BusinessMagazin

Tag: petrol

  • Cele 20 de minute care aruncă în aer piaţa mondială a petrolului. Urmează marea oprire?

    Era evident, de la bun început, pe 20 aprilie, că piaţa petrolului va avea mari probleme.

    Comenzile de vânzare se revarsaseră peste noapte, iar traderii care s-au conectat la platforma Nymex în acea dimineaţă au putut vedea că venea o baie de sânge, arată Bloomberg. Până la ora 7 a.m. la New York, preţul unui contract-futures cheie – West Texas Intermediate cu livrarea în mai – era deja în scădere cu 28%, până la 13,07 dolari barilul.

    La mii de kilometri distanţă, în metropola chineză din Shenzhen, o tânără de 26 de ani, numită A’Xiang Chen, a urmărit uluită evenimentele desfăşurate pe telefonul ei. Cu câteva săptămâni mai devreme, ea şi iubitul ei investiseră aproximativ 10.000 de dolari într-un produs pe care Banca Chinei, administrată de stat, l-a numit Yuan You Bao, sau Crude Oil Treasure.

    Pe măsură ce se noaptea trecea, A’Xiang Chen a început să se pregătească pentru a pierde totul. La 10 p.m. în Shenzhen – ora 10 la New York – şi-a verificat telefonul ultima dată, înainte de a se îndrepta spre culcare. Preţul era acum de 11 dolari. Jumătate din economiile lor erau duse.

    Pe măsură ce cuplul dormea, paguba s-a adâncit. Preţul a fost nou redus la foc rapid: cel mai scăzut de la criza financiară asiatică din anii ’90, cel mai mic de la crizele petroliere din anii ’70, prima dată sub zero.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Criza istorică a petrolului ar putea fi noua realitate a industriei

    Royal Vopak, unul dintre cei mai mari operatori de spaţii onshore de stocare a ţiţeiului, a spus pentru FT că infrastructura lor de stocare a ajuns aproape la limită, în ceea ce se conturează drept o criză istorică a petrolului.

    „Ar fi corect să spunem că până la finalul lunii aprilie, capacităţile noastre de stocare vor fi epuizate (n.r: pentru al doilea trimestru)”, a spus Elco Hoekstra, CEO al Vopak.

    Ieri preţul petrolului WTI, cotaţia pentru piaţa americană, a intrat pentru prima dată în istorie în teritoriu negativ, înregistrând într-un punct o scădere de 300%.

    Astăzi, preţurile futures au fluctuat, trecând înapoi în teritoriul pozitiv, doar pentru a se întoarce pe minus. Situaţia a fost generată de lipsa capacităţilor de stocare, ceea ce i-a determinat pe traderi să încerce să îl vândă doar pentru a scăpa de el, dând naştere unei situaţii unice în istorie, în care traderii sau producătorii s-au văzut practic nevoiţi să îi plătească pe ceilalţi participanţi la piaţă, doar pentru a scăpa de el.

    Traderii stochează petrol – chiar şi pe tancuri cunoscute drept „supertanker”, ce pot stoca până la 2 milioane de barili de petrol – pentru a-l vinde mai târziu, în contextul în care preţurile s-au prăbuşit după colapsul cererii.

    Vopak, precum şi alţi operatori de spaţii de stocare, au încercat să găsească soluţii pentru a stoca surplusul. Cu toate acestea, readucerea unor capacităţi suplimentare de 10 milioane de barili în piaţă nu reprezintă „o sarcină uşoară” şi poate dura 3-6 luni, a avertizat Hoekstra.

    Traderii au apelat la tancuri petroliere în lipsa capacităţilor de stocare onshore.

    Brian Gallaagher, şeful relaţiilor cu investitorii în cadrul companiei de tancuri petroliere Euronav, a spus că circa 20% din totalul supertankerelor din lume sunt utilizate în prezent pentru a stoca circa 300 milioane barili petrol, mult peste estimările din piaţă.

    „Oricât de extremă a fost ziua de ieri în piaţa americană, ea este doar o reflecţie ce scoate la iveală un trend în continuă creştere”, a spus el.

  • Efectul creat de criza petrolului la care puţini se aşteptau

    Specialiştii în securitate informatică de la Bitdefender au descoperit o campanie de spionaj pe fondul prăbuşirii preţului petrolului. Ţintele vizate de campania de spionaj informatic sunt organizaţii din domeniul energiei, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Bitdefender.

    Mesajul trimis prin e-mail pretinde a fi din partea cunoscutei companii egiptene ENPPI (Engineering for Petroleum and Process Industries) şi propune companiilor să liciteze pentru echipamente destinate industriei petroliere, atât pentru exploatare terestră, cât şi maritimă. Un alt mesaj, trimis în numele unei companii de transport maritim, conţine jargon de specialitate referitor la un vas petrolier real aflat în tranzit.

    Peste 100 de astfel de mesaje au fost trimise către ţinte din domeniul energetic din întreaga lume în ultimele trei săptămâni. Atacul vine în contextul în care la mijlocul lunii aprile Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol, Rusia şi alţi producători de petrol (OPEC) au decis reducerea producţiei, începând din luna următoare, pentru a redresa preţul petrolului, ajuns la minim istoric.

    „Chiar dacă ameninţarea informatică de spionaj nu este atât de sofisticată ca cele analizate în alte atacuri avansate ţinţite, faptul că mesajele sunt trimise într-o perioadă atât de agitată pentru operatorii din petrol şi gaze arată interesul atacatorilor de a afla cum se poziţionează companiile din industria petrolieră şi ce decizii strategice plănuiesc să adopte. Vârful campaniei a fost atins în perioada acordului recent al membrilor OPEC. Infractorii informatici obişnuiesc să exploateze subiecte de mare interes pe agenda publică, însă de această dată ţintele par atent alese”, spune Liviu Arsene, specialist în securitate informatică la Bitdefender.

    Nu este pentru prima dată când industria de petrol şi gaze e ţintită cu campanii de acest fel, atacuri similare având loc şi în 2017 şi 2019, ambele folosind mesaje de actualitate pentru a infecta victimele cu instrumente de spionaj. Victimele acestor atacuri sunt companii de procesare a cărbunelui, producători de hidroenergie, producători de materiale chimice şi transportatori de mărfuri.

    În ultimele şase luni, interesul grupărilor de criminalitate informatică pentru domeniul energiei a crescut constant, depăşind pragul de 5.000 de rapoarte de tentative de infectare lunar, conform datelor Bitdefender. Ţintele preferate de atacatori se află în SUA şi Marea Britanie, state cu influenţă ridicată pe piaţa globală a petrolului.

    Specialiştii în securitate informatică de la Bitdefender recomandă prudenţă în deschiderea mesajelor provenite de la expeditori necunoscuţi, contactarea telefonică sau pe alte canale a acestora pentru a confirma existenţa acestora şi folosirea unei soluţii de securitate pe toate dispozitivele.

  • Preţul istoric negativ al petrolului: implicaţii pentru România

    Ziua de ieri a reprezentat un şoc pentru industria petrolului, pentru prima dată în istorie barilul fiind tranzacţionat la valori negative în Statele Unite ale Americii. Tipul de ţiţei West Texas Intermediate (WTI) a fost tranzacţionat şi la -40.32 USD/baril, în comparaţie cu o valoare de 18.27 USD/baril înregistrată vineri.

    Constrânşi de scăderea cererii de produse petroliere datorate crizei medicale, dar şi a indisponibilităţii sau tendinţelor speculative legate de spaţiile de stocare, producătorii şi traderii au preferat să vândă în pierdere deoarece oprirea producţiei de ţiţei durează şi, uneori, nu se poate realiza fără asumarea riscului de scădere ulterioară de productivitate. O sondă oprită prezintă riscul ca la repornire sa nu mai producă la fel.

    Pentru a ajuta industria de profil care întreţine un număr de important de locuri de muncă, dar şi simţind o oportunitate de afaceri, preşedintele SUA Donald Trump a anunţat că americanii îşi vor completa rezervele strategice de ţiţei. Paradoxal, toată această situaţie vine pe fondul acordului între OPEC şi Rusia, mediat de SUA, cu privire la reducerea cotelor de producţie, acord care, deocamdată, nu produce rezultatele aşteptate. Ca în orice criză, în timp ce companiile de upstream (producţie) şi downstream (vânzare) se confruntă cu probleme grave, cele de midstream (stocare şi transport) înfloresc, fiind, alături de Amazon, Netfix şi de companiile medicale, printre preferatele investitorilor la burse.

    Consecinţele acestei situaţii pentru România diferă de la o categorie la alta. Pentru consumatori, în special transportatorii, acest colaps al preţurilor pare un câştig pe termen scurt, de care nu se pot bucura, însă, din cauza reducerii masive de activitate generate de criza medicală. Pe termen lung, dacă această situaţie va genera falimente şi abandonări de producţie în industria de petrol, acest lucru nu va ajuta la perspectivele de preţ, adică nici consumatorii nu vor avea de câştigat.

    Pentru stat, nu este o veste bună deloc deoarece în industria de petrol din România îşi desfăşoară activitatea, încă, zeci de mii de oameni. În plus,  bugetul de stat va fi afectat de plata redevenţelor, taxelor şi accizelor generate de scăderea de cotaţie, consum şi, eventual, producţie.

    Pentru industrie situaţia este foarte îngrijorătoare. Pe zona de producţie, în România sunt în operare câmpuri de petrol mici ca productivitate, cu un număr ridicat de sonde şi un cost de producţie semnificativ mai mare decât media internaţională. Acest tip de producţie este primul lovit de o scădere de preţ masivă pe termen lung. Pe partea de rafinare, nu suntem deocamdată afectaţi grav datorită hazardului: rafinăria Petromidia a fost închisă pentru revizie generală încă de la mijlocul lunii martie. Chiar si aşa, pe fondul scăderii masive de consum, celelalte două mari rafinării (Petrobrazi si Petrotel) au început să se confrunte deja cu probleme de funcţionare. Dacă Petromidia îşi termină revizia în timp şi porneşte la 1 mai situaţia se va complica si mai mult. Statul poate ajuta cu adevărat industria locala de rafinare şi consumatorii în acelaşi timp, reducând cotele obligatorii de biocarburanţi care provin din import. Adică, în loc să importăm biocarburanţi am putea înlocui, provizoriu, molecula de biocarburant cu cea de benzină. În felul acesta am reduce riscul opririi activităţii la rafinării şi intrării oamenilor în şomaj tehnic, în prezent acestea operând aproape de limita minimă de funcţionare (aproximativ două treimi din capacitate). Şi consumatorii ar ieşi în câştig pentru că nu vor mai plăti biocarburanţii din import  care nu aduc beneficii certe nici din perspectiva protejării mediului si sunt mai scumpi decât combustibilii clasici produşi în rafinăriile din România. Măsura reducerii cotei de biocarburant doar în cazul unei probleme cu aprovizionarea din import, adoptată deja de autorităţi, nu ajută decât accidental sectorul local de rafinare.

    Ca în orice situaţie dificilă, există şi oportunităţi. Oil Terminal, compania care administrează capacităţi importante de stocare la Constanţa, ar putea deveni una dintre companiile energetice din România ce ar putea profita cel mai mult de pe urma crizei actuale. O creştere a tarifelor de stocare pentru ţiţei şi produse petroliere, transparentizarea capacitaţilor disponibile şi punerea rapidă în funcţiune a cât mai multor capacităţi, ar putea creşte semnificativ veniturile şi profitabilitatea Oil Terminal, o companie cu acţionariat diversificat, listată pe Bursa de Valori Bucureşti. O oportunitate teoretică ar putea fi şi pentru stat. Exista capacitate de stocare şi la Agenţia Naţională care Administrează Rezervele de Stat. Îmi este însă greu să cred că administraţia noastră ar putea lua în calcul să facă ce a făcut Donald Trump în SUA, adică să cumpere ţiţei ieftin, să îl depoziteze şi apoi, eventual, să îl vândă în perioade mai favorabile. De ani buni, astfel de strategii nu sunt implementate în ţara noastră din lipsa de asumare dar si de viziune antreprenorială în administraţie.

    Răzvan Nicolescu este partener în cadrul Deloitte Europa Centrală, fiind coordonatorul practicii de energie şi resurse minerale. În perioada 2009-2015 s-a aflat la conducerea Agenţiei Europene de Reglementare în Energie.

  • V. Popescu: Pe termen scurt, România nu va fi afectată de scăderea drastică a preţului petrolului

    Pe termen scurt, România nu va fi afectată de scăderea drastică a preţului petrolului din Statele Unite, este de părere ministrul Economiei, Virgil Popescu. Însă, economia globală va fi influenţată negativ de faptul că SUA nu reuşesc să vândă petrolul la un preţ corect.

    „Pe termen scurt, România nu va fi afectată de scăderea drastică a preţului petrolului din Statele Unite. În acest moment, consumăm foarte mult petrol din producţia internă ceea ce face ca economia noastră să nu fie încă influenţată de criza petrolului din Statele Unite”, scrie ministrul pe Facebook.

    În opinia lui Virgil Popescu, situaţia este îngrijorătoare pentru că economia globală va fi influenţată negativ de faptul că SUA nu reuşesc, în momentul de faţă, să vândă petrolul la un preţ corect.

    „Un preţ corect pe piaţă ne arată că o economie funcţionează optim”, notează Popescu.

    Preţul petrolului american a scăzut la un nivel nemaivăzut din 1999, pe fondul reducerii cererii, barilul de West Texas Intermediate (WTI), referinţa pentru SUA, ajungând la 15,65 dolari ( -14%) în tranzacţiile din Asia, luni, a anunţat BBC. Piaţa petrolului suferă o presiune intensă în timpul pandemiei, din cauza scăderii cererii şi a epuizării capacităţilor de depozitare.

    Industria petrolului s-a confruntat şi cu lupta între producători pentru cote de piaţă. La începutul acestei luni, membrii OPES şi aliaţii săi au convenit în sfârşit un acord pentru a reduce producţia globală cu aproximativ 10%, o valoare record.

    Dar unii analişti au spus că reducerile nu sunt suficient de mari pentru a face diferenţa. „Nu a durat mult până când piaţa a admis că acordul OPEC + nu va fi, în forma sa actuală, suficient pentru a echilibra piaţa petrolului”, spune Stephen Innes, strateg principal la Axicorp.

    Între timp, îngrijorarea continuă să crească şi din cauza faptului că SUA vor rămâne fără capacitate de depozitare, stocurile de la Cushing, principalul punct de livrare în SUA pentru petrol, crescând cu aproape 50% de la începutul lunii martie, potrivit ANZ Bank.

    Petrolul Brent, etalonul folosit de Europa şi de restul lumii, a avut o evoluţie mai temperată, coborând cu 0,8% la 27,87 dolari pe baril.

  • Preţul petrolului a ajuns la un nivel minim istoric si a trecut pentru prima data pe minus. Ce s-a întâmplat de fapt

    Preţul petrolului WTI, de referinţă pe piaţa americană, s-a prăbuşit până la o valoare istorică de 1 cent, iar apoi a trecut în teritoriul negativ, pentru prima dată în istorie, potrivit foxbusiness.com.
     
    Cotaţia petrolului West Texas Intermediate (WTI) pentru petrolul brut a scăzut cu peste 108%, până la -1,43 dolari pe actiune futures tranzactionata.  Această vânzare este la cel mai redus nivel de la momentul în care au început să se înregistreze aceste valori, în martie 1983. Cererea pentru petrolul brut este proiectată să scadă până la 29 de milioane de barili pe zi luna aceasta, potrivit datelor Administraţiei Internaţionale a Energiei, citate de foxbusiness.com.
     
    O activitate economică mai scăzută se traduce printr-o cerere mai mică a petrolului crud şi a produselor derivate din acesta, precum benzina şi combustibilul pentru aeronave. WTI a pierdut anul acesta 82% din valoare.  
     
    Preţurile de referinţă ale petrolului în Statele Unite au ajuns în teritoriul negativ după ce s-au prăbuşit până la un cent, odată cu prăbuşirea cererii cauzate de pandemia de coronavirus – ceea ce înseamnă că producătorii ar putea să îi plătească în curând pe furnizori pentru a scăpa de acesta, potrivit Financial Times. 
    Prăbuşirea record de luni, 20 aprilie, ar putea însemna că cei care tranzacţionează petrolul au probleme legate de accesarea capacităţii de stocare dintr-un hub de rafinare american aflat în Cushing, Oklahoma, despre care se crede că va fi plin în următoarele săptămâni. 
     
    UPDATE: La putin dupa ora 22, luni, 20 aprilie, pretul petrolului WTI scazuse la -35 dolari/baril.

  • Acord istoric între cei mai mari producători de petrol din lume pentru a echilibra piaţa în contextul pandemiei de COVID-19. Cu cât va fi micşorată producţia zilnică

    Arabia Saudită şi Rusia au încheiat un acord cu alte ţări mari producătoare de petrol pentru a reduce producţia în timp ce încearcă să stabilizeze o piaţă care a fost afectată de coronavirus.

    Potrivit CNN, membrii OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol ) şi aliaţii lor, inclusiv Rusia şi Mexic, au anunţat duminică că au fost de acord să reducă producţia cu 9,7 milioane de barili pe zi (peste 1 mld. litri), în mai şi iunie, cea mai mare scădere agreeată vreodată de producătorii mondiali de petrol. După aceea, grupul va creşte constant producţia până la expirarea acordului, în aprilie 2022. Grupul, cunoscut sub numele de OPEC +, a căutat să reducă producţia pentru a îmbunătăţi preţurile petrolului, care a scăzut la minimul ultimilor 18 ani în ultimele săptămâni.

    Scăderea a apărut după ce Arabia Saudită şi Rusia, la începutul lunii martie, au renunţat la limitele impuse asupra producţiei de petrol, inundând piaţa cu ţiţei nerafinat şi lansând astfel un război al preţurilor, deşi, istoric, este puţin probabil ca acordul să rezolve criza cererii.

    Între timp, coronavirusul a provocat o lovitură devastatoare pentru cererea de energie, împingând preţurile deja scăzute. Reducerea producţiei agreeată se ridică la aproximativ 10% din oferta normală de petrol la nivel mondial, mult sub estimările referitoare la cererea de petrol pe fondul pandemiei de coronavirus.

    Preţul petrolului a crescut un puţin la începutul acestei săptămâni, ca urmare a ştirilor despre situaţia mondială. Brent, referinţa globală, a crescut cu 1%, la 31,72 dolari pe baril. Preţurile petrolului din SUA au crescut cu aproape 2% până la 23,20 dolari/ baril. În ciuda acestei creşteri, preţurile sunt în continuare mult sub nivelul de tranzacţionare de la începutul acestui an – peste 60 de dolari pe baril.

    Anunţul de duminică vine după ce OPEC + a încercat să ajungă joi la un acord de reducere a 10 milioane de barili pe zi, dar Mexicul nu a fost de acord să semneze acordul respectiv. Vineri, însă, preşedintele mexican, Andrés Manuel López Obrador, a declarat că ţara sa îşi va reduce producţia cu 100.000 de barili pe zi. În timp ce această sumă a fost cu mult mai mică decât cea propusă în şedinţa de joi, López Obrador a adăugat că preşedintele american Donald Trump s-a oferit să taie producţia americană cu 250.000 de barili pe zi pentru a compensa oferta Mexicului. SUA nu face parte din OPEC +.

    La o conferinţă de presă, vineri, Trump a confirmat că a vorbit cu preşedintele mexican şi a fost de acord cu o reducere, deşi nu a confirmat numărul exact. El a spus că Mexicul va rambursa valoarea petrolului la o dată ulterioară. „Este o sumă mică pentru noi, dar o sumă mare pentru Mexic”, a spus el.

    Analiştii de la Goldman Sachs au numit acordul „istoric şi insuficient”, adăugând că reducerile voluntare au fost „încă prea mici şi au venit prea târziu pentru a evita încălcarea capacităţii de stocare”.

     

  • Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti va breveta două produse dezinfectante contra COVID-19

    Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti va breveta două produse dezinfectante, unul pentru spălarea mâinilor şi celălalt pentru spălarea suprafeţelor solide (pardoseli, căi rutiere, trotuare etc.) cu eficienţă în îndepărtarea virusului SARS-CoV-2. Rectorul UPG Ploieşti, Florinel Dinu, a prezentat autorităţilor locale prahovene această intenţie, iar acestea şi-au asumat sprijinul în procurarea materiilor prime necesare şi în susţinerea procesului de omologare a celor două produse.

    “Cadrele didactice şi tehnicienii din cadrul Facultăţii Tehnologia Petrolului şi Petrochimie vor sintetiza primele mostre de produse care vor fi imediat transmise către instituţiile abilitate spre a le omologa. În urma omologării acestora, se va trece la producerea în cantităţi care să permită distribuirea lor către zonele care au cea mai mare nevoie de ele”, a precizat Daniela Popovici, decanul Facultăţii Tehnologia Prelucrării Petrolului (TPP) din cadrul universităţii ploieştene.

    De asemenea, UPG Ploieşti şi-a declarat intenţia de a participa şi la competiţia lansată de UEFISCDI, şi anume Soluţii 2020 (SARS-CoV-2), prin depunerea unui proiect care va propune o soluţie alternativă pentru managementul epidemiei de Covid-19 în comunitate.

     

  • Sfârşitul războiului: OPEC şi Rusia s-au înţeles şi vor reduce producţia petrolului printr-un acord istoric

    OPEC şi Rusia au încheiat un acord istoric joi prin care s-au înţeles să reducă semnificativ producţia de petrol, ceea ce a încheiat un război al cotei de piaţă care a pus o presiune enormă pe preţurile din piaţă – deja afectată după cel mai mare declin la nivelul cererii din istorie, generat de măsurile de carantină, potrivit FT.

    Cu toate acestea, reacţia pieţei a fost una negativă după ce detaliile acordului au fost scose la iveală. Un oficial al OPEC a spus că discuţiile pentru a finaliza acordul vor continua în cadrul întâlnirii G20 a miniştrilor de Energie, care are loc vineri.

    Unul dintre punctele sensibile în negocieri l-a reprezentat refuzul Mexicului de a reduce semnificativ producţia, potrivit surselor citate de publicaţia americană. Rocio Nahle Garcia, ministrul Energiei din Mexic, a părăsit şedinţa online înainte ca ea să se finalizeze în primele ore ale zilei de vineri şi a scris mai târziu pe Twitter că ea a propus o reducere a producţiei de 100.000 de barili pe zi, adică mai puţin de 10% decât producţia ţării.

    Mexic lucrează cu grupul petrolier OPECĂ (format din OPEC şi Rusia), încă din 2016, dar încearcă să îşi împingă agenda de a spori producţia, după mai mulţi ani în care aceasta a scăzut. Analiştii cred că este puţin probabil ca absenţa Mexicului de la masa finală să încurce acordul istoric, însă ar putea totuşi să ducă la excluderea ţării din alianţa OPECĂ.

    După ce detaliile acordului au ieşit la iveală, cotaţia globală pentru petrol Brent, care înregistra o creştere de 11%, a închis şedinţa pe o scădere de 4%, la 31,48 dolari per baril. Traderii au pus la îndoială ideea că aceste reduceri de producţie sunt un răspuns proporţional la scăderea înregistrată la nivelul cererii. Mai mult, aceştia au pus la îndoială predispoziţia producătorilor non-OPEC de a contribui la efortul de stabilizare a preţurilor.

    Producătorii de petrol s-au înţeles să reducă producţia cu 10 milioane de barili pe zi – cel mai mare acord pentru o reducere coordonată a producţiei din istorie şi echivalent cu 10% din nivelul cererii pre-criză. Reducerea de producţie stabilită ar urma să se diminueze de-a lungul timpului şi să se încheie în aprilie 2022, potrivit planurilor.

    Arabia Saudită şi Rusia, cei mai mari doi producători din acest acord, au fost de acord să îşi reducă producţia împreună cu 5 milioane de barili pe zi. Alţi producători OPECĂ au fost de acord să taie împreună 5 milioane de barili pe zi. Cartelul le-a cerut şi unor producători precum SUA şi Canada, precum şi altor ţări, să îşi reducă producţia cu încă 5 milioane de barili pe zi cumulat după întâlnirea extraordinară G20 a miniştrilor de Energie, care are loc vineri.

  • Criza paralelă cu cea a pandemiei de COVID-19 care ne afectează pe toţi, dar la care puţini se uită acum

    Cotaţiile petrolului au atins minimul ultimilor 18 ani, în contextul în care traderii se aşteaptă ca mai multe capacităţi de producţie să se închidă, pe fondul unei cereri scăduse – într-o situaţie generată de pandemia de COVID-19, potrivit FT.

    Cotaţia internaţională pentru petrol Brent a înregistrat o scădere de 6%, la 23,02 dolari per baril, cel mai redus nivel înregistrat din 2002 până azi.

    În acelaşi timp, cotaţia pentru petrol în SUA, WTI, a scăzut la sub 20 dolari per baril, după un declin de 6%.

    Preţurile petrolului s-au înjumătăţit în ultima lună, întrucât carantina impusă în mai multe state din Europa şi din America de Nord au afectat puternic cererea din piaţă, analiştii estimând că la nivel global consumul a scăzut cu circa 25%.

    În paralel, rezervele se acumulează din cauza războiului petrolier dintre Arabia Saudită şi Rusia, astfel încât traderii se aşteaptă ca surplusul să ajungă la 25 milioane barili pe zi luna viitoare – un nivel care ar copleşi rapid capacitatea de stocare la nivel global.

    „Acesta este un declin istoric la preţurilor, iar scăderea nu s-a terminat, întrucât industria rămâne fără spaţii de stocare, efectiv”, a spus Jason Bordoff, fost consilier pe energie în administraţia Obama.

    Arabia Saudită a intrat într-un războr al preţurilor luna aceasta după ce nu a reuşit să se înţeleagă cu Rusia referitor la modul în care producătorii ar trebui să răspundă la efectul coronavirusului asupra cererii.

    Însă, problema principală a industriei a devenit acest declin neîntrerupt al cererii, în contextul în care companiile aeriene au eliminat majoritatea zborurilor, multe fabrici s-au închis, iar cei care făceau naveta lucrează acum de acasă.