BusinessMagazin

Tag: platforma

  • Programul de inovaţie al Visa, o platformă de parteneriate între startup-uri fintech, bănci şi antreprenori, se extinde pe mai multe pieţe din sud-estul Europei, inclusiv România

    Visa anunţă că programul său de inovaţie – Visa Innovation Program, o platformă de parteneriate între startup-uri fintech, bănci şi antreprenori cu experienţă din regiunea Europei de Sud-Est, se extinde în mai multe ţări, inclusiv în România, cu scopul de a atrage mai multe fintech-uri.

    Proiectul pune la dispoziţia startup-urilor în fază incipientă (pre-seed, seed şi seria A) o platformă pentru testarea, validarea, co-crearea şi lansarea de noi concepte de produse inovatoare în colaborare cu Visa şi reţeaua sa de parteneri globali, scurtând semnificativ procesul de lansare pe piaţă.

    “Programul de inovaţie al Visa este poarta de acces la reţeaua noastră globală, la brandul de încredere şi la tehnologia de ultimă generaţie care îi poate ajuta să îşi atingă obiectivele, în măsura în care aceste companii vin cu idei originale şi noi moduri de abordare a problemelor. Extinderea programului şi în România va permite accesul mai multor companii fintech, oferind în acelaşi timp numeroase oportunităţi de colaborare cu partenerii de afaceri ai Visa pe plan extern”, spune Elena Ungureanu, Visa Country Manager în România.

    Proiectul oferă acces la instituţii financiare şi alţi parteneri din Bulgaria, Grecia şi Turcia. Odată cu expansiunea la nivel regional, programul devine accesibil pentru o comunitate mai mare de fintech-uri din sud-estul Europei şi oferă băncilor participante, instituţiilor financiare nonbancare şi comercianţilor din cele trei ţări acces la cele mai recente inovaţii în spaţiul fintech din regiune.

    În acelaşi timp, startup-urile din sud-estul Europei care sunt acceptate în program beneficiază de informaţii practice, acces la resurse tehnologice solide şi mentorat pentru a derula proiecte pilot plătite împreună cu partenerii din program, pe pieţele din Bulgaria, Grecia sau Turcia.

    Visa Innovation Program este implementat în Bulgaria de Eleven Ventures, unul dintre cele mai importante acceleratoare de afaceri locale şi fonduri de capital de risc în stadiu incipient, de Crowdpolicy în Grecia şi de Hackquarters în Turcia.

    „Pe măsură ce programul se extinde şi se maturizează, creşte şi accesul la oportunităţi pentru startup-urile participante, oferindu-le posibilităţi nelimitate de a învăţa, testa şi de a-şi valida ideile cu o viteză uimitoare, de a-şi dezvolta afacerea şi de a se extinde mai rapid. De asemenea, programul facilitează colaborarea între toţi jucătorii din industrie, ceea ce înseamnă în final produse şi servicii mai bune şi valoare adăugată pentru clienţi”, adaugă Daniel Tomov, Managing Partner la Eleven Ventures.

    Iniţiat în 2018, programul a atras până în prezent peste 300 de aplicaţii şi a recrutat peste 30 de companii în faza de concept, proiecte pilot de testare sau acces pe piaţă, valorificând orientarea către client şi metodologia de creare a designului.


     

  • Cine este omul care a preluat conducerea grupului eMAG, cel mai mare retailer online din România, cu afaceri de peste 8 miliarde de lei, de la Iulian Stanciu

    Angajatul cu numărul 23, Tudor Manea, a preluat funcţia de CEO al grupului eMAG, cel mai mare retailer online din România, cu afaceri de peste 8 miliarde de lei în 2020, de la Iulian Stanciu. Fondatorul eMAG ocupă acum scaunul de preşedinte executiv, de unde se va implica în conturarea strategiei de dezvoltare, în analiza, prioritizarea şi aprobarea investiţiilor şi bugetelor companiei, alături de noul CEO.

    Tudor Manea, 37 de ani, noul CEO al grupului eMag sau angajatul cu numărul 23, cum a spus Iulian Stanciu în cadrul unei ediţii speciale a emisiunii de business ZF Live, şi-a început cariera în cadrul companiei de retail online în urmă cu 16 ani, când a primit un post în echipa de IT, seara având misiunea de a livra colete pentru companie. 

     „Când am fost la interviu, eu eram pregătit să demonstrez că ştiu programare, că sunt un IT-ist bun, iar la un moment dat m-a întrebat directorul general de atunci dacă am permis. Aveam permis. Eu lucram în echipa de IT, unde făceam de toate având în vedere că eram 20 de persoane, iar seara livram colete”, îşi aminteşte Tudor Manea. Acesta a ajuns prima dată în echipa eMag în august 2006, şi a ocupat rolul de IT manager până în 2008, iar din aprilie 2008, până în ianuarie 2009, Tudor Manea a fost software integration manager, potrivit profilului personal de LinkedIn.

    Din 2010 până în 2014 a ocupat funcţia de IT and software development director în cadrul eMag, în timp schimbând încă patru funcţii: între 2014 şi 2015 a fost VP Human Resources and Technology, între februarie 2015 şi iulie 2015 a deţinut funcţia de VP Platforms and Technology, între iulie 2015 şi martie 2017 a devenit General Manager al eMag România, iar din aprilie 2017 şi până recent a fost COO ‒ Senior Vice President al companiei în România, Bulgaria şi Ungaria.

     Din punctul de vedere a studiilor, Tudor Manea, care s-a născut la Bucureşti, a terminat în 2007 Facultatea de Electronică din cadrul Universităţii Politehnica din Capitală, fiind pasionat de matematică. Însă lumea antreprenorială pare că l-a făcut să studieze şi latura de business, astfel că între 2011 şi 2013 a urmat un EMBA de Administrare şi Managementul Afacerilor, în cadrul Maastricht School of Management, iar apoi a urmat două programe executive la Stanford University, în SUA.

    Compania românească eMag, fondată în 2001, are în prezent activităţi în România, Bulgaria şi Ungaria, iar în cadrul grupului lucrează un număr de aproximativ 7.300 de persoane, din care 500 sunt în Ungaria, 200 în Bulgaria şi câţiva în Polonia. Iar unul dintre obiectivele pe care Tudor Manea trebuie să le atingă, pe termen scurt, este de a angaja încă 2.000 de persoane în următorul an.

    „Probabil că circa 6.500 din totalul angajaţilor sunt în România. Doar pentru următorul an avem în plan peste 2.000 de posturi noi pe care vrem să le acoperim. Asta înseamnă tehnologie – angajăm peste 200 de programatori, data scientist – oameni în comercial, în echipa de marketplace, finance”, a spus Iulian Stanciu în cadrul emisiunii. De asemenea, după circa 20 de ani de activitate, compania a depăşit afaceri de 8 miliarde de lei (1,6 miliarde de euro) la finalul anului trecut, un an bun pentru retailerul online, care a înregistrat o creştere de aproape 60% a acestui indicator financiar, având în vedere noul context creat de pandemie şi creşterea interesului şi a încrederii consumatorilor în a comanda online. Iar potrivit lui Iulian Stanciu, peste 60% din totalul cifrei de afaceri este generat de piaţa din România. „Pe lângă România, Bulgaria şi Ungaria, mai adresăm încă cinci ţări preluate prin fuziunea cu cei de la Extrem Digital, dar nu suntem cu prezenţă locală puternică, vindem acolo din Ungaria.” În plus, pe eMag, inclusiv pe platforma de marketplace, sunt listate circa 8 milioane de produse, iar un alt obiectiv al noului CEO Tudor Manea este ca peste trei ani compania să înregistreze între 30 şi 40 de milioane de produse listate. „În Ungaria suntem cam la o treime faţă de cât avem din România, în prezent. Businessul internaţional înseamnă aproape 40% din total şi ne propunem ca în trei ani acest segment să reprezinte peste 50%. Este unul dintre obiectivele care se află pe lista noului CEO Tudor Manea”, a adăugat Iulian Stanciu.

    De altfel, tot peste trei ani, eMag îşi propune ca 80% din produsele pe care le vinde să fie vândute de comercianţii activi pe platforma Marketplace, aceasta fiind o altă performanţă pe care Tudor Manea trebuie să o bifeze. Anul trecut, eMag România împreună cu cele 25.000 de companii active pe platforma eMag Marketplace au livrat aproximativ 45 de milioane de comenzi, din care 20 de milioane au fost înregistrate doar de eMag România, în timp ce platforma marketplace a ajuns la 250 de milioane de livări. „Avem 25.000 de comercianţi români activi pe platforma eMag Marketplace. În 2020, produsele vândute de aceştia pe platformă au crescut în volum cu 90% faţă de anul precedent, şi am ajuns la 25 de milioane de produse livrate de către aceşti mici comercianţi către clienţi din România”, a spus Tudor Manea.

    De asemenea, dintre sellerii înscrişi pe platformă, peste 1.000 vând şi pe pieţele din Ungaria şi Bulgaria, tot prin intermediul eMag Marketplace. „Însă, valoarea pe care o exportă aceştia este mai mare pentru că vând toate categoriile de produse. În perioada următoare, avem în plan să le punem la dispoziţie o modalitate mult mai simplă prin care ei să ajungă la clienţii finali din acele ţări. În prezent, sunt bariere mai greu de depăşit, dar avem în plan să simplificăm procesul în viitor. Vrem să îi ajutăm pe partea de traducere a produselor, să le oferim servicii sau acces la servicii de livrare mai facile, să îi ajutăm cu procesul de retur pentru a reduce costurile, sau să-i ajutăm pe partea de callcenter”, a mai spus noul CEO al grupului. Pentru a susţine obiectivele setate pe următorii trei ani, grupul eMag a bugetat afaceri de aproximativ 3,2 miliarde de lei (peste 600 de milioane de euro) în depozite, livrare, centre regionale, easy-boxuri, tehnologie, resursă umană, dezvoltarea platformei eMag Marketplace şi programul eMag Ventures, prin care retailerul online îşi propune să susţină start-up-uri româneşti de tehnologie. „Această investiţie este o oportunitate privind la viitor. Pandemia a schimbat comportamente, comercianţii care considerau online-ul ca un canal secundar de vânzare, acum îl consideră un canal principal. Toate businessurile mari din offline se transferă către mediul online. Asta înseamnă că va fi nevoie de infrastructură de trafic, de logistică, de diverse alte competenţe pe care noi vrem să le punem la dispoziţie şi micilor comercianţi şi celor mari. Vrem să legăm investiţiile pe care le facem în toate ţările în care activăm foarte bine. Pentru că dacă nu vom face noi aceste lucruri le vor face alţii, fie că este o companie din SUA, Europa sau din China, cineva o va face pentru că sunt extraordinar de mulţi bani în pieţele de capital, sunt investiţii mari, iar aceşti bani se vor vedea la un moment dat şi vor ajunge şi în România”, a explicat Iulian Stanciu viziunea lui pe termen mediu şi lung.

    Un alt obiectiv pe care Tudor Manea va trebui să îl atingă este cel de dezvoltare a centrelor regionale, care să permită livrarea mai rapidă şi creşterea productivităţii.

     „Un lucru important în e-commerce este să livrezi cât mai repede produsele. Iar pentru a ajunge să livrăm cât mai repede în toată ţara va trebui să construim centre regionale aproape de marile oraşe de unde putem livra în aceaşi zi sau putem livra în două ore. Asta înseamnă că o să avem centre regionale în zona Transilvaniei, unul sau două centre, şi în Moldova probabil în nord un centru regional însemnat. Şi anul trecut am făcut faţă cu brio, iar dacă am reuşit să facem faţă când am fost luaţi pe nepregătite, mă aştept ca şi anul ăsta lucrurile să se desfăşoare foarte bine”, a spus Tudor Manea.

    El a adăugat că unul dintre factorii care sunt urmăriţi în cadrul companiei este cel de calitate a serviciilor oferite clienţilor finali. „Noi ne uităm la inputuri, iar cel mai important input este calitatea serviciilor oferite clienţilor – aici avem multe variabile, spre exemplu, numărul de colete livrate a doua zi din numărul total care trebuiau livrate. Aici consumăm mult timp şi aici ne concentrăm multe resurse pentru că am observat că este un segment important care ne ajută la creştere.”

    De asemenea, un factor care a contribuit la creşterea companiei pe parcursul anului trecut a fost faptul că, în urma restricţiilor impuse de autorităţi, tot mai multe persoane au început să comande online. Astfel, dacă anul trecut, grupul eMag a înregistrat un număr de peste 6 milioane de clienţi pe cele trei pieţe pe care este activ, obiectivul lui Tudor Manea este să dubleze acest număr în următorii trei ani. „Anul trecut au fost circa 4,5 milioane de clienţi activi în România, în Ungaria au fost 1,5 milioane şi în Bulgaria aproape un milion ‒ 800.000. Iar în trei ani de zile ne propunem să dublăm numărul acestor clienţi. Dacă acum sunt peste 6 milioane, ne propunem să avem 12 milioane de clienţi activi în următorii 3 ani. Creşterea pieţei de e-commerce a venit cumva din partea clienţilor care comandau deja din online şi au comandat mai mult în 2020, pe de altă parte au venit şi foarte mulţi clienţi noi, care sunt în special din zonele rurale. Iar aceşti clienţi noi care vin comandă la fel de mult ca cei vechi”, a mai spus CEO-ul eMag.

    În prezent, potrivit Euromonitor, piaţa locală de e-commerce, din totalul pieţei de retail, reprezintă circa 10%, acesta fiind un alt motiv pentru care reprezentanţii eMag au avut curajul de a bugeta investiţii de peste 600 de milioane de euro pentru următorii trei ani. „Tot ei au spus că de acum înainte, mai mult de jumătate din creşterea pieţei de retail va veni din e-commerce. Asta înseamnă că piaţa de e-commerce va creşte accelerat. Şi dacă punem în context aceste 10% în România, în alte ţări e-commerce-ul din total retail este de 30%. Venit dintr-un mix diferit, poate că în cărţi este la noi 30%, la fel în electronice şi IT, dar avem segmente mari care la noi au o pondere mare din retail, precum zona de alimente şi FMCG, unde e-commerce-ul este încă la început, iar schimbarea mare în 2020 a fost că şi aceste produse sunt pretabile în a fi vândute online, dar şi clienţii vor să le cumpere”, a explicat Iulian Stanciu.

    El a mai precizat că investiţiile în dezvoltarea internaţională vor viza în special Ungaria (unde grupul este deja prezent), dar şi o altă ţară din regiune, pe care o va anunţa în perioada următoare. „Concentrarea va fi pe Ungaria, dar vom anunţa în perioada următoare şi o ţară nouă pe care vom începe să ne dezvoltăm accelerat. Cea de-a şasea direcţie de dezvoltare a companiei eMag are în prim plan finanţarea start-up-urilor româneşti de tehnologie, prin programul eMag Ventures.  „Ne uităm aici la companii româneşti de tehnologie care să ţintească foarte sus. Aici credem că în următorii 3 ani putem să mai producem un unicorn românesc. Prin eMag Ventures investim în start-up-uri. Avem mai multe exemple, dar două sunt cunoscute şi vizibile în prezent, unul este Sameday, companie care acum patru ani livra circa 3.000 de colete pe zi şi acum au avut vârfuri de peste 200.000 de colete pe zi. Avem Tazz, o companie în care am investit acum doi ani – se numea eucemananc.ro – şi care creşte exponenţial, ca Făt-Frumos, aici ne uităm la creştere de la lună la lună. Spre exemplu, martie este peste 30% faţă de februarie, februarie a fost peste ianuarie cu peste 20%, iar ianuarie a fost peste decembrie cu 10%”, a exlicat Iulian Stanciu. El a adăugat că în prezent se află în discuţii cu 10 companii. „Prin eMag Ventures am văzut circa 100 de companii în ultima vreme, din care cu aproximativ 10 suntem în discuţii avansate. Sperăm să anunţăm o nouă investiţie cât de curând.”

    Tudor Manea, CEO eMAG

    „Dacă acum avem peste 6 milioane de clienţi, în trei ani vrem să dublăm, să ajungem la 12 milioane.”

     

  • Cum şi-a transformat un român afacerea pe care o are de 10 ani pentru a ajunge să câştige 1 milion de euro

    Robert Bibire a început businessul General Commerce 2000 în urmă cu aproximativ 10 ani, având ca activitate de bază producţia şi vânzarea de etichete autocolante. Însă, anul trecut, diversificarea portofoliului de produse a adus companiei dublarea cifrei de afaceri, la 800.000 euro, iar obiectivul antreprenorului pentru anul 2021 este să atingă pragul de un milion de euro.

    Compania românească General Commerce 2000, înfiinţată în 2011 de antreprenorul Robert Bibire, şi-a început activitatea pe piaţa locală prin producţia şi vânzarea de etichete autocolante. Însă, anul trecut, an influenţat de pandemie şi de măsurile de limitare a răspândirii noului coronavirus, antreprenorul a diversificat portofoliul de produse introducând noi categorii, cum ar fi produsele de îngrijire şi igienă personală, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, (epilatoare, periuţe de dinţi electrice, maşini de tuns, gel de duş, şampon sau detergent), ceea ce a dus la o dublare a cifrei de afaceri la finalul anului trecut. „Anul trecut am depăşit o cifră de afaceri de 800.000 euro.

    Doar pe platforma eMAG Marketplace am înregistrat afaceri de peste 500.000 euro în 2020, dublu faţă de anul 2019. O mare parte din cifra de afaceri a companiei, înregistrată la finalul anului trecut, a fost generată de comerţul online de produse de îngrijire şi igienă personală. Acesta este şi segmentul pe care ne concentrăm cel mai mult, vizând în special femeile”, a spus în cadrul celei mai recente emisiuni ZF Ecosistemul Marketplace Robert Bibire, fondatorul companiei General Commerce 2000.

    El a adăugat că a decis să diversifice portofoliul de produse în urma unor studii de piaţă care i-au arătat că tendinţa consumatorilor finali se îndreaptă spre aceste produse de îngrijire. În continuare, compania se află în discuţii pentru a semna câteva contracte cu noi parteneri externi, care vor oferi companiei oportunitatea să deschidă noi categorii de produse pe site-ul la care lucrează în prezent. „O să încercăm să aducem produse dedicate zonei de gaming, precum accesoriile pentru calculatoare, adresându-ne tinerilor şi adolescenţilor.

    Achiziţia unor noi produse, care deschid practic noi categorii în portofoliu, necesită  o muncă acerbă. Sunt luni sau chiar ani în care am studiat competiţia, partenerii, colaboratorii şi aşa am ajuns să vând produsele pe care le avem acum în portofoliu”, a explicat Robert Bibire. Compania este momentan prezentă în mediul online doar prin intermediul platformei eMAG Marketplace, care a şi generat anul trecut cea mai mare parte a cifrei de afaceri (peste 500.000 de euro), dar furnizează produse şi spre alţi distribuitori şi jucători, atât prezenţi online, cât şi fizic.

    În plus, în prezent, antreprenorul investeşte 10.000 de euro în dezvoltarea propriului site, care speră ca într-un an să genereze şi profit. „Acesta este bugetul alocat pentru deschiderea site-ului, atât pentru platformă, cât şi pentru publicitatea pe care ne-am gândit să o facem site-ului. Credem că în maximum un an o să şi recuperăm investiţia şi vom genera şi o marjă bună de profit, prin acest site.” Anul trecut, în ceea ce priveşte volumul mediu de comenzi lunar, acesta a ajuns la 1.000 – 1.200 de comenzi, în creştere cu aproximativ 50% comparativ cu anul 2019. „Din martie anul trecut, de când pandemia şi-a făcut apariţia la nivel global, nu e un secret că mediul online a crescut foarte mult şi cred că în continuare acest segment va înregistra creşteri.”

    De asemenea, în acest context, bonul mediu în 2020 a înregistrat o valoare medie între 220 de lei şi 230 de lei. „În 2019, valoarea bonului mediu a fost între 150 – 170 de lei, deci creşterile au fost vizibile.” În prezent, în cadrul companiei lucrează o echipă de patru angajaţi, însă, fondatorul companiei General Commerce 2000 a adăugat că anul trecut nu a făcut noi angajări, unul dintre motive fiind reprezentat de lipsa forţei de muncă pregătite sau calificate.

    „Am avut câteva interviuri dar este greu să găseşti oameni competitivi pe nişa asta. Nu ştiu din ce motive nu vin la interviuri şi nu reuşim să găsim candidaţi pe care să îi şi angajăm în echipă. Ne descurcăm cu oamenii pe care îi avem în prezent. Căutările merg înainte, avem anunţuri de recrutare publicate şi în mediul online. Acum caut oameni prin cunoscuţi.” Cu toate acestea, antreprenorul a menţionat că anul acesta are ca ţintă să mai angajeze minimum trei persoane.

    „Am nevoie de un minim un om pe platformă. Este greu în prezent pentru că trebuie să verific singur stocurile, preţurile, toate anunţurile şi produsele listate, eu mă ocup de tot ce înseamnă gestionarea businessului şi aici mai am nevoie de cineva. Şi mai avem nevoie de persoane la împachetare şi la depozit, pe care sper că le vom găsi anul acesta.”

    De asemenea, în prezent, General Commerce 2000 lucrează cu peste 40 de companii naţionale şi internaţionale. „Nu ştiu dacă numărul acestora se va reduce, pentru că sunt mulţi care se luptă cu această problemă de stocuri. Prefer să mai găsesc 4-5 parteneri care să îmi poată furniza marfa de care am nevoie  în mod constant şi la preţurile discutate în contractele iniţiale, decât să lucrez cu mulţi parteneri care nu pot să facă faţă cererii şi care au probleme de stocuri”, a adăugat fondatorul companiei. El a spus că anul trecut a vândut cine a avut stocuri motiv pentru care în prezent se află în căutare de noi parteneri care să poată oferi aceste stocuri de marfă. „Mă interesează ca anul acesta să pot stabili relaţii cu parteneri noi externi, pentru că nu e un secret că 2020 a adus provocări pentru foarte multe companii, pentru că s-a vândut foarte mult, dar nu au fost stocuri în piaţă. Cel care a vândut a fost cel care a avut stocuri. Caut ca anul acesta să îmi găsesc partenerii de care am nevoie, să pot duce acest business la alt nivel.”

    Robert Bibire a mai spus că anul trecut s-a confruntat şi compania General Commerce 2000 cu probleme de stocuri, motiv pentru care a decis să se axeze cu prioritate pe rezolvarea acestor provocări. „Am avut şi noi probleme cu stocurile anul trecut, dar noi anticipasem cumva lucrurile acestea pentru că o mare parte din furnizorii noştri sunt externi şi am încercat să facem stocuri mai mari de marfă la începutul anului, tocmai pentru a nu rămâne în pană.” De asemenea, compania românească se află în prezent în discuţii cu două firme de curierat care livrează şi pe pieţele externe, obiectivul lui Robert Bibire fiind de a extinde businessul şi în alte ţări din regiune, precum Bulgaria, în primăvara acestui an. „Aşteptăm cotaţiile de preţ, iar dacă afacerea va fi fezabilă o să intrăm şi pe pieţele din Bulgaria, Ungaria şi alte pieţe. Trebuie să facem calculele înainte.” Planurile pentru anul în curs mai vizează atingerea pragului de 1 milion de euro cifră de afaceri, în creştere cu aproximativ 25% faţă de anul trecut. „Avem ca obiectiv să atingem pragul de un milion de euro la finalul acestui an. E o cifră rotundă, dar mai mult decât această cifră, mă interesează ca anul acesta să pot stabili relaţii noi cu parteneri noi externi.”

  • Harta centrelor pe tipuri de vaccin, disponibilă: pot fi văzute locurile libere

    Harta centrelor pe tipuri de vaccin este disponibilă mai devreme decât era anunţat, anunţă, joi, Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV). Românii vor şti şi numărul locurilor disponibile, precum şi câţi sunt înscrişi pe lista de aşteptare.

    CNCAV, cu suportul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), a devansat implementarea modificărilor aduse platformei de programare la vaccinul împotriva coronavirusului.

    Astfel, joi a devenit activă harta centrelor pe tipuri de vaccin şi este disponibilă pe site-ul de informare https://vaccinare-covid.gov.ro/platforma-programare/

    Harta cuprinde toate centrele de vaccinare active în platformă, tipul vaccinului administrat, numărul locurilor disponibile şi numărul persoanelor înscrise pe lista de aşteptare.

    „Harta este interactivă şi fiecare utilizator poate filtra afişarea centrelor pe judeţe sau pe numărul locurilor disponibile. De asemenea, sunt afişate statistici privind numărul total al persoanelor înscrise pe listele de aşteptare pentru fiecare dintre cele trei vaccinuri produse de companiile farmaceutice: Pfizer/BioNTech, Moderna şi Oxford/AstraZeneca”, anunţă CNCAV.

  • Programul după care se deschid listele de aşteptare pe platforma de vaccinare

    Potrivit CNCAV, între orele 9.00 şi 11.00 se vor deschide listele de aşteptare pentru centrele de vaccinare din judeţele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa şi Covasna, iar între orele 11.00 şi 13.00 cele din judeţele Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt şi Prahova.

    De asemenea, între orele 13.00-15.00 se vor deschide listele de aşteptare pentru centrele de vaccinare din judeţele Sălaj, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vaslui, Vrancea, Ilfov şi Municipiul Bucureşti.

    A fost lansat şi un ghid video cu modalitatea de înscriere pe listele de aşteptare şi de programare la vaccinare prin platforma informatică dezvoltată de STS.

    CNCAV precizează că pot exista perioade de mentenanţă în vederea optimizării aplicaţiei, iar în aceste perioade este posibil ca aplicaţia să funcţioneze cu întârzieri.

    Listele de aşteptare pentru programarea la vaccinarea împotriva Covid-19 au fost operaţionalizate de luni.

  • Locuitorii Sectorului 5 vor avea platformă digitală pentru rezervarea locurilor de parcare

    Acţiune de inventariere a spaţiilor de parcare va începe miercuri. Totodată, echipele care vor acţiona pe teren au în vedere identificarea de spaţii ce pot fi transformate în noi locuri de parcare.

    „O astfel de situaţie o reprezintă garajele amplasate ilegal, care urmează să fie demolate. Poliţia Locală Sector 5, prin Direcţia de Control – Disciplina în Construcţii, a procedat la somarea tuturor garajelor de pe raza sectorului. În cazul în care proprietarii nu au ridicat garajele în termen de 24 de ore de la primirea somaţiilor, Poliţia Locală Sector 5 poate acţiona pentru ridicarea acestora. Astfel, în locul garajelor se vor putea crea mai multe locuri de parcare, decât cele existente în prezent”, au anunţat reprezentanţii Primăriei Sectorului 5.

    După ce acţiunea de inventariere a locurilor de parcare va fi finalizată, toate informaţiile se vor regăsi într-o platformă digitală. Cetăţenii vor putea să vadă în timp real locurile de parcare de reşedinţă disponibile, vor putea să îşi selecteze singuri locul de parcare dorit, iar depunerea documentelor se va face electronic, direct în platforma digitală.

    După ce documentele vor fi validate de către funcţionarii Primăriei, plata se va putea face tot prin intermediul sistemului on-line, au precizat reprezentanţii Sectorului 5.

  • BCR Group: Laboratoarele digitale BCR

    Laboratoarele digitale reprezintă o inovaţie care acoperă mai multe segmente: un nou stil de management (pe modelul Agile), resurse umane (o reorganizare agilă a echipelor interne), soluţii tehnice eficiente şi rapide (iniţiative care înainte durau luni sau ani acum pot fi realizate în câteva săptămâni) şi marketing (promovare de soluţii digitale dezvoltate in-house).

     

    Descrierea inovaţiei:

    Laboratoarele digitale sunt rezultatul strategiei de transformare a băncii, iniţiată în 2019. Laboratoarele sunt formate din echipe mixte, din mai multe departamente ale companiei, care dezvoltă rapid şi eficient noi soluţii digitale. Laboratoarele reprezintă entităţi independente în interiorul băncii: de la conceperea ideii de produs, la desemnarea unui coordonator de proiect (Product Owner), la formarea unei echipe multidisciplinare (este nevoie şi de angajaţi care se ocupă de credite, care ştiu cum se concepe şi cum se calculează un credit, dar şi de programatori, care ştiu cum să traducă produsul în linii de cod) şi lucrează împreună până când produsul e gata. Fiecare pas din proces este testat săptămânal cu clienţii în cadrul unor interviuri detaliate.

     

    Elementul de noutate:

    În 2020 au fost lansate în cadrul laboratoarelor digitale mai multe proiecte care au susţinut procesul de transformare digitală a băncii:

    1. Laborator Digital Lending- Produse de creditare prin aplicaţia George

    O echipa formată din specialişti BCR din mai multe departamente a pregătit primul credit realizat 100% digital. De la prima întâlnire a echipei, până la acordarea primului credit George 100% online au trecut doar trei luni. Clienţii au în prezent de făcut mai puţin de 10 paşi de la deschiderea aplicaţiei până la primirea banilor în cont, într-un proces care durează 10-15 minute.

    Echipa care a dezvoltat Creditul George a dezvoltat şi alte produse – premiere în piaţa bancară din România, printre care primul card de credit accesibil 100% online, care poate fi obţinut pe loc, printr-un proces digital de acordare ce durează în medie 7 minute, overdraft 100% online direct din George: care va fi activat pe loc, printr-un proces digital de acordare ce durează mai puţin de 10 minute.

    2. Laborator Daily Banking – a facilitat ca deschiderea unui cont şi asigurări  online, fără hârtii sau drumuri la bancă – de a deveni client BCR – să devină realitate. De asemenea, şi clienţii care doresc să vină în sucursală pentru deschiderea contului au posibilitatea de a deschide un cont 100% digital direct de pe telefonul lor mobil. Mai mult, în perioada stării de urgenţă a facilitat livrarea cardurilor bancare acasă prin curier, tot prin intermediul lui George, pentru a evita deplasările clienţilor. În plus, laboratorul a lansat asigurarea Multiprotect prima asigurare de bunuri 100% digitală – prin care se pot asigura bunurile pe care le avem în permanenţă la noi: telefon, laptop, aparat foto, portofel cu bani, cheia de la maşină. Aceasta poate fi achiziţionată atât în procesul de deschidere digitală a contului, cât şi ulterior, în George. O altă facilitate este portarea salariului  de la altă bancă. Adăugarea banilor  se realizează instant în George, indiferent de bancă sau de ziua săptămânii. La sfârşitul acestui an, o noua funcţionalitate a fost adăugată în George: clienţii pot acum să realizeze actualizarea obligatorie a datelor personale în doar 3 minute, atât de pe web cât şi în aplicaţia de mobil.

    3. Laborator George – gestionează viitoarele dezvoltări ale platformei de digital banking.

    Platforma inteligentă George are propriul laborator digital care a luat naştere ca parte a proiectului de implementare a ecosistemului prin care BCR a oferit o nouă experienţă digitală pentru clienţi. Acesta acţionează ca un liant între celelalte laboratoare digitale şi core-ul platformei George. El asigură coeziunea şi guvernanţa tuturor laboratoarelor în ecosistemul George şi implementează soluţiile core împreună cu Grupul Erste.

    4. Laborator Advanced Analytics –  îşi propune să utilizeze mai bine datele clienţilor, pentru eficientizarea proceselor din Front Office şi nu numai.

    Advanced Analytics Lab este „vocea datelor”, care vizează creşterea relevanţei comunicării prin direcţionarea clienţilor cu mesaje personalizate bazate pe profilarea acestora prin utilizarea unor modele statistice avansate de analiză şi folosirea mai multor canale într-o manieră unitară, cu accent pe soluţii digitale. În Advanced Analytics, au dezvoltat noi canale de comunicare cu clienţii: digitale – promocarduri şi notificările push în George; în sucursală – pop-up pentru consilieri în aplicaţia principală a băncii.

    5. Laborator My Advisory Platform – un proiect care adună într-un singur loc toate datele existente despre clienţi pentru a-i putea deservi mai bine, un fel de platformă mamă. Concret, cu ajutorul acestei platforme consilierul bancar va putea înţelege mai bine comportamentul clientului cu care discută (venituri, cheltuieli, credite, economii, asigurări etc.), astfel încât să-i poată oferi mai bună soluţie. Este o platformă la început de drum concepută pentru a deveni principala platformă BCR pentru echipele interne şi un instrument de consiliere financiară (financial advisory) pentru toate canalele de comunicare cu clienţii. MAP a început cu o echipa de 14 oameni şi a ajuns în mai puţin de un an la 32 de angajaţi din diverse arii care au ca scop dezvoltarea şi întreţinerea acestei platforme. În prezent se află în lucru încă două laboratoare digitale pentru produse şi servicii dedicate antreprenorilor – firme micro şi IMM-uri.

     

    Efectele inovaţiei:

    Laboratoarele digitale au transformat modul în care banca interacţionează cu clienţii şi vine în întâmpinarea acestora, mai ales în contextul actual în care nevoia de servicii digitale este în creştere continuă. 2020 a fost un an al schimbărilor rapide, al adaptării la ceea ce viitorul ar fi trebuit să aducă în câţiva ani. Cu ajutorul echipelor din laboratoarele digitale, reprezentanţii băncii spun că au transformat platforma inteligentă George într-unul dintre cele mai complete şi evolutive ecosisteme digital bancare, având la bază ceea ce defineşte evoluţia industriei – experienţa clientului.

     

    Digital Lending:

    • 30% din creditele noi acordate anul acesta au fost accesate prin George. Numărul clienţilor care îşi achiziţionează creditul George fără să ajungă într-o sucursală BCR a ajuns la 45%.

    • Peste 3.600 de cereri de amânare de plată, circa 10% din totalul cererilor, au fost realizate 100% online, prin platforma George.

    • Acum, circa 50% din clienţii care iau credite prin George o fac direct de acasă (şi pandemia a contribuit la această cifră, pentru că oamenii şi-au redus foarte mult drumurile la bancă).

    • 50% din clienţi aleg să ia varianta digitală a Cardului de credit, fie că merg în sucursală sau direct de acasă, şi aproximativ 20% din clienţi aleg varianta digitală a overdraftului.

     

    Daily Banking:

    • 200.000 de conturi BCR au fost deschise prin aplicaţie, 100% digital evitând consumul de hârtie.  

    • 6.400 de actualizări de date KYC prin George în doar 3 săptămâni de la lansare.

    • Peste 8.500 de tranzacţii de tip Top Up.

    • Peste 52.000 de carduri au fost trimise la adresele indicate de clienţi direct prin George.

    • Au fost deschise peste 2.000 de asigurări Multiprotect

    Laborator George

    • Platforma inteligentă de banking George a ajuns la 1 milion de utilizatori, în creştere cu 60% faţă de primele 9 luni din 2019.

    • Numărul de tranzacţii prin George a crescut cu 112% în primele nouă luni 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019.

    • Nouă din zece utilizatori folosesc varianta mobile.

    • Conturile în valută au crescut cu peste 200% în primele 9 luni din 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    • George Moneyback, programul de loialitate care oferă bani înapoi, ca reducere, clienţilor care folosesc plata cu cardul, a ajuns la 230.000 de utilizatori în doar trei luni.

    Laborator Advanced Analytics

    • Prin promocarduri şi notificările push în George, au fost trimise circa 6 milioane de mesaje către clienţi în 2020.

    • În sucursală – calculează până la nouă oferte pentru clienţi bazate pe modele statistice de probabilitate (circa 2 milioane de oferte calculate/ lună pt circa 1 milion de clienţi în 2020)

    Laborator My Advisory Platform (MAP).

    • Platforma a început faza pilot în luna septembrie 2020 cu 50 de consilieri BCR, iar la începutul lunii decembrie 2020 a intrat în faza a doua a pilotului cu o extindere a utilizării până la 270 de consilieri BCR.

    • Platforma îşi propune ca până la mijlocului lui 2021 să fie disponibilă în toate unităţile BCR, dar şi în Contact Center.

    7. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului şi o descriere a activităţilor lor.

    Anca Petcu, chief transformation officer – coordonează toate laboratoarele digitale din BCR.

    Fiecare laborator digital are un coordonator:

    • Irina Gheorghe – product owner laborator digital lending;

    • Petruţ Lixandru – head of digital distribution channels & product owner Laborator George;

    • Anda Păştean – Product Owner Laborator Daily Banking;

    • Ovidiu Kislaposi – product owner laborator My Advisory Platform;

    • Diana Păunescu – product owner Laborator Advanced Analytics.

  • Afaceri de la zero. Cinci antreprenori, care au strâns împreună peste 100 de ani de experienţă în programare, dezvoltă Alter Medico, un asistent digital construit pentru medici şi pacienţi

    Ideea iniţială a venit din partea unui medic: „Vreţi să daţi lovitura? Faceţi o aplicaţie care să mă scutească de partea administrativ-birocratică şi eu vă garantez că toţi medicii o să fie interesaţi să o folosească“.

    Daniel Oancea şi Saşa Pastor au dezvoltat, împreună cu alţi trei antreprenori cu expe­rien­ţă în programare şi în busi­ness, Alter Medico, o plat­formă desti­nată domeniului sănătăţii care îşi propune să elibereze medicii de sarcinile administrative, să îi ajute pe pacienţi să aibă acces facil la servicii mai puţin costisitoare, ide­ea iniţială venind în urma discuţiei cu un medic.

    Cât au investit până acum din 2017 de când au pornit pe acest drum?

    „2000 de zile-om“, spune Daniel Oancea, unul dintre cei cinci fondatori ai Alter Medico, argumentând că pentru ei acesta este cel mai important indicator privind im­plicarea în dezvoltare. Iar în zona de pro­gra­ma­re, costurile pentru o zi de lucru ajung şi la câte­va sute de euro pentru specialişi, costuri care implică salarii, taxe, spaţiu şi infrastructură.

    „Pacientul este, în sistemul actual, cam în­totdeauna ultimul când vine vorba de livrarea de servicii medicale, accentul se pune pe spital, pe doctori, însă pacientul este cel care plăteşte de fapt. Noi am vrut să îi oferim pacientului mai multă putere, să îl punem în mijlocul acestui flux de evenimente, să îşi poată ges­tio­na cât mai bine modalitatea în care este expus la aceste servicii medicale“, spune Saşa Pastor, cofondator al Alter Medico.

    Cei doi, alături de Dan Stăncescu, Ciprian Ciulpan şi Cristian Otobacu au strâns peste 100 de ani de experienţă în pro­gra­mare şi IT înainte de a începe acest pro­iect cu care îşi propun să ajungă într-un an la 1.000 de medici, iar în trei ani la 9.000 de medici, menţionând că nu toţi aceşti medici vor fi din România, ci şi din Europa de Vest. Platforma Alter Medico este utilizată în prezent într-o clinică privată, iar fondatorii spun că 10.000 de pacienţi au beneficiat de sistemul creat de ei.

    „Medicul trebuie să livreze un serviciu cu valoare adău­gată foarte mare, iar un lucru care îl împiedică să facă asta este mul­titu­dinea de activităţi birocra­tice pe care le are de îndeplinit, activităţi care sunt inerente, ele nu pot fi eliminate, dar pot fi auto­ma­tizate. Plecând de la aceşti doi factori (pacient în centrul sistemului de sănătate şi medic eliberat de presiunea birocratică – n. red.) am început  să gândim plat­forma ca pe una deschisă către pa­cient şi o platformă care să îi uşu­re­ze medicului treaba“, explică Saşa Pastor.

    Cei doi antre­pre­nori expli­că faptul că rolul platformei, al acestui asistent digital este de a-l ajuta pe medic atât pe partea birocratică, în care poate în­deplini în numele medicului o parte de procesare de date şi in­formaţii cât şi în zona de servicii medicale. Tot ei spun că, în prezent, asistentul digital parcurge textul consul­ta­ţiei şi încearcă să o înţeleagă din punct de vedere semantic. În mo­mentul de faţă el poate înţelege comenzi simple.

    „Pe viitor vrem să îl facem să înţeleagă comenzi mult mai complicate, să poată reprograma pacienţi la ora şi data spuse de medic. Asistentul digital poate detecta singur faptul că medicul i-a recomandat pacientului o sumă de investigaţii şi să-i întrebe ceilalţi asistenţi digitali cine se poate ocupa de aceste investigaţii. Ceilalţi asistenţi vor răspunde, medicul putând reprograma automat pacientul prin această interacţiune“.

    Deşi Alter Medico a fost creată la început pentru medici şi pacienţi, în prezent platforma este folosită şi de alţi actori din domeniul medical cum ar fi furnizorii de astfel de servicii, iar ambiţia fondatorilor este să ducă platforma şi pe pieţele din Europa de Vest.

    „Pentru ieşirea în străinătate avem nevoie de parteneriate cu instituţii sau fonduri de investiţii. Avem conexiunile, avem ştiinţa, foşti colegi la care putem apela cu contacte şi rezultate în domeniul medical, ştim de unde putem începe acest proces, dar problema este financiară. Vom începe cu Europa de Vest pentru că acolo piaţa medicală este mult mai dezvoltată. Ne-am dori să ajungem şi în Statele Unite, dar nu cred ca vom avea forţa financiară să ajungem până acolo, ei sunt mult mai avansaţi în implementarea acestor concepte de Value Based Healthcare“, spune Daniel Oancea.

    Cei doi adaugă faptul că feedbackul medicilor reprezintă principalul punct de dezvoltare al sistemului, aceştia le sugerează antreprenorilor noi funcţionalităţi sau posibile modificări de care sistemul are nevoie. Tot ei mai spun că medicii şi pacienţii plătesc un abonament lunar care nu este fix, ci reflectă consumul fiecăruia.

    „Nu există un preţ de intrare pentru abonament, noi încercăm să păstrăm costurile sub 2% din valoarea tranzacţiei deoarece vrem să oferim un proces cu valoare adăugată mult mai mare“, spune Daniel Oancea.

    Saşa Pastor şi Daniel Oancea cred că vor putea depăşi un milion de euro la sfârşitul primului an complet de funcţionare şi sunt de părere că faptul că au renunţat la locurile de muncă anterioare, a meritat. „Cred că a meritat să renunţăm la slujbele pe care le aveam înaine, deşi rezultatele financiare sunt deocamdată departe de rezultatele de dinainte. Eu am lucrat la o multinaţională şi salariul era mai mult decât decent, dar cred că ce fac acum este mult mai interesant, mulţumirea personală este poate mai mare decât recompensa financiară pe care o aşteptăm“, arată Saşa Pastor.

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Spotify anunţă că va lansa serviciul de streaming în 85 de pieţe noi, care acoperă peste un miliard de persoane: „Cred că până în 2025 am putea avea 50 de milioane de creatori de conţinut de-a lungul platformei”

    Pe parcursul următoarelor zile, Spotify îşi va lansa serviciul de streaming în 85 de pieţe noi, urmând să implementeze încă 36 de limbi în cadrul platformei.

    Mişcarea include pieţe din Africa, Asia, Europa, America Latină şi zona Caraibelor, însumând peste un miliard de oameni, conform Tech Crunch.

    Având în vedere eforturile de creare a unui sistem audio fără frontiere – care conectează creatorii de conţinut şi ascultătorii –, mişcarea reprezintă cea mai mare extindere din istoria companiei.

    Spotify a declarat că va lucra îndeaproape cu partenerii şi creatorii din fiecare piaţă şi va accelera descoperirea unor genuri de muzică precum Afrobeats, Amapiano, K-Pop şi Reggaeton.

    Grupul suedez le va permite angajaţilor să lucreze în permanenţă în regim remote, odată cu trecerea muncii la sisteme de cloud şi adoptarea videoconferinţelor în comportamentul zilnic al companiilor.

    Cu 345 de milioane de utilizatori şi 155 de milioane de abonaţi de-a lungul a 93 de pieţe, Spotify este în prezent cel mai mare serviciu de audio streaming din lume, numărând pe platformă opt milioane de creatori la finalul lui 2020, de două ori mai mult decât în 2018.

    „Cred că până în 2025 am putea avea 50 de milioane de creatori de conţinut de-a lungul platformei, a căror artă ar putea fi apreciată de un miliard de utilizatori din toată lumea”, spune CEO-ul Daniel Ek.

     

  • Efectele listării Bumble: CEO-ul platformei de dating a devenit cea mai tânără miliardară self-made din lume şi cea mai tânără femeie care a listat o companie pe bursa din New York

    Whitney Wolfe Herd, CEO-ul platformei de dating Bumble, în care femeile fac prima mişcare, a ajuns la o avere de peste 1,6 miliarde de dolari, acţiunile companiei continuând să crească după debutul pe Nasdaq. În prezent, capitalizarea bursieră a firmei este de 8,26 miliarde de dolari.

    Preţul unei acţiuni a ajuns la aproape 76 de dolari, în creştere cu 77% faţă de valoarea stabilită prin oferta publică iniţială (IPO) de joia trecută. Wolfe Herd, care a absolvit Universitatea Metodistă din Dallas cu o diplomă în studii internaţionale, deţine 21,5 milioane de acţiuni, aproximativ 11,6% din companie.

    Astfel, cofondatoarea în vârstă de 31 de ani a devenit cea mai tânără femeie care a listat vreodată o firmă pe bursa din New York.

    Wolfe Herd a lansat Bumble în 2014, în condiţiile în care ajutase anterior la crearea platformei Tinder, pe care a dat-o în judecată pe fondul unui caz de hărţuire sexuală. Match Group, compania-mamă a Tinder, a negat în mod constant acuzaţiile şi a plătit un milion de dolari pentru a încheia disputa.

    Bumble numără în prezent peste 12 milioane de utilizatori lunari activi. Firma a raportat pierderi de 84,1 milioane de dolari pentru perioada 29 ianuarie 2020 – 30 septembrie 2020, după un profit de 68,6 milioane de dolari în aceeaşi perioadă din 2019.

    Între timp, veniturile au crescut de la 362,6 milioane de dolari în primele nouă luni din 2019 la 376,6 milioane în 2020. La sfârşitul lunii septembrie, datoriile pe termen lung atingeau 557,4 milioane de dolari.