Tag: perioada

  • Ce fac ultra-bogaţii lumii în perioada izolării: cei 1% pot să trăiască după cu totul alte reguli

    Avioane private, livrări de piane şi construirea de terenuri subterane – sunt câteva dintre modalităţile prin care se răsfaţă în vremea pandemiei cei 1% ai planetei, cum sunt numiţi miliardarii lumii,  potrivit unui articol  scris de jurnaliştii care lucrează pentru subisidara britanică a publicaţiei Vice.

    În timp ce muncitorii cheie ai economiilor lumii nu se pot autoizola, riscându-şi vieţile pentru furnizarea serviciilor esenţiale, mulţi dintre noi lucrează de acasă, încercând să gătim, jucând The Sims, coafându-ne singuri ca modalitate de a face timpul să treacă. Există însă acei 1% care pot să trăiască după cu totul alte reguli, după cum subliniază reprezentanţii publicaţiei citate.


    Majoritatea au decis să urmeze sfaturile autorităţilor şi să se autoizoleze – dar casele lor sunt vile uriaşe, ticsite cu toate lucrurile pentru care oamenii obişnuiţi tind să iasă din casă. Jennifer Lopez, de pildă, primeşte băuturi pe marginea piscinei, iar muzicianul Drake este singur acasă, însă îi ţine companie maşina de aruncat mingi de pe terenul lui de baschet.

    Între timp, cîţiva dintre cei care erau în vacanţe atunci când s-a anunţat perioada de izolare, au decis să rămână acolo. Complexuri de lux din Mexic, Indiile de Vest şi Bahamas raportează că oaspeţii bogaţi şi-au extins perioadele de şedere pentru termene nedefinite, alegând să muncească de la hoteluri la costuri care pornesc de la 812 lire sterline pe noapte, în loc să se înghesuie în aeroporturi şi să stea în carantină acasă.

    Monarhul thailandez Maha Vajiralongkorn a făcut chiar un pas în plus şi a închiriat o întreagă staţiune din Alpii germani, care include o piscină, spa, un teren de golf de care să se bucure el şi haremul lui, în timp ce restul hotelurilor din regiune au fost închise.Totuşi, nu este nevoie de coroană pentru a închiria un hotel: o agenţie de turism specializată în închirieri în staţiuni de lux a înregistrat o creştere a numărului de cereri venite din partea persoanelor care voiau un loc sigur în care să stea până când vor putea să iasă din izolare şi să se întoarcă acasă.

    „Avem un client care a solicitat un castel privat în Franţa pentru petrecerea de ziua lui, la care a invitat prieteni apropiaţi”, explică şeful de marketing al Rent-a-Resort, Daniel Rudolf. Altul a vrut doar să se bucure de timp petrecut în una dintre vilele agenţiei în apropiere de Malaga, care vor fi disponibile exclusiv pentru ei cât timp lumea din afară vorbeşte despre cum corona distruge lumea.” În situaţia acaesta, privilegiul de a crea propria realitate vine cu un preţ pe măsură: de la 9.000 de dolari pe noapte.


    Cu toate aceste proprietăţi la îndemână, servicii de charter precum PrivateFly au înregistrat creşteri de mai mult de 60% luna aceasta, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut – deşi compania se aşteaptă ca aceste rezultate să scadă după ce oamenii rămân în locurile de carantină pe care le aleg. „Am aranjat un zbor din Grand Bahama până în Gibraltar pentru doi adulţi şi un câine, cu o oprire în Miami”; spune CEO-ul PrivateFly, Adam Twidell. „În acest caz, clienţii erau cetăţeni britanici cu rezidenţă în ambele locuri.”

    Oamenii bogaţi mai speriaţi au mizat însă pe cumpărarea de adăpostori tip buncăr pe care să le pună în propria grădină: cea mai recentă vânzare de acest tip se referă la un adăpost cu patru dormitoare şi două băi, care costă 400.000 de dolari, la care se adaugă încă 243.000 de dolari pentru ca proprietarii să îşi poată creşte propria grădină în cazul în care pandemia se va transforma într-un război pentru resurse.

    Majoritatea celor care deţin un iaht au ales să stea departe de el în această perioadă – probabil după ce au observat ce s-a întâmplat cu numeroase nave de croazieră. Dar magnatul media David Geffen se numără printre cei care au decis să rămână pe apă – mai exact pe iahtul său în valoare de 590 de milioane de dolari – Rising San, care are şi o pivniţă de vinuri la bord.
    „Avem câţiva clienţi care sunt pe propriile bărci în Caraibe în acest moment”, spune Raphael Sauleau, CEO-ul Fraser Yachts. care vinde yachturi în regim charter. „Câţiva dintre ei au plecat cu ceva timp în urmă, înainte ca situaţia să se agraveze. Yachtul lor este o extensie a casei, aşa că se simt în siguranţă acolo. Merg la bord cu familiile şi chiar şi cu un profesor pentru copiii lor.”

     

  • Ce se întâmplă în perioada izolării cu unul dintre cele mai mari grupuri româneşti de restaurante, cu venituri de 40 mil. euro anul trecut. Din 1.400 de angajaţi, doar câţiva mai lucrează

    Din cele 18 restaurante ale grupului City Grill, deschise sub brandurile City Grill, Buongiorno, Hanu’ berarilor, Pescăruş, Caru’ cu Bere, Restaurant Hanu’ lui Manuc şi Becker Brau, în prezent a rămas activ un singur restaurant – Buongiorno Victoriei – doar pentru delivery & pick up, cu un meniu compus din preparate reprezentative de la toate brandurile companiei.

    Grupul City Grill a încheiat anul 2019 cu cifră de afaceri de 187 de milioane de lei, în creştere cu 13% faţă de anul anterior. Deşi aşteptările iniţiale pentru acest an vizau o creştere de minimum 10% faţă de anul trecut – o cifră de afaceri de peste 200 de milioane de lei – în prezent compania este la sub 5% faţă de estimări şi lucrează cu multiple scenarii pe care le adaptează permanent.

    „Căutăm idei, soluţii, vrem să creştem evident capacitatea cât mai sus posibil prin accesarea unor noi linii de business. Deja am pornit câteva. Pe de-o parte avem livrări, la porţie sau family pack, iar pe de altă parte livrăm produse ready to cook şi ready to eat în lanţurile mari de retail de pe piaţă”, spune Dragoş Petrescu, fondatorul grupului City Grill.

    Cu toate că echipa companiei are 1.450 de angajaţi, la momentul actual sunt activi doar câteva zeci dintre aceştia, „fiindcă şi-au exprimat dorinţa, iar pe liniile de business pe care ne dezvoltăm avem nevoie de colegi. Restul sunt în work from home (lucru de acasă – n.red.), sau şomaj tehnic. Nu am dat pe nimeni afară. Am accesat şomajul tehnic pentru angajaţi şi vom accesa şi alte ajutoare pe care statul le dezvoltă, astfel încât să ieşim cu toţi cei 1.450 de angajaţi din această situaţie.”

    În prezent, restaurantul procesează zilnic câteva sute de comenzi, dintre care circa două treimi sunt cu livrare proprie, iar restul sunt acoperite prin parteneriatele cu platformele de profil. „Noi suntem obişnuiţi să pregătim mâncare zilnic pentru 15.000 de clienţi, à la carte. Am reuşit să intrăm într-un timp record în e-commerce, fără a avea o experienţă relevantă anterioară în online sau în delivery. Dar cu ajutorul echipei ne-am mobilizat şi am pornit repede şi bine.” În această perioadă, spune Petrescu, la putere rămâne bucătăria românească, reprezentată de produsele vedetă ale brandurilor companiei: raţa pe varză, micii, sarmalele, carnea la garniţă, ciolanul.

    În privinţa aşteptărilor pentru acest an, nu doar estimările privind cifra de afaceri au avut de suferit. „Aveam mai multe proiecte în derulare şi toate vor avea întârzieri cauzate de situaţia actuală, bineînţeles. Proiectul de recondiţionare la Hanu’ berarilor Casa Oprea Soare este o lucrare foarte amplă pe care o aveam în desfăşurare, fiind clădire monument istoric clasă A, include reconsolidare şi restaurare.

    Mai aveam în plan lucrări de reamenajare, două noi restaurante, intrare pe zona hotelieră, prin cele 22 de camere disponibile la Hanu’ berarilor, în regim boutique hotel. Momentan planurile se schimbă de la o zi la alta şi este dificil să estimăm noi termene de finalizare.”

    Antreprenorul spune că este hotărât să depună toate eforturile astfel încât să transforme această perioadă critică într-o oportunitate şi să se adapteze la noile condiţii. În opinia sa, actuala criză „este o perioadă interesantă dintr-o anumită perspectivă: simţim acea emoţie antreprenorială. Suntem din nou la început, ca acum 16 ani, dar într-o lume total diferită”.

    În ceea ce-i priveşte pe colegii săi din piaţa locală a restaurantelor, Petrescu estimează că 40% – în special cele care se bazau pe credit furnizor – vor considera restartul aproape imposibil. „Ca forţă de muncă, cred că piaţa va dispune de candidaţi, atât din restaurantele care nu vor reuşi să se restarteze, din alte businessuri care nu vor reuşi să supravieţuiască în alte domenii, cât şi dintre cei care au revenit din afara ţării. Industria va fi mai bună, mai calitativă şi mai puternică. Această criză ne-a unit mai mult ca niciodată ca industrie şi ca echipă.”

    De asemenea, adaugă el, industria va avea nevoie de aproximativ un an pentru a se pune pe picioare şi pentru ajunge de unde a plecat. „Pentru restaurante, anul 2020 este compromis şi va fi în cel mai bun caz la 50% din 2019 (trei luni pe zero şi trei luni la 30%, urmate de alte trei luni la 70% faţă de 2019).

    ”În opinia sa, antreprenorii şi oamenii de afaceri trebuie să-şi revadă procesele, să facă ordine în ele, să optimizeze costurile, să se adapteze şi să dezvolte idei, linii de business. În egală măsură, adaugă el, aceştia trebuie să se uite spre exterior, spre piaţă şi să observe schimbările şi noile mecanisme comportamentale, obiceiuri de consum.

    „Comerţul tradiţional, de exemplu, se duce către eCommerce, servirea la masă se transformă în livrare sau ready to eat şi ready to cook. Acestea pot fi oportunităţi, colace de salvare pentru un business, prin urmare trebuie să fim deschişi către schimbare.

    Transformările pe care industria le suferă acum sunt, crede Petrescu, ireversibile. „Nu cred că ne vom mai întoarce la ce aveam în urmă cu 1-2 luni, va trebui să integrăm toate aceste schimbări în businessul de mâine. Şi nu cred că se pune real vorba despre recuperare, ci despre supravieţuire şi reinventare. Cred că acest an este marele examen de antreprenoriat pentru mediul de business din România, nu doar în HoReCa, dar şi în celelalte sectoare economice.”


     

  • Antreprenoarea care a descoperit cum te poţi transforma peste noapte în „grădinar de apartament”

    „Povestea Aerium a început prin 2014, după ce am văzut prima dată un terariu şi am fost fascinată de ideea de plante în sticlă”, spune Ramona Bejan, antreprenoarea din spatele acestui business.
    Coincidenţă sau nu, sediul Aerium este în Bucureşti pe Aleea Platanului, iar potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor firma nu a încheiat în niciun an pe minus, deşi variaţii în evoluţia indicatorilor de business au existat. În 2018, Aerium a ajuns la o cifră de afaceri de circa 77.000 lei, dar cu o marjă generoasă de peste 40%.
    „Am absolvit Facultatea de Biologie a Universităţii Bucureşti, apoi am fost reprezentant medical o scurtă perioadă. Probabil aveam nevoie de o activitate creativă, nu mi-am dat seama iniţial, dar a fost o chemare spre natură şi spre frumos. Business-ul s-a dezvoltat organic, făcusem şi un curs de antreprenoriat în industrii creative şi asta probabil a fost baza de cunoştinţe pe care am avut-o.”
    Ramona Bejan şi-a dorit foarte mult ca businessul dezvoltat să fie pe cât posibil made in Romania. A început să caute furnizori pentru sticlă şi după mai multe refuzuri a găsit fabrica potrivită, cu care lucrează şi azi. Problema era că la acel moment, plantele aeriene, Tillandsia, nu existau în Româia, aşa că antreprenoarea a convins un distribuitor local să-i aducă o serie de plante aeriene din Olanda.
    Terenul era absolut nou, dar cumva ideea unor plante suspendate, fără rădăcini, aduse parcă dintr-o altă lume a prins şi în România. „Aerium a pornit ca un proiect din zona de design minimalist, unde accentul e pus pe produse simple, dar cu materiale şi finisaje de calitate şi totodată cu un vibe modern. Aşa că plantele aeriene au fost alegerea perfectă pentru produsele Aerium, fiind din start nişte plante mai aparte, fără nevoie de pământ, pe care le putem considera nişte curiozităţi ale naturii. În primii ani toţi clienţii întrebau dacă sunt vii, erau o noutate totală pentru România.”
    Plantele din familia Tillandsia, care are circa 650 de specii, au forme sculpturale, absorbţia nutrienţilor fiind făcută exclusiv prin frunze. Dacă pui o astfel de plantă în pământ, aceasta moare.
    „Rădăcinile le folosesc în natură doar pentru fixarea de substrat. Sunt multe specii de plante, noi putem să aducem din seră peste 100 de specii de plante aeriene, toate diferite între ele. De-a lungul timpului, am experimentat cu probabil două treimi din varietatea disponibilă a furnizorului, dar pentru clienţi toate erau noi şi aveau preferinţă mai ales spre unele specii de plante, le evitau pe cele care erau mai scumpe, considerate specii mai rare, aşa că am păstrat o gamă considerată accesibilă pentru clienţi care nu au preferinţă spre colecţionare, ci preferă să aibă în casă câteva plante aeriene, indiferent de specie.”
    Neavând rădăcini fixe, o plantă aeriană capătă utilizări nebănuite, inclusiv de „animal” de companie pentru un copil. „Avantajul e că pot fi mai aproape de tine tocmai pentru că nu au nevoie de pământ ca să trăiască. Se ştie că plantele au efect asupra stării noastre de bine. Când eşti la birou şi ai nevoie de un pic de relaxare, planta aeriană nu are nevoie de la fel de mult spaţiu ca o plantă în ghiveci. Experienţa e cumva mai apropiată, pentru că le uzi prin scufundare sau le pulverizezi. Am observat că cei mici, copiii, sunt fascinaţi de ele, iar părinţii preferă de multe ori să le ofere o plantă aeriană de care să aibă grijă în locul unui animal de companie.”
    Mai mult, o plantă aeriană îţi exersează şi creativitatea, tot datorită caracterului ei mobil.
    „Poţi să o muţi oriunde, poţi să-i construieşti un suport sau un ambient, poţi inclusiv să o pui pe altă plantă. Practic, ai libertatea de a face orice cu ea, mai puţin de a o planta în pământ. În plus, sunt foarte rezistente, e destul de greu să omori o plantă aeriană, dar trebuie să ştii câteva secrete, şi anume să nu o uiţi în apă pentru că poate putrezi şi să îi observi frunzele pentru că în timp îţi poţi da seama dacă e deshidratată şi are nevoie de mai multă apă. Poţi să pleci în vacanţă două săptămâni (nu e cazul acum – n.red.) şi trebuie doar să o laşi în apă câteva ore înainte să pleci, în locul celor 15-20 de minute obişnuite.”
    Mai departe, atât timp cât plantele aeriene au lumină indirectă, orice casă este potrivită. În general, este de preferat ca lumina directă să fie în primele ore ale dimineţii sau spre seara, pentru că soarele de prânz sau de după-amiază le poate arde frunzele, mai ales vara.
    „Temperatura trebuie să fie peste 4 grade Celsius, deci le putem folosi şi la exterior, pe perioada primăvară-toamnă. În funcţie de specie, pot prefera o umiditate mai scăzută sau mai crescută, dar cel mai bine ne dăm seama după forma frunzelor. Atunci când frunzele încep să se «răsucească» sau să-şi piardă din forma lor iniţială, înseamnă că au nevoie de mai multă apă. Ca regulă, se pot scufunda o dată, de două ori pe săptămână, timp de 15-20 de minute, cu frunzele în apă, se pot pulveriza sau se pot scufunda şi pulveriza alternativ. Sunt foarte rezistente şi uşor de îngrijit, dar cu acest mic detaliu, că trebuie întotdeauna să fim atenţi la forma frunzelor.”
    Ramona Bejan spune că dincolo de plante, încercarea ei este de a dezvolta businessul şi spre alte direcţii, organic bineînţeles, aşa cum a făcut-o şi până acum. „Momentan am adăugat în gama de produse şi nişte ilustraţii cu plante aeriene, tot pentru zona home deco, şi am început o serie de produse unicat. O să încercăm accesarea altor medii de vânzare, vizate sunt florăriile din România şi piaţa externă, prin site-uri de campanii online şi mici magazine de design.”
    Interesant este că pasiunea pentru plante a început să lege şi comunităţi, un exemplu fiind Schimb de Plante, un grup în care oamenii îşi împărtăşesc experienţele şi cunoştinţele legate de plantele de apartament.
    „Oamenii îşi petrec 97% din timp în spaţii închise. Acest lucru ne face, involuntar, să ne deconectăm de ceea ce ne afectează negativ sănătatea fizică şi psihică. Plantele de interior pot suplini parţial nevoia oamenilor de a petrece timp cu natura”, spune Mihaela Budescu, fondatoarea comunităţii online Schimb de Plante, care în prezent are circa 1.500 de membri. A început să îi strângă în noiembrie 2018, atunci când a avut loc primul eveniment. „Scopul cu care am pornit a fost să aduc natura mai aproape de oameni, făcând schimburi de plante şi experienţe legate de ele”, explică Mihaela, care dincolo de lansarea comunităţii Schimb de Plante se mai ocupă de strategie în publicitate şi copywriting.
    În ceea ce priveşte pasiunea ei pentru plante, aceasta a început încă din copilărie. „Când eram mică, de la bunica mea de la ţară cu care mergeam pe câmp, de la vecina din faţa blocului cu care grădinăream, de la mama, cu care îngrijeam plantele de acasă.”
    Acum, comunitatea creată de ea acţionează ca un agregator de informaţii, dar şi ca o sursă de inspiraţie pentru cei care abia acum iau primele lecţii despre organizarea unor grădini interioare, partea bună fiind că acest schimb de informaţii se poate realiza online, prin intermediul Facebookului. Astfel, cu plante care cresc aproape singure şi care pot avea întrebuinţări multiple, dar şi alături de o comunitate care înfloreşte pe zi de trece, adăugarea în CV a unei noi meserii, cea de „grădinar de apartament”, ar putea fi chiar doza de relaxare necesară în aceste momente.

  • Criza actuală: marele moment al start-up-urilor tech

    Acesta este crezul după care se ghidează echipa ROCA X – un vehicul investiţional dedicat start-up-urilor de tehnologie.
    „Considerăm că în această situaţie de criză companiile tech se pot adapta foarte rapid şi pot fi flexibile, aşadar este un moment în care să nu ne retragem şi să stăm deoparte, ci dimpotrivă, să susţinem mai departe creşterea acestui ecosistem care aduce valoare adăugată. Ne propunem să fim tot mai activi în această perioadă deoarece domeniul start-up-urilor este cel care ar trebui să dea acum foarte multă speranţă prin faptul că sunt de obicei foarte agile – au echipe suple care se pot adapta uşor şi face faţă acestui nou mod de lucru remote, şi care în sine vin cu modele disruptive”, a spus Alexandru Bogdan, manager investiţii în cadrul ROCA X, la emisiunea ZF IT Generation.
    Lansat în iunie anul trecut de un grup local de antreprenori, ROCA X a finanţat până în prezent 11 start-up-uri de tehnologie, iar echipa îşi continuă strategia şi planul de a adăuga în portofoliu încă
    14 businessuri noi până la finalul acestui an.
    „Obiectivul nostru este foarte ambiţios. Acum avem în portofoliu 11 companii pe care le susţinem în varii formule, iar obiectivul până la sfârşitul anului ar fi să ne apropiem de 25 de start-up-uri în portofoliu. Deci vom menţine acest ritm destul de alert. În acest moment suntem în curs de a perfecta cinci tranzacţii care se află în diferite stadii ale deal-ului, semnării actelor ş.a.m.d. Continuăm să investim şi niciunul dintre lead-urile consistente pe care le avuseserăm înainte nu a fost stopat în contextul crizei”, a punctat el.
    Tranzacţiile la care lucrează acum ROCA X sunt investiţii în start-up-uri ce activează în domeniile eHealth, digital learning, cybersecurity, deep tech şi marketplace.
    „Considerăm că este foarte important ca aceste start-up-uri să fie pregătite şi pentru schimbările comportamentale din viitor. Nu vedem nevoia unui focus pe lucrurile contextuale care pot să aibă tracţiune în aceste zile de lockdown, de work from home, ci mai degrabă pe cele care vor rămâne în comportamentul consumatorilor şi vor putea să se adapteze mai departe”, a subliniat Alexandru Bogdan. 
    Astfel, echipa ROCA X se ghidează în continuare după aceleaşi criterii de selecţie pentru start-up-urile tech pe care le finanţează, însă este atentă la capacitatea lor de a se adapta noului context, precum şi la ceea ce va urma apoi.
    „Există un set de criterii universal valabile pe care trebuie să le aplicăm cu toţii – de la evaluarea echipei de fondatori la capacitatea tehnică şi planurile de «go to market». Sunt anumite ajustări şi este evident că în momentul în care întâlnim un nou model de business, o nouă iniţiativă de start-up, trebuie să punem lucrurile în contextul curent, în ce măsură pot fi afectate, în ce măsură activează în aceste domenii afectate de criza curentă, dar, evident, încercăm să îi susţinem cât mai mult cu sfaturi despre cum să se ajusteze şi adapteze acestei noi situaţii”, a explicat el.
    În contextul actual al crizei declanşate de pandemia de COVID-19, echipa ROCA X a analizat toate businessurile din portofoliul său şi a conceput un plan de măsuri dedicat pentru fiecare din cele trei categorii –  companii care sunt favorizate de această criză, companii care se află la început de drum şi companii afectate direct de criză. Astfel, în cazul companiilor care înregistrează creşteri acum, echipa ROCA X le-a sfătuit să monetizeze momentul, să profite de oportunitate, dar fără să fie oportunişti, a punctat Alexandru Bogdan.
    „În cazul celei de-a doua categorii – companii aflate la început de drum, acestea au acum o gură de aer pentru a se adapta şi pentru a lucra la îmbunătăţirea produselor lor. Iar în cazul companiilor afectate, fiindcă activează în mod direct în domeniile lovite acum, a trebuit să fim alături de ele pentru a optimiza cashflow-ul şi pentru a face planuri de backup. Majoritatea companiilor în care noi am investit sunt însă într-o poziţie favorabilă acum.”
    Printre start-up-urile din portofoliul actual al ROCA X care se află în prezent într-o poziţie favorabilă se numără MedicAI, Beez, Frisbo şi Milluu.
    „MedicAI a creat o platformă de procesare de imagistică complexă care înregistrează o adopţie accelerată în rândul clinicilor mici şi mijlocii ce au nevoie să rămână în contact cu pacienţii cronici al căror tratament trebuie să continue. De asemenea, Beez şi Frisbo, care acţionează în zona de e-commerce, înregistrează pe de o parte creşteri, iar pe de altă parte se adaptează, au idei de spin-off-uri în materie de extindere a portofoliului pe care le pregătesc pentru perioada următoare. Iar cei de la Millu (aplicaţie mobilă pentru închiriere de apartamente – n.red.) s-a implicat social pentru cei care luptă acum în prima linie împotriva răspândirii virusului prin campania «Locuinţe pentru medici»”, a explicat el.
    În portofoliul ROCA X există însă şi un start-up din Portugalia – BetMarkets, care tocmai în perioada izbucnirii crizei vroia să lanseze platforma online dedicată pariurilor sportive, însă acum competiţiile sportive nu mai au loc, aşa că fondatorii au fost nevoiţi să amâne lansarea. De asemenea, un alt proiect din portofoliul ROCA X care are parte de un moment de respiro acum este yeParking din Cluj-Napoca – o aplicaţie mobilă care le oferă utilizatorilor de smartphone-uri posibilitatea de a găsi cu uşurinţă un loc de parcare în oraş.
    „În condiţiile în care acum lumea nu se mai deplasează atât de mult cu maşina, echipa yeParking are un moment de respiro pentru a finaliza anumite implementări în zona B2B ce vor fi anunţate cât de curând”, a menţionat Alexandru Bogdan. Totodată, a adăugat el, start-up-ul Feexers din portofoliu, care a dezvoltat o aplicaţie mobilă ce pune în legătură clienţii cu diverşi furnizori verificaţi de servicii de îngrijire personală şi de întreţinere a locuinţei (electricieni, instalatori, zugravi, cosmeticieni etc.), se confruntă cu o reticenţă a utilizatorilor în această perioadă.
    „Chiar dacă echipa Feexers a luat măsuri şi a făcut traininguri cu feexerii în ceea ce priveşte conduita şi igiena, există acum această reticenţă de a invita oameni străini în casă.”
    În cazul în care start-up-urile din portofoliu vor întâmpina probleme, fondatorii ROCA X vor lua măsurile necesare pentru a-i ghida şi ajuta să îşi redreseze businessul.
    „Pentru fiecare caz în parte vom analiza în ce măsură se confruntă cu astfel de situaţii care doar amână momentul în care ele vor confirma dezvoltarea, în ce măsură este nevoie să se adapteze şi să ajusteze modelele de business pe care le au într-o direcţie în care credem că vor avea succes, şi vom susţine mai departe start-up-urile respective sau cele care sunt în faza de decolare, astfel încât să primească şi mai mult suport pentru a se lansa rapid”, a spus managerul de investiţii al ROCA X.
    În plus, echipa ROCA X are în plan să facă runde de follow-up pentru o parte din start-up-urile în care a investit deja.
    „Noi ne-am propus să facem runde de followup, să fim mai mult timp alături de start-up-urile în care avem încredere. În domeniul investiţiilor în start-up-uri tech, procentele/şansele nu sunt neapărat de partea companiilor de venture capital. Este cunoscut faptul că 65% dintre investiţii au un randament subunitar şi toată lumea mizează pe acele 2-3 câştigătoare care să crească rapid şi să ajungă la multipli de 10x, 20x, 30x şi poate chiar 100x, la care sperăm cu toţii, că de aceea vorbim de unicorni.”


    Tranzacţiile la care lucrează acum ROCA X sunt investiţii în start-up-uri ce activează în domeniile eHealth, digital learning, cybersecurity, deep tech şi market-place.


    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

  • Ce l-a făcut pe un tânăr de 35 de ani să lanseze o afacere cu pălării care ajung să coste peste 1000 de euro şi cine sunt clienţii lui

    Sapovalov este originar din Rîmnicu Sărat, judeţul Buzău, şi vine dintr-o familie cu tradiţie în artizanat şi cu înclinaţii artistice. Bunicul său a fost cizmar, iar tatăl lucrează în domeniul auto – în trecut a cochetat cu designul auto, iar acum recondiţionează maşini clasice.
    „Având aceste repere în familie şi fiind de mic atras de latura artistică şi de cea a meşteşugului, mi-a fost mult mai uşor să asimilez anumite cunoştinţe şi deprinderi pentru a-mi asuma meseria de pălărier”, spune el.


    Buzoianul în vârstă de 35 de ani spune că proiectul a fost hrănit de vechea sa pasiune pentru filmele western, cultura nativ americană şi perioada anilor 1930-1940. La acestea s-a adăugat curiozitatea de a afla şi a învăţa procesul care stă în spatele pălăriilor. Aşa a apărut proiectul The Hat Butcher.
    „Neavând acces la o şcoală şi o bază didactică pentru a învăţa această meserie (cel puţin la noi în ţară), am decis să învăţ singur şi aşa a început un lung proces de căutare, descoperire şi autoeducare. A constat în studierea de cărţi vechi de la 1800 dedicate acestei meserii, în multe ore petrecute în online căutând orice informaţie legată de subiect şi foarte multe ore de practică şi experimentare. Învăţarea este continuă, deoarece încerc să mă dezvolt şi să evoluez pentru a putea oferi un produs handmade superior, care să se ridice sau chiar să depăşească nivelul vechilor pălării – impecabile prin aspect, calitate şi personalitate”, povesteşte Octavian Sapovalov.
    De ce The Hat Butcher? „Numele (butcher – măcelar, călău / hat – pălărie – n.red.) îşi trage rădăcinile tot din perioada Vestului Sălbatic, când nelegiuiţii foloseau denumiri şi porecle pentru a impune o anumită imagine şi respect. În alegerea numelui a contribuit şi dorinţa mea de a ieşi din tiparele obişnuite ale meseriei de pălărier.”
    Comenzile primite în primă fază l-au ajutat pe Sapovalov să reinvestească în atelier şi în toate uneltele necesare, despre care spune că „niciodată nu sunt de ajuns”. Nu are o echipă, ci face totul de unul singur, chiar şi fotografiile de prezentare a pălăriilor.
    „Nu am niciun asistent, iar activitatea mi-o desfăşor într-un atelier amenajat într-un apartment în Bucureşti. Totul este făcut de mine, cu excepţia unor accesorii – am o colaborare cu un talentat făuritor american – dar am câţiva prieteni apropiaţi care m-au ajutat şi mă ajută în continuare cu diferite aspecte. Cu ocazia asta ţin să le mulţumesc din suflet pentru că îmi sunt aproape şi pentru încrederea acordată mie şi proiectului.”
    Activitatea The Hat Butcher se desfăşoară pe două planuri. Primul ţine de crearea de produse handmade de calitate, autentice şi personalizate, iar cel de-al doilea plan are ca scop menţinerea în viaţă, promovarea şi transmiterea acestui meşteşug mai departe prin aducerea lui în prezent, în cotidian.
    „Îmi doresc ca toţi cei care sunt atraşi de zona de artizanat şi care vor să înveţe, să beneficieze de o bază, de un ghidaj sub forma unei platforme de learning pe care o pot accesa. Acest plan este într-o formă de concept şi cercetare în momentul de faţă, caut o formă optimă de implementare în piaţa internă şi externă. Revenind la primul plan de activitate, The Hat Butcher îşi doreşte să readucă în atenţia oamenilor pălăria şi rolul ei în definirea stilului personal. Totodată poate fi o unealtă care forţează o descoperire a sinelui printr-un aspect vizual personalizat. The Hat Butcher nu vrea să promită nimic, vrea doar să arate şi o altă faţă a pălăriei, să o facă mai accesibilă perioadei actuale şi îşi doreşte crearea unei comunităţi care să fie parte la o serie de evenimente dedicate meşteşugului handmade”, explică artizanul.
    Octavian Sapovalov spune că vrea să mai cumpere unelte noi pentru a putea îmbunătăţi procesele de execuţie şi a evolua din punctul de vedere al time managementului şi al calităţii. Urmează şi lansarea site-ului de prezentare şi are în plan o relocare a atelierului într-un spaţiu mai mare, care să includă un showroom şi posibilitatea de organizare a unor evenimente pe zona de craft, handmade, după propria viziune. „Pe termen lung îmi doresc să creez o bază puternică în ceea ce priveşte promovarea comercială şi profesională a conceptului The Hat Butcher pe pieţele interne şi externe, menţinerea calităţii produsului şi a serviciului oferit clientului şi un mediu mai efervescent, mai înţelegător şi care să sprijine mai mult meşteşugul.”


    Preţul pălăriilor, care începe de la 250 de euro şi poate ajunge până la 1.000 de euro, variază în funcţie de materialul folosit, de stilul pălăriei, cât şi de accesorizare. Fondatorul brandului spune că are clienţi din tagma artiştilor, creatorilor, a oamenilor din breaslă, şi se bucură că din ce în ce mai multă lume se deschide către zona de custom made şi că e dispusă să înveţe şi să aprecieze efortul depus pentru un produs handmade creat de la zero. „Am avut comenzi din câteva ţări îndepărtate şi de la oameni din domeniu, iar asta m-a bucurat nespus de mult, pentru că feedback-ul lor şi nu numai al lor îmi dă putere şi energie pentru a-mi continua misiunea.”
    Mărturiseşte însă că în momentul de faţă criza cauzată de pandemia de COVID-19 îi afectează activitatea şi îi pune în pericol proiectul. „Ştiu că e o perioadă critică, dar am încredere în mine şi în proiect şi îmi cultiv perseverenţa şi optimismul (nu pe cel prostesc). În momentul de faţă am o activitate constantă, cu comenzi regulate de la clienţi noi şi de la cei «de-ai casei», care deja simt nevoia să-şi creeze colecţii şi pălării pentru diverse stări şi ocazii. Cu excepţia acestei perioade care ne îngreunează traiul tuturor. Să sperăm că nu ieşim prea tăvăliţi din situaţia asta. Oricum, va trebui să ţinem capul sus orice s-ar întâmpla. Eventual şi pălăria pe cap. Cu speranţa că vom trece cu toţii cu bine de această perioadă, le transmit pe această cale un mesaj colegilor de breaslă şi nu numai: ţinem capul şi spiritul sus, strângem din dinţi, nu ucidem visul, ne adaptăm şi vom supravieţui, pe plan psihic, fizic şi economic. Şi, în cazul în care simţiţi că o puteţi face, susţineţi artizanii/artiştii meşteşugari locali.”

    Înapoi în Vestul Sălbatic
    Procesul de creaţie a unei pălării este format din mai multe etape şi este integral manual. Spre deosebire de firmele care produc pălării în serie şi dispun de linii automatizate de producţie, Octavian foloseşte tehnici şi unelte care îşi au originea la începutul anilor 1800. Totul începe prin discuţia cu clientul şi prin stabilirea stilului, materialului, a mărimii şi a culorii pălăriei.
    Materialul de bază al pălăriei este fetrul, un produs obţinut din păr de animal (oaie, iepure, castor sau nutrie). Fetrul se obţine prin aplicarea de apă fierbinte pe straturile de păr, care apoi sunt agitate şi comprimate rezultând astfel un material dens şi compact. Ulterior, este expus la abur, pentru a relaxa fibra, devenind astfel maleabil şi potrivit pentru prelucrare. Imediat după aceea este tras peste un calapod de lemn care creează forma de bază şi face delimitarea dintre partea de sus a pălăriei, denumită coroană, şi partea de jos, denumită bor.
    După ce materialul a fost tras pe calapod, se lasă o zi-două la uscat pentru a căpăta forma dorită, după care suprafaţa materialului este prelucrată cu şmirghel fin pentru un finisaj plăcut şi uniform. Următorul pas este acela de a monta şi de a coase în interior o bandă de piele ce va susţine pălăria pe capul clientului. După adăugarea benzii de piele, urmează aplicarea benzii exterioare, care are rol decorativ. „În cazul produselor The Hat Butcher, banda şi funda sunt din bumbac 100% produs şi în perioada anilor 1940-1950. Culoarea şi lăţimea lor sunt determinate de dorinţa clientului, dar şi de nuanţa de bază a pălăriei – de obicei se aleg culori în contrast.”
    Următorul pas şi ultimul este acela de a modela coroana şi borul pălăriei în stilul ales de client. Apoi urmează o ultimă probă şi eventuale adaptări, daca este cazul, după care produsul finit e înmânat clientului.
    „Procesul manual face ca fiecare pălărie să fie unică şi creată pe profilul şi dorinţa clientului, cu elemente de design şi accesorii aplicate în stilul The Hat Butcher. Astfel, rezultă un produs custom made. The Hat Butcher se remarcă prin faptul că reuşeşte să îmbine vechiul cu modernul, aducând pălăria într-o formă mult mai accesibilă în lumea modernă. Cu fiecare pălărie încerc să evoluez şi să ofer un produs premium. Mereu încerc să vin cu un concept… nu neapărat nou, pentru că nimeni nu reinventează roata, dar cu o viziune proprie asupra produsului, care, sper eu, îl face în final mai atractiv şi mai misterios”, spune pălărierul.
     

  • (P) În siguranţă pe timp de pandemie

    Consultanţa medicală la distanţă ca beneficiu este ataşată asigurării de sănătate şi este oferită asiguraţilor din portofoliul Signal Iduna pentru perioada în care este instituită starea de urgenţă, în contextul actual al pandemiei de COVID-19. „Venim în sprijinul clienţilor noştri în această perioadă dificilă, oferindu-le acces la acest tip de consultanţă şi la servicii medicale de calitate, dorind să creăm o experienţă cât mai apropiată de cea pe care un pacient o are într-o clinică. Acest lucru a devenit posibil cu ajutorul partenerilor medicali cu care colaborăm”, spune Tiberiu Maier, CEO al Signal Iduna. Serviciul este oferit gratuit în contextul actual asiguraţilor din portofoliul companiei. Consultaţiile efectuate la distanţă merg pe acelaşi principiu ca şi consultaţiile din clinică, fiind accesate doar în cazul în care există modificări în starea de sănătate a fiecărui asigurat, acestea neavând un rol de prevenţie.
    Pentru medicamente ce se pot elibera fără reţetă medicală, medicul va comunica recomandarea către asigurat, iar acesta le va putea achiziţiona. Dacă sunt necesare medicamente eliberate doar pe bază de reţetă, medicul o va emite şi o va trimite către asigurat pe canalul de comunicare agreat cu acesta. Pentru orice alte recomandări sau trimiteri pentru analize şi alte investigaţii, medicul va emite un raport medical sau concluzii. „Recomandăm asiguraţilor să solicite aceste documente”, notează reprezentanţii businessului.
    Signal Iduna România are peste 150.000 de clienţi cu asigurare de sănătate, fiind liderul pieţei de asigurări de sănătate. Potrivit reprezentanţilor companiei, asigurările Signal Iduna se adresează majorităţii segmentelor de clienţi, cu o concentrare  pe persoanele active, salariaţi şi mici antreprenori, cu un stil de viaţă sănătos şi preocupaţi de soluţii digitale. „Contextul actual va continua să modifice comportamentul de consum, nu însă şi nevoia de servicii medicale. Conştientizarea la nivelul colectiv al societăţii a riscului de îmbolnăvire ce poate apărea în urma unei situaţii neprevăzute constituie un avantaj pentru achiziţia şi gestionarea unei asigurări online. Fiind prima companie din piaţa locală care a lansat produse individuale de asigurări private de sănătate de tip e-commerce, ne aşteptăm la o evoluţie favorabilă pe toate categoriile de vârstă în următoarea perioadă.”
    În această perioadă de criză, principala preocupare pentru companie rămâne siguranţa şi sănătatea angajaţilor, clienţilor şi partenerilor. „Am luat toate măsurile necesare de a reduce riscul de îmbolnăvire în rândul angajaţilor şi de a asigura continuitatea activităţii. Toate procesele operaţionale şi tehnice au fost relocate şi adaptate pentru sistemul work from home. Am venit în întâmpinarea clienţilor noştri cu cele mai bune soluţii care să îi ajute la traversarea mai uşoară a perioadei dificile actuale. Am simplificat procesul de rambursare pentru asiguraţi, solicitând mai puţine documente. Toată documentaţia aferentă contractelor de asigurare este acum distribuită în format electronic. În plus, suntem pregătiţi pentru a primi solicitările clienţilor de la distanţă pe mai multe canale de interacţiune: aplicaţia Signal Care Assistant sau în Call Center. De asemenea, comunicăm în permanenţă pe paginile de Facebook si LinkedIn şi pe site-ul companiei noutăţi despre contextul actual al pandemiei de COVID-19 şi informaţii despre utilitatea serviciului de consultanţă medicală la distanţă şi a aplicaţiei Signal Care Assistant.”
    O altă măsură luată de companie a fost de a se alătura iniţiativelor de solidaritate, venind în sprijinul cadrelor medicale şi al pacienţilor din cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” prin donarea de echipamente şi consumabile medicale necesare secţiei de terapie intensivă şi destinate administrării controlate a medicaţiei. „Momentul dificil în care ne aflăm poate fi depăşit doar printr-o atitudine proactivă şi o conştientizare a responsabilităţii sociale. Trebuie să înţelegem că ne confruntăm cu o situaţie incertă în perioada următoare, iar ajutorul fiecăruia dintre noi reprezintă un pas important pentru combaterea evoluţiei virusului. Personalul medical luptă în fiecare zi pentru a salva şi trata un număr foarte mare de pacienţi infectaţi şi, de aceea, dorim să le mulţumim şi să îi sprijinim cu echipamentele medicale absolut necesare”, spune Tiberiu Maier, CEO al Signal Iduna.
    „Donaţia SIGNAL IDUNA sprijină personalul medical al Institutului în lupta cu SARS-CoV-2, facilitându-i activitatea de zi cu zi, de la patul bolnavului, pe secţiile clinice şi în terapie intensivă. Rulajul pacienţilor este extrem de mare, toţi au nevoie de îngrijire specială iar aparatura medicală şi consumabilele sunt de importanţă majoră. Un pacient ajuns la terapie intensivă, poate avea nevoie simultan chiar de mai multe injectomate, prin care i se administrează medicaţie, substanţe de reechilibrare sau chiar nutriţie. Donaţia completează aparatura existentă deja în spital şi asigură necesarul suplimentar din aceste zile”, declară Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”.

  • Ce se întâmplă cu naşterile în România după criza coronavirusului. Sociolog: „Ne putem uita la fenomene similare, iar cel mai apropiat fenomen este al uraganelor din Statele Unite”

    Romulus Oprica, sociolog şi managing partner al firmei BrandBerry, observă că, în mod istoric, după perioadele de criză au urmat creşteri ale natalităţii. Acestea au fost generate însă de creşterile economice de după aceste crize, prin urmare el nu susţine ipoteza conform căreia în contextul incertitudinii actuale ar urma un astfel de scenariu.

    În presa internaţională se vorbeşte totuşi despre un posibil boom (Baby Boom) al numărului de copii ce se vor naşte după această perioadă şi există chiar şi un termen atribuit în social media acestei generaţii – „coronials”.

    „Peste criza economică care era deja aşteptată de un an s-a suprapus această criză a coronavirusului. Am dubii că vom întâlni un fenomen puternic de tip baby boom”, a spus Romulus Oprica în cea mai recentă ediţie a emisiunii Viaţă de corporatist #izolatladomiciliu.

    Un posibil efect de creştere a natalităţii ar fi benefic în contextul în care un studiu publicat la începutul anului arăta că până în 2050, din cauza migraţiei dar şi a scăderii natalităţii, populaţia României ar putea scădea cu 3 milioane de persoane.

    Într-un scenariu în care totuşi natalitatea ar fi impulsionată de această perioadă de izolare, sociologul vede o posibilă creştere cu 5% a numărului anual de copii. „Şi Gripa Spaniolă a venit tot după o perioadă de Război Mondial, o perioadă de boom economic, e relativ greu de făcut predicţii – ne putem uita la fenomene similare, iar cel mai apropiat fenomen este fenomenul uraganelor. Dacă ne uităm la cum a crescut natalitatea în Statele Unite după uragane putem spune că ne putem aştepta la un procent de creştere de 5%.”

    El subliniază însă că este greu de prezis acum ce se va întâmpla în contextul acesta atipic în care ne aflăm.

    Anul trecut, în România s-au născut doar 178.000 de nou-născuţi, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Acesta a fost al doilea an consecutiv cu o scădere record a natalităţii, iar  numărul naşterilor nu a mai depăşit numărul deceselor în nicio lună.

     


     

  • Opinie Cristian Bichi, consilier BNR: Care sunt ţările care au amânat plata creditelor şi sub ce formă

    Pentru reducerea efectelor economice negative produse de urgenţa sanitară declanşată de apariţia noului coronavirus, o serie de ţări au adoptat moratorii oficiale privind plăţile aferente creditelor bancare. Ideea câştigă progresiv teren, noi ţări luând recent măsura respectivă, adaptată la contextul naţional, sau intenţionând să faca aceasta în viitorul apropiat. Există însă şi state care nu au inclus un moratoriu oficial de plăţi în cadrul priorităţilor lor imediate. Articolul de faţă prezintă situaţia actuală din domeniu în ţările aflate în vecinătatea apropiată a României şi care, în general, au economii cu caracteristici apropiate acesteia. Abordarea comparativă va permite cititorilor să evalueze măsurile relevante din ţara noastră în context regional.

    Austria

    În data de 4 aprilie 2020, Austria a adoptat o lege federală prin care a fost introdus un moratoriu oficial privind împrumuturile şi alte instrumente similare. Moratoriul este valabil pentru o perioadă de 3 luni. El permite o amânare a plăţilor aferente ratelor de capital şi dobânzilor, la contractele de împrumut incheiate cu consumatorii şi microîntreprinderile înainte de 15 martie 2020, daca acestea ajung la scadenţă în intervalul 1 aprilie – 30 iunie 2020. Moratoriul este opţional pentru debitori si obligatoriu pentru banci. Un debitor are dreptul de a cere aplicarea moratoriului dacă în circumstanţele extraordinare cauzate de raspândirea pandemiei de COVID-19 a pierdut venituri, ceea ce i-a afectat capacitatea de a face faţă serviciului datoriei (legea arată cum trebuie interpretat acest criteriu de eligibilitate). Debitorul nu va fi considerat în întârziere pentru durata amânării plăţilor, prin urmare nu se vor percepe dobânzi penalizatoare. Părţile contractante pot încheia înţelegeri care să devieze de la prevederile moratoriului, în special privind posibile plăţi partiale, ajustări de dobânda şi rate de capital sau reeşalonări.

    Noua lege mai stabileşte limitarea dobânzii moratorii la nivelul dobânzii legale în contractele încheiate înainte de 1 aprilie 2020, dacă debitorii nu efectuează plăţile datorate în intervalul 1 aprilie – 30 iunie 2020 sau fac aceasta în mod parţial, ca urmare a afectării semnificative a performanţei lor economice din cauza crizei sanitare generate de COVID-19. De asemenea, debitorii nu vor fi obligaţi să ramburseze costurile executării extrajudiciare a datoriei sau ale măsurilor de recuperare. Legea mai stabileşte condiţiile în care nu vor exista obligaţii de plată a penalităţilor contractuale dacă debitorul este în întârziere.

    Bulgaria

    În domeniul moratoriilor de plăţi la credite, Bulgaria a acţionat etapizat. Într-o primă fază, guvernul a adoptat un moratoriu privind dobânzile penalizatoare la împrumuturile bancare, ce va intra în vigoare din 13 aprilie 2020. Măsura nu a avut în vedere reglementarea plăţii altor obligaţii ale debitorilor faţă de instituţiile creditoare, aceste aspecte urmând a fi rezolvate în etapa a doua, după clarificarea şi implementarea de măsuri de reglementare bancară care să permită băncilor flexibilitate sporită în a veni în sprijinul clienţilor lor, pentru a reduce efectele negative asupra acestora ale crizei sanitare.

    Un pas important în adoptarea unui moratoriu temporar şi selectiv pentru suspendarea plăţilor la împrumuturile bancare a fost făcut în data de 3 aprilie 2020, când Banca Naţională a Bulgariei a anunţat, printr-un comunicat oficial, că a adoptat decizia de a respecta Orientările referitoare la moratoriile legislative şi private asupra plăţilor la credite legate de COVID-19, emise de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE).

    După cum se precizează în comunicat, moratoriile asupra plăţilor aferente împrumuturilor bancare pot fi un instrument eficace pentru uşurarea dificultăţilor de lichiditate ale clienţilor bancari în contextul crizei COVID-19. Ele pot avea însă efecte adverse asupra instituţiilor de credit, întrucât în conformitate cu cadrul de reglementare existent (n.n. – în mare măsura derivat din reglementări europene), plăţile amânate sau suspendate în legatură cu împrumuturile bancare conduc la costuri şi cerinţe de capital adiţionale pentru entităţile creditoare.

    Totodată, comunicatul sublineză că orientările ABE introduc un principiu temporar în conformitate cu care moratoriile bancare în privinţa plăţilor la împrumuturile bancare nu au ca rezultat o reclasificare a expunerilor sub formă de active restructurate sau în default, dacă măsurile se bazează pe legea naţionala şi sunt agreate şi implementate la nivelul sistemului bancar.

    Pe baza orientărilor ABE, banca centrala bulgară a solicitat băncilor comerciale să propună, în cinci zile lucratoare, o reglementare unică privind un moratoriu privat referitor la plăţile aferente împrumuturilor bancare în relaţie cu criza COVID-19.

    Regulile elaborate de bănci, agreate cu banca centrală, vor oferi instituţiilor creditoare flexibilitate în oferirea de facilităţi la împrumuturile bancare pentru clienţii lor. Detalii privind benficiile pentru persoanele fizice şi firme vor fi cunoscute odată cu publicarea reglementării privind moratoriul privat.

    Republica Cehă

    În perioada imediat următoare declanşării crizei Covid-19, unele bănci din Republica Cehă au suspendat în mod voluntar ratele la împrumuturile clienţilor lor. Ca şi în situaţia Poloniei, măsurile au fost luate ca urmare a recomandărilor asociaţiei bancare naţionale, care nu au însă forţă obligatorie. Pentru a ajuta băncile să reduca impactul suspendărilor de plaţi asupra situaţiei lor financiare, banca centrală a Cehiei a relaxat regulile sale de clasificare a activelor bancare.

    Un proiect de lege privind introducerea unui moratoriu la plata creditelor şi a altor măsuri extraordinare a fost aprobat de guvern în data de 1 aprilie 2020. În prezent, proiectul este dezbătut în Parlamentul ceh, în baza unei proceduri de aprobare rapidă, asfel încât se aşteaptă ca legea să intre în vigoare în următoarele zile.

    În absenţa unor modificări aduse de leguitorii cehi, legea privind moratoriul la plata creditelor va avea prevederile prezentate în continuare. Beneficiarii moratoriului vor fi persoanele fizice, persoanele fizice cu activităţi de afaceri cât şi persoanele juridice, care vor putea să-şi amâne plăţile pentru trei (până la 31 iulie) sau şase luni (până la 31 decembrie) pe baza unei notificări transmise instituţiei lor creditoare. În notificarea sa, debitorul va trebui doar să specifice că doreşte să beneficieze de prevederile moratoriului din cauza problemelor economice pe care le întâmpină în contextul pandemiei de COVID-19. Situaţia de dificultate economică nu trebuie demonstrată. Moratoriul va fi obligatoriu pentru bănci şi se va aplica automat pe baza notificării mai sus amintite.

    Apelul la moratoriu este posibil cu condiţia ca împrumuturile pentru care se solicită amânarea să fi fost trase înainte de 26 martie 2020. Pentru împrumuturile cu garanţii reale este suficient ca împrumutul să fi fost contractat înainte de data anterior indicată. Moratoriul nu se aplică anumitor instrumente financiare, cum ar fi: carduri de credit, împrumuturi reînoibile, leasing operaţional sau împrumuturi legate de tranzacţii pe piaţa de capital. Împrumuturile care înregistreaza restanţe de mai mult de 30 de zile la data de 26 martie nu pot beneficia de amânare.

    Pe perioada de suspendare, nu se vor plati ratele de capital scadente şi scadenţa finală va fi prelungită în mod corespunzator cu acestea. De asemenea, firmele vor continua să plătească dobânda şi comisioane în conformitate cu prevederile contractuale iniţiale. În cazul persoanelor fizice, dobânda se va calcula pe durata suspendării, urmând a fi platită după încetarea moratoriului.

    O prevedere interesantă din proiectul de lege este acea că persoanele juridice care beneficiază de moratoriu trebuie pe perioada suspendarii plăţilor să se abţină de la înstrăinarea activelor care ar putea fi folosite pentru satisfacerea creditorului.

    Croaţia

    Nu există încă un moratoriu oficial care să amâne plata ratelor la credite. Măsuri de acest gen se pot aplica numai pe o bază voluntară, autorităţile încurajând instituţiile de credit în acest sens.

    Polonia

    În prezent, nu există vreun plan oficial al guvernului polonez de a introduce un moratoriu de plăţi prin măsuri legislative. Recomandări în legatură cu suspendarea plăţilor la împrumuturi au fost făcute de asociaţia băncilor poloneze, dar acestea nu au un caracter obligatoriu.

    Serbia

    Reglementările privind moratoriul la plăţile la credite au fost publicate în Gazeta Oficiala în data de 17 martie 2020 şi au intrat în vigoare în ziua următoare. Băncile şi firmele de leasing au fost obligate să ofere un moratoriu clientilor în privinţa plăţii obligaţiilor lor aferente creditelor în termen de trei zile (până la 21 martie) prin publicarea unor astfel de oferte pe site-urile lor web. În termen de 10 zile de la notificare, clienţii pot refuza oferta, în absenţa unei reactii a acestora urmând a se considera ca ei au fost de acord cu aceasta. Moratoriul produce efecte juridice la momentul expirării perioadei de zece zile.

    Moratoriul înseamnă o suspendare a rambursării împrumuturilor, cât şi a altor obligaţii către bănci. Debitorii care au beneficiat de mai multe împrumuturi au dreptul la un moratoriu în legătură cu plata ratelor la toate aceste împrumuturi. Daca debitorii continuă să-şi îndeplinească obligaţiile la timp după publicarea ofertei, aceasta nu îi împiedică să solicite oricând moratoriul pe durata stării de urgenţă.

    Pe durata stării de urgenţă, băncile nu vor calcula dobandă penalizatoare la creditele restante. Moratoriul dureaza cel puţin 90 de zile (aceasta este perioada stării de urgenţă). La încetarea moratoriului, debitorii vor continua să-şi plătească ratele, ceea ce înseamnă că termenii lor contractuali sunt practic extinşi cu trei luni. Dacă debitorii vor cere o metodă diferită de plată, mai potrivită necesităţilor acestora, băncile au libertatea de a găsi cele mai potrivite soluţii. În ceea ce priveşte dobânda contractuaăa calculata şi acumulată pe durata moratoriului, ea va fi adaugată la datorie şi distribuită uniform pe durata scadenţei rămase.

    Slovacia

    În data de 7 aprilie 2020, în Slovacia a intrat în vigoare o lege privind impunerea unui moratoriu la plata creditelor şi a altor măsuri extraordinare în sectorul financiar. În conformitate cu noua lege, persoanele fizice, persoanele fizice cu activităţi de afaceri şi întreprinderile mici şi mijlocii pot cere amânarea cu până la nouă luni în cazul băncilor şi cu până la trei luni (cu posibilitatea prelungirii cu încă trei luni) în cazul alor instituţii financiare ce acordă credite.

    Moratoriul are caracter obligatoriu pentru bănci, dacă debitorul solicită să beneficieze de acesta şi îndeplineşte următoarele condiţii: (1) nu are întârzieri la plata împrumutului mai mari de 30 de zile calendaristice, la data primirii solicitării; (2) nu trebuie să fie în default cu cel puţin 100 de euro în cazul altui împrumut cu acelaşi creditor; (3) banca nu a apreciat că debitorul este în default (în înţelesul art. 178 din regulamentul european privind cerinţele de capital) la data primirii solicitării. Debitorul are dreptul să ceară să intre sub incidenţa moratoriului numai o singură dată. Banca creditoare este obligată să informeze clientul dacă este de acord cu solicitarea în termen de 30 de zile. Clienţii trebuie să primesca informatii de la institutiile creditoare despre consecintele amanarii platilor, un obiectiv acestei prevederi fiind acela ca debitorii sa inteleaga ca o astfel de masura nu inseamna iertarea de datorie. Obligatia de rambursare a ratelor este amna ta pentru mai tarziu. Dobanzile la imprumut se calculeaza in continuare pe perioada de suspendare si ele vor fi allocate de institutiile creditoare ratelor ramase de plata dup ace perioada de suspendare a expirat, daca nu se va conveni altfel cu clientul.

    Slovenia

    Un moratoriu oficial in privinta platilor imprumuturilor a fost implementat in Slovenia pe baza unui act normativ adoptat de guvern. Potrivit acestuia, băncile vor acorda o suspendare privind rambursarea împrumuturilor pe o durata de 12 luni, în situaţia în care obligaţiile contractuale nu au devenit scadente înainte de data declarării urgenţei epidemiologice. Moratoriul este aplicabil, la cerere, următoarelor persoane: companiilor slovene, persoanelor fizice cu cetăţenie slovenă, persoanelor fizice ce acţioneaza în calitate de angajatori în conformitate cu legislaţia slovenă, întreprinderilor individuale, agricultorilor, cooperativelor, asociaţiilor şi instituţiilor.

    Condiţiile de acces la moratoriu diferă în funcţie de categoria debitorului şi de unele aspecte specifice. De exemplu, cu excepţia persoanelor fizice, celelalte categorii de debitori trebuie să arate că şi-au plătit impozitele şi contribuţiile sociale şi că înregistrează dificultăţi economice din cauza crizei declanşate de epidemia cu noul coronavirus. Firmele mari trebuie să demonstreze că în absenţa suspendării obligatiilor ar intra în faliment.

    Moratoriul se aplică la toate obligaţiile de plată stabilite prin contract, cu precizarea că dobânzile se calculează pe durata moratoriului. Data scadenţei finale va fi prelungită cu durata suspendării.

    Beneficiarii moratoriului trebuie să raporteze periodic băncii creditoare cum evolueaza situaţia lor financiară. Creditorul poate să suspende sau să reducă durata moratoriului dacă aceasta se justifică în lumina raportărilor primite şi evaluărilor proprii sau ca răspuns la neîndeplinirea obligaţiilor de raportare sau la raportarea de informaţii false din partea debitorilor.

    Ungaria

    Pentru moratoriul din această ţară a se vedea analiza detaliată din articolul “Coronavirusul şi moratoriul privind plăţile la credite în Ungaria” de pe acest blog.

    În loc de concluzii

    Autorul a decis să nu tragă concluzii privind modul cum ţări apropiate geografic au implementat moratorii la plata creditelor, lăsând aceasta întreprindere în seama cititorilor interesaţi. Urmează ca aceştia să decidă dacă măsurile adoptate oficial în Romania în domeniul analizat se compară favorabil sau nu cu cele introduse de statele vecine.

    PS: Articolul de faţă are caracter documentar. El surprinde situaţia existentă la data de 10 aprilie 2020, pe baza informaţiilor disponibile autorului.

  • COVID-19 loveşte în city breakuri. Ce se va întâmpla cu preţurile biletelor de avion după pandemie

    În timp ce guvernele din toată lumea aleg să îşi închidă graniţele şi sfătuiesc oamenii să nu călătorească, cererea pentru zboruri s-a prăbuşit, determinând companiile să îşi menţină la sol toate aeronavele.

    Acestea stau abandonate pe lângă pistele din toată lumea, iar sute de angajaţi au intrat în şomaj tehnic. Şeful Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor, o organizaţie care reprezintă aeronavele lumii, a spus că „industria transporturilor aeriene este în cea mai mare criză în care s-a aflat vreodată”, după cum reiese dintr-o analiză Business Insider.

    Pandemia i-a adus pe toţi operatorii aerieni în pragul falimentului. Câţiva dintre ei s-au prăbuşit.
    Un analist a declarat că, în cel mai optimist scenariu, cererea de zboruri de dinainte de această criză ar putea să ajungă la un nivel similar abia la mijlocul anului 2021.

    Astfel, industria nu va mai fi la fel, spun jurnaliştii de la Business Insider, care subliniază că nu se ştie care dintre companii va supravieţui în acest context.

    John Strickland, un consultant independent din industria aeriană, a declarat pentru Business Insideră că un lucru este sigur: „Industria aviaţiei va fi mai mică”.

    Printre principalele linii de business care sunt ameninţate se numără modelul operatorilor low-cost, cu care oamenii zboară uneori cu preţul a câţiva euro. O piaţă liberă şi mult mai mulţi operatori aerieni low-cost decât în Statele Unite, care caracterizează industria europeană a aviaţiei, fac ca operatorii low-cost de aici să fie în pericol.
    Ryanair de pildă zbura în toată Europa cu preţuri de mai puţin de 100 de dolari, ajungând la un minim de 0,01 dolari pentru anumite zboruri.

    „Acele pieţe au crescut enorm fiindcă mulţi oameni care nu îşi permiteau să călătorească înainte au reuşit cu astfel de operatori”, a spus Strickland. Rezultatul nu s-a văzut doar în zboruri ieftine, ci în industria turismului, care a înflorit astfel în anumite ţări, dar şi în migraţia oamenilor de pe continent.

    Printre operatorii aerieni care au impulsionat asta se numără operatorul irlandez Ryanair şi cel din Regatul Unit EasyJet, cel mai mare şi al patrulea cel mai mare dintre operatorii aerieni în funcţie de numărul de rute operate.
    Ambele suferă din cauza crizei – şi orice prăbuşire sau schimbare a modelelor lor vor impacta modul în care oamenii zboară.

    Irish Times scrie că Ryanair operează acum cu mai puţin de 20 de zboruri pe zi, mai puţin de 1% decât media zilnică de 2.500. EasyJet nu mai zboară deloc: şi-a parcat la sol întreaga flotă de aeronave, iar cei 4.000 de angajaţi sunt în şomaj tehnic.

    Operatorul aerian şi-a amânat comanda de 24 de aeronave Airbus, după ce Sir Stelios Haji-Ioannou, fondatorul operatorului aerian, a declarat că  va rămâne fără lichidităţi în augtust, dacă nu  ajustează comanda de 107 de aeronave, în valoare de 4,5 miliarde de dolari.
    Compania a reuşit să primească un împrumut în valoare de 600 de milioane de lire sterline de la guvernul britanic şi spune că rezervele de cash vor ajunge la 2,3 miliarde de dolari.

    Analiştii citaţi de Business Insider au spus că Ryanair are o rezervă de cash de 4 miliarde de dolari, suficient ca să funcţioneze timp de 18 luni. Acest lucru o transformă în cel mai bine plasat operator aerian.
    Strickland a apus că Ryanair are „fenomenal de mulţi bani” şi nu este „încăcarcată de datorii” din cauza achiţiilor de aeronave.

    El pune acest lucru pe seama „abordării agresive” a modelului low-cost, care a făcut faimoasă linia aeriană pentru zborurile ieftine, dar şi pentru politicile de economisire nepopulare în rândul pasagerilor şi angajaţilor.

    Spre exemplu,Ryanair a propus să îi taxeze pe pasageri pentru folosirea toaletei şi a explorat posibilitatea creării locurilor în picioare în aeronave. Ryanair se află, datorită politicilor sale, printre singurele companii aeriene din lume care au rezerve de bani.

    Prăbuşirea a câţiva dintre operatorii aerieni ar putea face ca preţul biletelor să urce. În Statele Unite, primii patru operatori aerieni controlează mai mult de 80% din piaţă. Dar în Europa, primii patru controlează peste 40% din piaţă.
    „Cred că ceea ce se va întâmpla va fi să se reducă numărul operatorilor aerieni, iar acei operatori aerieni vor începe să se comporte  la fel ca unii operatori din Statele Unite. Cu alte cuvinte – cu cât vom avea mai puţini operatori aerieni, cu atât mai mult preţurile vor urca”, a spus pentru Business Insider consultantul în aviaţie Andrew Carlton.

    Un motiv pentru care preţurile au fost atât de mici este datorat tocmai numărului mare de operatori aerieni.
    Câţiva operatori aerieni low-cost s-au prăbuşit deja: operatorul aerian low-cost britanic Flybe şi-a încetat activitatea în martie, iar Lufthansa a închis operaţiunile Germanwings în aprilie, avertizând că s-ar putea să dureze „ani până când cererea globală pentru zboruri aeriene să se întoarcă la nivelurile anterioare crizei”.

    Operatorii aerieni care vor rămâne s-ar putea să facă schimbări legate de politicile de economisire de costuri. În cazul Ryanair, Strickland a spus: „Cred că un lucru poate fi garantat: vor face tot ceea ce cred ei că este nevoie pentru a fi profitabili”.

     

  • ING Bank va înlocui schema de sprijin pentru clienţii care vor amânarea plăţii creditelor anunţată de bancă pe 17 martie cu prevederile OUG pe acest subiect, inclusiv pentru clienţii care au solicitat deja amânarea plăţii ratelor

    ING Bank va înlocui schema de sprijin pentru clienţii care vor amânarea plăţii creditelor anunţată de bancă pe 17 martie cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 37/2020, care prevalează şi care prevede condiţii mai favorabile clienţilor.

    Printre condiţiile instituite prin acest act normativ se numără o aplicabilitate mai largă, acoperind toate categoriile de clienţi, posibilitatea de a amâna plata ratelor şi/ sau dobânzilor pe o perioadă aleasă de debitori de până la 9 luni, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020, precum şi un proces simplificat de acceptare a noilor condiţii contractuale, fără întocmirea de acte adiţionale şi fără necesitatea deplasării la sediul băncii.

    Astfel, clienţii persoane fizice care vor să beneficieze de amânarea ratelor aferente creditului, fie că este vorba despre un credit de nevoi personale sau unul garantat cu ipotecă, trebuie să completeze formularul care se regăseşte pe site-ul ING până cel târziu pe data de 14 mai 2020 inclusiv.

    Pentru clienţii care au solicitat deja amânarea ratelor prin soluţia oferită de ING (de până la două luni), aceştia vor fi migraţi pe noua opţiune, conform OUG 37/2020, aceasta fiind mai favorabilă, cu o perioadă de până la 9 luni de amânare a obligaţiilor de plată, dar şi un proces de obţinere simplificat, fiind necesară doar notificarea clienţilor.

    Clienţii ING Bank vor fi contactaţi în termen de maxim 15 zile calendaristice de la data primirii solicitării cu un răspuns.

     În cazul firmelor, în contextul noilor reglementări legale, ING Bank va răspunde solicitărilor privind cererile de amânare la plată a creditelor, pentru fiecare caz în parte.

    Clienţii pot solicita amânarea obligaţiilor de plată scadente reprezentând credit, dobânzi şi comisioane pentru o perioada de la 1 la 9 luni, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020.

    În perioada de amânare la plată se va calcula dobândă, conform prevederilor contractelor de credit. Aceasta va fi achitată după perioada de amânare la plată, prin capitalizarea dobânzii aferente perioadei de amânare, respectiv adăugarea dobânzii astfel acumulate la soldul creditului existent la sfârşitul perioadei de suspendare şi eşalonarea până la noua maturitate, prin recalcularea obligaţiilor de plată lunare. Perioada de creditare se va putea extinde cu perioada de amânare la plată.