul unor vânzări peste aşteptări de iPad-uri şi Mac-uri, care au compensat livrările mai slabe de iPhone.

    În ceea ce priveşte profitabilitatea celor 10 companii analizate de Tradeville, cel mai mare avans al profitului net pe 2013 a fost reuşit de Deutsche Bank (DBK), cu 243%, deşi afacerile companiei au scăzut cu 5,3%. Deutsche Bank, cea mai mare bancă din zona euro, a fost urmată la capitolul creşterii profitului de o bancă de peste Ocean, Bank of America (BAC), cu un salt de 173%. Al treilea cel mai mare avans al profitului, de aproape 50%, a fost obţinut de Microsoft (MSFT).