BusinessMagazin

Tag: piata

  • Liderii grupului Orange, din nou la Bucureşti doar pentru întâlniri cu şefii subsidiarei locale

    Liderii grupului francez Orange, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa globală de comunicaţii, au fost prezenţi marţi în Bucureşti pentru discuţii cu membri ai echipei subsidiarei locale a grupului de telecom, conform datelor publicate pe conturile de social media ale Orange România.

    Christel Heydemann – CEO al Orange Group şi Mari-Noëlle Jégo-Laveissière – CEO al Orange Europe, care au fost însoţite de  Caroline Guillaumin – vicepreşedinte executiv pentru comunicare al Orange Group nu au avut şi interacţiuni cu media, la fel ca în cazul vizitelor din anii precedenţi, urmând astfel modelul celorlalte grupuri europene prezente pe piaţa locală, Vodafone şi Deutsche Telekom & OTE, de a reduce interacţiunile cu media şi de a limita datele comunicate despre performanţa operaţiunilor locale.

    Grupul Orange a anunţat pe 24 aprilie 2025 rezultatele financiare pentru primul trimestru al acestui an, dar acestea nu mai conţin date şi despre businessul din România şi alte pieţe mai mici, care sunt comunicate acum doar de două ori pe an – pentru primul şi cel de-al doilea semestru. Grupul Orange a anunţat venituri de 9,9 mld. euro, mai mari cu 0,6% şi un profit operaţional (EBITDAaL) de 2,48 mld. euro, mai mare cu 3,2%. Motorul creşterii pentru grupul Orange este reprezentat de operaţiunile din Africa şi Orientul Mijlociu (cu o creştere de 13% sau 231 mil. euro). În Franţa veniturile Orange au scăzut iar în Europa au fost relativ stabile (-0,2%).

    Christel Heydemann a mai fost în Bucureşti în martie 2024 şi în aprilie 2022 fără a avea, de asemenea, întâlniri cu media locală. În mandatul lui Heidemann grupul Orange a finalizat achiziţia fostului Romtelecom şi fuziunea cu fostul monopol din telefonia fixă, statul român deţinând acum 20% din entitatea formată în urma tranzacţiei.
     

  • Antreprenori locali cu start-up-uri recrutează: 28.000 de joburi au fost scoase în piaţă de la începutul anului de companiile cu maximum zece angajaţi

    Un număr de 28.000 de joburi au fost postate de la începutul anului de companiile mici şi foarte mici care au maximum zece angajaţi, cu 10% mai mult decât în primele patru luni din 2024, arată o analiză a eJobs, principala platformă de recrutare online din România.

    „Este foarte interesant faptul că, dacă la nivelul general al pieţei, vedem o plafonare în ceea ce priveşte numărul de poziţii nou apărute, în ceea ce priveşte companiile foarte mici, cu cel mult 10 angajaţi, există o creştere de 2 cifre, respectiv 10%. Aceste companii, în cele mai multe cazuri antreprenori locali cu start-up-uri, nu recrutează în volume mari, ci scot doar câteva poziţii în piaţă, însă creşterea vine din numărul mare de companii care fac acest lucru. Mai exact, vorbim despre peste 4.000 de angajatori mici care şi-au extins echipele anul acesta”, explică Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.

    Din cele 28.000 de locuri de muncă postate, 2.100 au fost remote şi 2.300 pentru străinătate.

    Cei mai mulţi dintre aceşti mici angajatori sunt din Bucureşti – ei au generat 50% din numărul total de locuri de muncă urcate în platformă în primele 4 luni ale anului. Urmează companiile din Cluj, Iaşi, Oradea, Timiş şi Bacău.

    „Schimbările fiscale de la finalul anului trecut, mai exact ordonanţa trenuleţ, au creat perspectivele unui an delicat pentru antreprenori şi pentru companiile mici, în general. De aceea este o surpriză plăcută, la nivel de piaţă, să vedem avântul pe care l-au avut angajările pe acest segment de angajatori”, mai spune Bogdan Badea.

    Domeniile care au avut cele mai multe poziţii noi sunt serviciile, retailul, transport – logistică, turism, call – center / BPO, industria alimentară şi construcţii.

    „Categoria de companii emergente, cu cel mult 10 angajaţi, este şi singura în care retailul nu este sectorul care angajează cel mai mult. Serviciile, în schimb, sunt un domeniu în care vedem tot mai multe firme mici, în curs de dezvoltare, care îşi cresc echipele şi care au avut anul acesta 6.900 de poziţii disponibile”, punctează Bogdan Badea.

    Cei mai mulţi dintre aceşti angajatori au nevoie de candidaţi din categoria entry level (0 – 2 ani de experienţă) şi fără experienţă. Următorii cei mai căutaţi sunt cei care au un nivel mediu de experienţă (2 – 5 ani) şi semnificativ mai puţine opţiuni există pentru seniori cu mai mult de 5 ani de experienţă şi pentru manageri. Sunt căutaţi, totodată, cu precădere muncitorii calificaţi, după care absolvenţii de studii superioare, muncitorii necalificaţi şi abia apoi studenţii.

    Departamentele pe care vor să le dezvolte sunt, în primul rând, cele de sales, specialiştii în vânzări fiind, de altfel, foarte căutaţi la nivelul întregii pieţe. Alte departamente pentru care angajatorii foarte mici mai caută candidaţi sunt administrativ / logistică şi client service. Tot specific acestui segment de companii este faptul că sunt deschişi într-o măsură mai mare decât jucătorii foarte mari către joburile part-time, chiar dacă acest tip de contracte nu mai oferă facilităţi fiscale pentru angajatori.

    În acest moment, pe eJobs.ro sunt disponibile 21.000 de joburi.

     

  • Maşinile electrice chineze întâmpină obstacole în Europa: Tarifele ridicate forţează regândirea strategiilor de expansiune într-un climat tot mai impredictibil

    Producătorii auto chinezi care se extind în Europa sunt nevoiţi să îşi revizuiască ambiţiile pe termen scurt, întrucât barierele tarifare le-au încetinit lansarea produselor şi au făcut ca vehiculele lor electrice să fie mai puţin accesibile, informează Financial Times.

    Expansiunea rapidă a vehiculelor electrice fabricate în China – apreciate pentru preţurile reduse şi tehnologiile software avansate – a generat reacţii protecţioniste atât în Statele Unite, cât şi în Uniunea Europeană. Bruxelles-ul a impus anul trecut tarife de până la 45% pentru vehiculele electrice chinezeşti, în timp ce piaţa americană rămâne practic închisă pentru producătorii auto din China.

    Aceste costuri suplimentare au afectat competitivitatea preţurilor multor companii, unele dintre acestea confruntându-se, de asemenea, cu dificultăţi în extinderea reţelelor de distribuţie.

    „Am subestimat cu siguranţă dificultăţile în planificarea noastră iniţială”, a declarat William Li, directorul executiv al companiei Nio, la Salonul Auto de la Shanghai, desfăşurat săptămâna trecută. Cu toate acestea, el a subliniat că producătorul de vehicule electrice rămâne „ferm angajat” să îşi extindă gradual prezenţa pe piaţa europeană. 

    În pofida ambiţiilor exprimate, cota de piaţă a mărcilor auto chinezeşti în Europa şi Marea Britanie rămâne redusă – doar 4,3% în primele două luni ale acestui an, potrivit analistului auto Matthias Schmidt.

    Luna trecută, Zhu Jiangming, directorul general al Leapmotor, a atras atenţia că „tariful de 30,7% şi costurile de transport de aproximativ 10% au afectat considerabil competitivitatea noastră în Europa”.

    Anul trecut, grupul Stellantis a achiziţionat o participaţie de 20% în Leapmotor, într-o tranzacţie istorică ce prevedea ca vehiculele electrice ale start-up-ului din Hangzhou să fie comercializate prin reţeaua de dealeri europeni ai Stellantis, care include mărcile Fiat şi Peugeot. 

    Totuşi, acest parteneriat a întâmpinat deja un obstacol major: Stellantis a întrerupt brusc, la sfârşitul lunii martie, producţia modelului electric de mici dimensiuni Leapmotor T03 în Polonia, fără a oferi o explicaţie publică.

    Polonia s-a numărat printre statele membre ale UE care au votat în favoarea introducerii tarifelor, după ce Comisia Europeană a conchis că vehiculele electrice produse în China beneficiază de subvenţii incorecte din partea guvernului de la Beijing. 

    În prezent, prioritatea companiei Leapmotor este să înceapă producţia în Europa până în al doilea sau al treilea trimestru al anului 2026.

  • Monsson, cel mai puternic dezvoltator local de proiecte de energie verde, construieşte un sistem de stocare a energiei pentru piaţa din Suedia

    Monsson, grup internaţional de soluţii pentru energie regenerabilă, specializat în energie eoliană şi solară, stocarea energiei şi hidrogen verde, cu sediul central în România, a dezvoltat un sistem de stocare a energiei optimizat pentru clima scandinavă, destinat pieţei din Suedia.

    Pentru a asigura stabilitatea pe termen lung a sistemului energetic din Suedia, tehnologia bateriilor trebuie adaptată la temperaturi extreme, care altfel ar afecta negativ performanţa şi durata de viaţă, explică oficialii companiei.

    „Am dezvoltat o soluţie de stocare a energiei optimizată pentru clima scandinavă, care garantează stocarea fiabilă a energiei, fie că este parte a unui proiect hibrid, fie un sistem autonom,” spune Joanna Lilliequist, CEO al Monsson Energi AB.

    Concret, Monsson oferă un sistem de baterii cu o durată de viaţă de până la 20 de ani, datorită tehnologiei proprii de control termic avansat şi protecţiei speciale împotriva incendiilor. Compania din România a dezvoltat şi un sistem SCADA inteligent, care minimizează disfuncţionalităţile operaţionale şi asigură un management tehnic şi comercial eficient.

    Grupul Monsson, deţinut de omul de afaceri Emanuel Muntmark, cel care a deschis piaţa locală către dezvoltări ample de proiecte de energie verde, se poziţio­nează acum pe o altă verticală de business – stocarea de energie.

    La începutul lunii aprilie 2024, Monsson a inaugurat în judeţul Constanţa cea mai mare unitate de stocare a energiei electrice instalată şi produsă în România, sistemul de baterii fiind realizat de compania Prime.

    ”Acum, în 2025, am dezvoltat alături de partenerii noştri din Europa un sistem de stocare a energiei specific pentru piaţa scandinavă, pe care l-am lansat în premieră în Suedia”, a detaliat Sebastian Enache, Head of M&A şi membru în Consiliul de Administraţie în cadrul Monsson.

    Potrivit acestuia, sistemele de stocare sunt complet automatizate şi controlate de la distanţă, minimizând eforturile de mentenanţă şi reducând costurile de operare.

    ”Sistemele noastre dispun de multiple niveluri de monitorizare şi protecţie împotriva incendiilor şi pot menţine un mediu cu gaz inert în camera bateriilor timp de mai multe zile, dacă este necesar,” a mai explicat CEO-ul Monsson Energi AB.  

    Grupul Monsson este prezent pe pieţele din România, Suedia, Germania şi Croaţia.


     

     

  • Un gigant hotelier cu origini americane se extinde, în sfârşit, în România: „Obişnuiam să aud oameni spunând că acest brand este prea scump pentru piaţa românească şi cred că această percepţie s-a schimbat”. Când se deschid primele unităţi şi ce vor oferi acestea pentru turişti

    „De fapt, Hyatt a căutat oportunităţi de a veni în România de mulţi ani. Pentru a putea stabili o prezenţă, totuşi, este nevoie de un investitor dispus, un proiect de dimensiune potrivită într-o locaţie potrivită şi un produs şi un model de afaceri care să răspundă atât aşteptărilor investitorului, cât şi cerinţelor pieţei – cumva aceşti factori nu s-au aliniat pentru Hyatt în trecut”,  răspunde Takuya Aoyama, vicepreşedinte dezvoltare pentru Europa, Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud-Vest al Hyatt International, referindu-se la interesul arătat pieţei locale recent de gigantul cu origini americane. Hyatt şi-a anunţat oficial intrarea pe piaţa din România odată cu semnarea, pe 28 octombrie 2024, a unui contract de franciză pentru Hyatt Regency Aro Palace Braşov – primul hotel din ţară operat sub umbrela grupului american. 

    Acordul a urmat unei scrisori de intenţie încheiate la începutul aceluiaşi an, în februarie, şi marchează începutul unei transformări majore a emblematicului hotel din centrul Braşovului, care va intra într-un amplu proces de renovare începând cu 2026. Redeschiderea sub brandul Hyatt Regency este programată pentru anul 2027. În paralel, grupul american pregăteşte extinderea în Bucureşti, printr-un parteneriat cu Nusco Imobiliara, în cadrul proiectului Nusco City. Aici vor fi dezvoltate două unităţi hoteliere – Hyatt Place şi Hyatt House – care vor totaliza 270 de camere şi vor beneficia de o investiţie estimată la peste 42 de milioane de euro. „Obişnuiam să aud oameni spunând că Hyatt este prea scump pentru piaţa românească şi cred că această percepţie – pe lângă faptul că este un fel de legendă urbană, având în vedere că abordarea Hyatt faţă de proiecte este destul de flexibilă – s-a schimbat pe măsură ce economia românească a crescut şi investitorii au devenit mai încrezători”, mai spune Aoyama. 

    Hyatt priveşte România nu doar ca o piaţă de destinaţie, ci şi ca un teren fertil pentru dezvoltări multiple, sub diferite branduri din portofoliul său global. Bucureştiul este considerat o locaţie firească pentru extindere, iar grupul are în vedere aici branduri precum Hyatt Regency, Grand Hyatt, dar şi concepte lifestyle precum Andaz sau Thompson – mărci care mizează pe design contemporan, servicii personalizate şi o experienţă sofisticată, adaptată stilului de viaţă al noilor generaţii de călători. „Mi-ar plăcea să văd Hyatt Regency, Hyatt Place sau unul dintre brandurile noastre soft şi în alte oraşe mari din România, cum ar fi Cluj, Iaşi, Timişoara, Constanţa şi Craiova”, spune Aoyama. În viziunea sa, aceste dezvoltări pot lua forma unor contracte de management sau francize, în funcţie de specificul fiecărei pieţe şi de partenerii locali. În plus, România oferă un teren promiţător şi pentru proiecte de tip resort, într-o piaţă în care combinaţia dintre natură, tradiţie şi infrastructură modernă poate genera un avantaj competitiv puternic. „Cred că România s-ar descurca foarte bine în zona de leisure – oportunităţile pentru resorturi nu ar trebui ignorate.”

    Întrebat despre ce a fost cel mai dificil în procesul de intrare pe piaţa românească, Aoyama recunoaşte: „Trebuie să convingi piaţa să meargă cu o companie care nu are încă un istoric local. Este greu când competitorii tăi sunt cu 20 de ani înainte – ei au avut timp să înveţe piaţa, să-şi construiască echipe şi relaţii.” Totuşi, avantajele nu lipsesc. Hyatt beneficiază de o imagine de brand solidă, cunoscută şi apreciată de clienţi, dar şi de parteneri din industrie. „Vizitez România încă din anii ’90, aşa că mi-ar plăcea să cred că ştiu câte ceva despre această ţară.” Pe termen mediu şi lung, rolul Hyatt în România se conturează în două direcţii: atragerea şi formarea de talente locale şi creşterea vizibilităţii României pe scena internaţională. „Dacă România continuă să îşi dezvolte economia şi să câştige importanţă ca jucător în afacerile euro-atlantice, aşa cum face Polonia, atunci sectorul ospitalităţii ar trebui să se bucure de o creştere susţinută. Doar că, fiind vorba de România, nu ştii niciodată cu adevărat!”, spune Takuya Aoyama. Într-o regiune în continuă transformare, Hyatt pare gata să joace un rol din ce în ce mai activ – cu România în prim-plan.

    Citiţi mai multe despre viitoarele investiţii hoteliere în România în cel mai recent articol de copertă al BUSINESS Magazin.

     

  • Una calda, una rece: România rămâne una dintre cele mai accesibile pieţe din Europa unde să îţi cumperi o casă, însă totul s-ar putea schimba VIDEO

    România continuă să se situeze printre cele mai accesibile pieţe imobiliare din Europa Centrală şi de Est, în ciuda creşterii constante a preţurilor locuinţelor. Potrivit unui raport Deloitte, în 2023, un român avea nevoie de 5,9 salarii brute anuale pentru a achiziţiona o locuinţă nouă de 70 mp, în scădere de la 6,3 salarii în 2022. Această poziţie plasează România pe locul patru în topul accesibilităţii locuinţelor în Europa, după Danemarca, Norvegia şi Italia, a explicat Victor Vremera, Chief Operating Officer în cadrul SVN România.

    „Exceptând Bulgaria, avem cel mai mare grad de accesibilitate al locuinţelor din regiune. Tendinţa va fi de creştere. Nu cred că vom ajunge să ne raportăm la ţări precum Spania. Chiar şi cu creşterea actuală de preţuri România va rămâne cea mai accesibilă piaţă din regiune” a declarat Victor Vremera, la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

    În acelaşi timp, salariile au înregistrat o creştere de 11% faţă de anul precedent, ceea ce, combinat cu stocul redus de locuinţe, sugerează că preţurile vor continua să crească sau cel puţin să se menţină la nivelurile actuale.

    „Având în vedere că astăzi suntem la  +11% faţă de anul precedent privind creşterea salariilor, având în vedere stocul redus, practic preţurile vor rămâne cel puţin la fel sau chiar vor creşte având în vedere stocul de locuinţe tot mai mic”, mai spune Victor Vremera

     

     

  • Avertismentul lui Warren Buffett este greu de ignorat. Ce s-ar putea întâmpla anul acesta

    Ultimii doi ani au fost excepţionali pentru piaţa de capital din SUA. De la sfârşitul anului 2022 până la finalul anului 2024, indicele de referinţă S&P 500 (^GSPC) a crescut cu 53%.

    Entuziasmul legat de inteligenţa artificială şi reducerea dobânzilor cu un punct procentual au impulsionat indicii bursieri majori spre noi maxime istorice. Conform cercetărilor efectuate de JPMorgan Chase, investiţiile în S&P 500 în zilele când acesta atinge noi maxime tind să genereze randamente uşor peste medie în următoarele 12 luni, scrie platforma The Motley Fool.

    Totuşi, ascensiunea spectaculoasă a S&P 500 a lăsat multe acţiuni la evaluări extrem de ridicate. Cel mai faimos investitor în valoare din America, Warren Buffett, nu a declarat explicit că se aşteaptă la o corecţie a pieţei, dar acţiunile sale sugerează această posibilitate. Compania pe care o gestionează, Berkshire Hathaway (BRK.A, BRK.B), a vândut un volum semnificativ de acţiuni, fapt ce ar putea determina investitorii să reevalueze deciziile de a investi în fonduri tranzacţionate la bursă (ETF-uri) care urmăresc indicele S&P 500.

    În primele nouă luni ale anului 2024, valoarea totală a acţiunilor deţinute de Berkshire Hathaway a scăzut cu 23%, ajungând la 271,7 miliarde USD. Buffett a vândut peste 605 milioane de acţiuni Apple, reducând astfel participaţia sa la gigantul tehnologic cu mai mult de două treimi. De asemenea, a renunţat la participaţii semnificative în companii precum Snowflake, Paramount Global şi HP. Aceste vânzări indică faptul că Buffett nu găseşte în prezent acţiuni la preţuri atractive, pe măsură ce actuala tendinţă ascendentă a pieţei intră în al treilea an. La preţurile recente, acţiunile din indicele S&P 500 se tranzacţionează în medie la 24,7 ori câştigurile realizate, un nivel istoric ridicat.

    Indicatorul Buffett: Semnal de avertizare

    Un alt semnal de alarmă este aşa-numitul Indicator Buffett, un raport între capitalizarea totală a pieţei de acţiuni din SUA şi produsul intern brut (PIB) al ţării. Decenii în urmă, Buffett descria acest raport drept „probabil cea mai bună măsură a evaluărilor la un moment dat.” În prezent, indicatorul se află într-o zonă de pericol, ceea ce sugerează că piaţa este supraevaluată. Într-o perioadă în care investitorii se lasă dominaţi de entuziasmul pieţei, citatul faimos al lui Buffett rămâne relevant: „Fii temător când ceilalţi sunt lacomi şi lacom când ceilalţi sunt temători.” Vânzările recente de acţiuni de către Berkshire Hathaway ar putea fi interpretate ca un semnal că Buffett anticipează o corecţie a pieţei în viitorul apropiat.

     

     

  • Cardinalul s-a adresat pentru prima dată oamenilor adunaţi în Piaţa Sf. Petru

    Cardinalul Giovanni Battista Re se adresează sâmbătă maselor adunate pentru a celebra viaţa Papei Francisc.

    El a început prin efectuarea actului penitenţial – o modalitate prin care credincioşii îşi mărturisesc păcatul, potrivit Sky News.

    „Mărturisesc lui Dumnezeu atotputernic şi vouă, fraţii şi surorile mele, că am păcătuit mult, în gândurile şi în cuvintele mele, în ceea ce am făcut şi în ceea ce am omis să fac, din vina mea, din vina mea, din vina mea cea mai gravă; de aceea, îi cer binecuvântatei Maria veşnic fecioară, tuturor îngerilor şi sfinţilor şi vouă, fraţii şi surorile mele, să vă rugaţi pentru mine Domnului Dumnezeului nostru”, spune el.

    „Fie ca Atotputernicul Dumnezeu să aibă milă de noi, să ne ierte păcatele şi să ne aducă la viaţa veşnică”.

     

  • IMM-urile din Europa reacţionează la şocurile pieţei valutare. iBanFirst: Cererea pentru produse de hedging s-a dublat în ultimele 8 luni

    IMM-urile din Europa încep să regândească abordarea faţă de riscul valutar, devenind mai agile în gestionarea expunerii la fluctuaţiile de curs. Astfel, pe fondul incertitudinilor economice şi al volatilităţii pieţelor internaţionale, tot mai multe companii mici şi mijlocii adoptă instrumente financiare de hedging şi strategii proactive pentru a-şi proteja marjele de profit şi stabilitatea operaţională, arată o analiză a fintech-ul iBanFirst – prezent pe 10 pieţe europene.

    Potrivit acesteia, între septembrie 2024 şi aprilie 2025, numărul produselor de hedging contractate de clienţii iBanFirst s-a dublat.

    “Multe companii au profitat de deprecierea dolarului american faţă de euro pentru a fixa cursuri favorabile, asigurându-şi astfel plăţile viitoare şi protejându-şi marjele. Pe 5 martie şi 3 aprilie, odată cu apariţiile publice ale preşedintelui Trump, activitatea de acoperire a riscurilor valutare a crescut de patru ori. IMM-urile au acţionat rapid, blocând cursuri de cumpărare sau vânzare prin contracte forward, reducând astfel impactul potenţialelor fluctuaţii asupra tranzacţiilor viitoare”, menţionează analiza iBanFirst.

    Alin Latu, Country Manager România şi Ungaria în cadrul iBanFirst, observă că tot mai multe IMM-uri româneşti nu mai privesc gestionarea riscului valutar doar ca pe o măsură defensivă, ci ca pe un instrument esenţial de creştere internaţională.

    „Această schimbare de perspectivă reflectă un nivel crescut de maturitate financiară şi o mai bună înţelegere a volatilităţii pieţelor. Alegerea momentului oportun pentru efectuarea plăţilor, a monedei potrivite şi utilizarea inteligentă a instrumentelor de hedging pot face diferenţa decisivă în protejarea marjelor de profit”, concluzionează el.

     

     

     


     

     

  • Investitorii anunţă 1.000 de camere de hotel noi în Bucureşti în următorii doi ani. Cushman & Wakefield: Estimăm o creştere suplimentară a performanţei pieţei hoteliere pe fondul aderării României la Schengen

    Piaţa hotelieră din Bucureşti a înregistrat un parcurs solid în 2024, continuând să recupereze scăderile suferite în perioada pandemiei în ceea ce priveşte venitul mediu pe cameră disponibil (RevPAR) şi al ratei de ocupare, în timp ce tariful mediu zilnic a depăşit pragul de 100 de euro/cameră, potrivit companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Această performaţă încurajează investiţiile în noi unităţi hoteliere, astfel că până în 2027 Bucureştiul ar putea avea aproximativ 1.000 de camere noi, reprezentând hoteluri pe toate segmentele, de la midscale la luxury.

    „Piaţa hotelieră din Bucureşti continuă traiectoria pozitivă, cu RevPAR depăşind nivelul pre-Covid cu 12,6%. Se aşteaptă o creştere suplimentară a performanţei datorită aderării României la spaţiul Schengen, însă incertitudinea legată de situaţia geopolitică rămâne un factor important de luat în considerare pentru dezvoltarea viitoare a pieţei hoteliere din România, inclusiv cea investiţională.”, spune Alina Cazachevici MRICS, Partener, Head of Valuation & Advisory, Hospitality & Alternatives, CEE/SEE la Cushman & Wakefield

    Pentru anul 2025 sunt programate două deschideri de hoteluri, reprezentând o renovare şi o extindere.

    Una dintre cele mai importante deschideri din 2025 a avut deja loc, respectiv Corinthia Grand Hotel du Boulevard Bucharest din centrul oraşului.

    În 2024 a fost finalizat un singur hotel în Bucureşti, respectiv Ramada by Wyndham Bucharest Otopeni Airport.

    Creşterea pieţei hoteliere din Bucureşti din 2024 a fost în linie cu tendinţele în Europa Centrală şi de Est (ECE – 6 – Bucureşti, Bratislava, Budapesta, Praga, Sofia şi Varşovia), înregistrând un avans al venitului mediu pe cameră disponibil (RevPAR) cu 11,8% faţă de 2023 şi cu 12,6% comparativ cu nivelul din 2019.

    În acelaşi timp, cu un avans de 7,3% Bucureştiul a înregistrat cea mai rapidă creştere a tarifului mediu zilnic (ADR) dintre capitalele ECE, care a depăşit astfel pragul de 100 de euro.

    În regiune, venitul pe cameră disponibilă a crescut cu 8,9%, în mare măsură pe fondul majorării tarifului mediu zilnic cu 4,7%.

    În acelaşi timp, rata de ocupare a crescut cu 2,5 puncte procentuale comparativ cu 2023, ajungând la 65,2% în 2024 (dar cu 4,7 puncte procentuale sub nivelul din 2019).

    Din punct de vedere investiţional, România a înregistrat în 2024 un volum al tranzacţiilor cu proprietăţi hoteliere de aproximativ 50 de milioane de euro, reprezentând 13% din volumul total de tranzacţii CEE-6 (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria) de 399 de milioane de euro.

    Volumul tranzacţionat anul trecut reprezintă o creştere de 93% faţă de 2023 şi a fost generat de 7 tranzacţii, dintre care două în Bucureşti: Hotelul Ambassador, o proprietate care va beneficia de un process semnificativ de renovare şi Sir Royal Bucharest.

    În acelaşi timp, un semnal pozitiv îl reprezintă faptul că cinci tranzacţii au avut ca obiect proprietăţi situate în afara capitalei. Majoritatea proprietăţilor tranzacţionate sunt poziţionate în segmentul mediu şi mediu-plus.

    Pe parcursul anului 2024, randamentele prime pe piaţa de investiţii hoteliere din ECE au rămas constante, cu o uşoară scădere observată pentru activele de top în locaţii cheie. Stabilizarea inflaţiei, scăderea costurilor de finanţare şi creşterea intrărilor de capital indică posibilitatea unei noi comprimări a randamentului până în 2025.