Tag: orange

  • Orange, dupa amenda de 34,8 de milioane de euro: “Suntem profund surprinsi”

    “Decizia anuntata astazi de catre Consiliul Concurentei se
    refera la o investigatie demarata in anul 2006 cu privire la o
    posibila incalcare a Legii concurentei de catre Orange Romania,
    Vodafone Romania si Romtelecom. Investigatia priveste termenii si
    conditiile agreate intre operatorii telecom pentru terminarea
    apelurilor internationale in Romania. Dorim sa subliniem ca
    obiectul investigatiei nu se refera la relatia dintre Orange
    Romania si clientii de telefonie mobila din Romania”, se arata
    intr-un comunicat de presa remis BUSINESS Magazin.

    Potrivit documentului citat, oficialii Orange Romania se arata
    “profund surprinsi de aceasta decizie”, pe care o considera
    “neintemeiata avand in vedere ca aceasta se bazeaza pe o
    interpretare eronata a faptelor din dosarul cauzei. Astfel,
    sanctiunea aplicata este nejustificata si Orange Romania va
    contesta aceasta decizie in instanta.”

    Orange Romania se abtine de la orice comentarii suplimentare
    pana la momentul comunicarii motivarii deciziei.

    De ce au luat Orange si
    Vodafone amenda de 63 de milioane de euro?

  • De ce au luat Orange si Vodafone amenda de 63 de milioane de euro

    “Decizia a fost adoptata luni intr-o sedinta a Consiliului
    Concurentei. Orange va plati 34 de milioane de euro amenda, iar
    Vodafone peste 28 de milioane de euro, echivalentul a trei procente
    din cifra de afaceri inregistrata in 2010”, a declarat
    Chiritoiu.

    Orange si Vodafone nu au publicat inca rezultatele financiare
    pentru 2010, dar pentru anul precedent Orange a raportat afaceri de
    1,04 de miliarde de euro, iar Vodafone 929,4 de milioane de euro,
    potrivit datelor publicate pe portalul ministerului Finantelor
    Publice.

    La un calcul scurt, dat fiind ca valoarea amenzilor inseamna 3%
    din cifra de afaceri din anul precedent, Orange a avut in 2010
    afaceri de 1,13 miliarde de euro, iar Vodafone a inregistrat
    afaceri de 933,33 de milioane de euro, ambii operatori avand o
    crestere usoara anul trecut fata de 2009.

    Amenda totala de 63 de milioane de euro este insa o suma
    rezonabila, avand in vedere ca penalizarile in asftel de situatii
    pot ajunge chiar si la 10% din cifra de afaceri a companiilor.

    Operatorii de telecomunicatii au dreptul sa conteste in justitie
    decizia Consiliului Concurentei. Amenzile sunt rezultatul
    investigatiilor demarate in 2006 cu privire la abuzurile de pozitie
    dominanta savarsite de Orange si Vodafone, la solicitarea
    operatorului alternativ Netmaster Communications, care a acuzat cei
    doi operatori de practici anticoncurentiale cu privire la
    obligatiile de interconectare.

    Potrivit datelor care circulau in piata la acea vreme,
    companiile telecom ar fi blocat apelurile pe fondul unor suspiciuni
    de frauda din partea operatorilor alternativi. Astfel, Orange,
    Vodafone si Romtelecom ar fi suspectat ca operatorii alternativi
    schimbau identitatea apelurilor terminate in retelele celor trei
    operatori de telefonie mobila astfel incat sa castige mai multi
    bani.

    Pe fondul unei implicari reduse a autoritatii de reglementare in
    comunicatii in aceasta problema, frictiunile dintre cele doua
    “tabere” au crescut iar fiecare operator in parte a tratat diferit
    situatia, inclusiv prin blocarea traficului de la anumiti
    operatori, in anumite situatii. “Suspiciunile putea fi intemeiate
    pentru a bloca traficul in conditiile unui deficit de reglementare,
    dar ceea ce pentru operatorii mari putea parea o actiune
    indreptatita poate fi interpretat ca un abuz de pozitie dominanta
    de catre Consiliul Concurentei”, explica situatia un manager de pe
    piata de comunicatii.


    Go4it.ro transmite LIVE de la cel mai mare targ de telefonie
    mobila din lume. Galaxy Tab 10.1, Galaxy S II si LG Optimus 3D par
    sa fie vedetele.

    Vezi toate noutatile >>

  • Orange lanseaza magazinul de aplicatii App Shop

    Orange App Shop poate fi accesat doar de clientii operatorului,
    iar pana la sfarsitul acestui an va fi disponibil pentru zece
    modele de telefoane mobile cu sistem de operare Android, Java sau
    Symbian, urmand ca numarul sa fie extins in prima parte din
    2011.

    Magazinul de aplicatii poate fi descarcat gratuit din portalul
    Orange pe mobil si ofera acces la aplicatii, jocuri, tonuri de apel
    si wallpaper-e. Continutul descarcat este tarifat direct pe factura
    de telefonie sau din creditul cartelelor preplatite.

    Orange intentioneaza sa lanseze si aplicatii proprii, precum Orange
    film si TV Live, deja implementate pentru iPhone, sau Contul tau
    Orange si, totodata, sa colaboreze cu dezvoltatorii locali de
    aplicatii. La nivelul grupului Orange France Telecom, urmatoarea
    etapa din strategia de dezvoltare consta in lansarea programului
    Orange Partner Connect prin intermediul caruia dezvoltatorii isi
    pot inscrie foarte usor aplicatiile in Orange App Shop si le pot
    comercializa pentru toti clientii grupului. Mai mult, operatorul
    planifica parteneriate si cu alte magazine, precum Ovi Store de la
    Nokia sau Windows Marketplace for Mobile de la Microsoft.

    “Vrem sa ne pozitionam ca un jucator important in domeniul
    aplicatiilor, un domeniu ce estimam ca va deveni rapid mass market.
    Nu ne propunem sa intram in concurenta cu celelalte magazine de
    acest gen, ci sa optimizam accesul la aplicatii: disponibilitate
    pentru majoritatea tipurilor de smartphone-uri, modalitati de plata
    simple si continut relevant.” a declarat Julien Ducarroz,
    directorul comercial al Orange Romania.

  • Orange lanseaza o tableta sub brand propriu

    Pretul tabletei porneste de la 99 de euro, cand este
    achizitionat cu abonamentul Colibri 35, pe doi ani. Orange este
    primul operator telecom care vine pe piata cu o tableta sub brand
    propriu. Altfel, o serie de companii din tara printre care si
    Visual Fan din Brasov au lansat anul acesta tablete romanesti,
    productia propriu-zisa fiind facuta in China.

    Orange Tablet are un ecran tactil de sapte inci si foloseste
    sistemul de operare Android 2.1 al Google, ceea ce inseamna ca
    ofera implicit acces la aplicatiile din Android Market. Totodata,
    echipamentul poate fi folositA si ca ramA foto digitalA, ceas de
    birou sau ecran pentru vizionarea filmelor HD. Orange Tablet este
    ergonomicA, datoritA suportului mobil de sustinere, fArA a fi
    necesar un accesoriu suplimentar. In plus, este compatibilA cu MP3
    , PCM, AMR, AAC, codecuri precum H.264, MPEG4 si include 2 camere
    video, o memorie internA de 8GB, plus un slot de card
    microSD.

    “Romania este prima tara in care Orange lanseaza tableta sub brand
    propriu”, spune Tudor Juravlea, product manager in cadrul Orange
    Romania despre echipamentul dedicat consumatorilor care isi doresc
    astfel de produse la preturi accesibile.

  • Istoria telefoniei mobile din Romania

    “Timp de cateva zile au fost cozi interminabile in fata Salii
    Palatului, cum nu se mai vazusera de ani de zile”, isi aminteste
    Raluca Milin, unul dintre primii angajati in Romania ai actualului
    operator de telefonie mobila Vodafone. Se intampla in 1997, la 15
    aprilie mai exact, la lansarea serviciului Connex, primul intr-o
    tara care stia despre telefoanele GSM doar din auzite.

    Lesne de inteles asadar cum s-a declansat atunci frenezia in
    randul celor dornici sa se numere printre primii posesori ai unui
    telefon mobil. Cu un an in urma, doua companii intrau fiecare in
    posesia unei licente pentru telecomunicatii in sistem GSM scoase la
    licitatie de Ministerul Comunicatiilor si se inhamau la investitii
    considerabile intr-o afacere careia nu foarte multi ii dadeau sanse
    de reusita. Una dintre ele a fost Mobifon, operatorul canadian din
    spatele brandului Connex, care a lansat serviciul de telefonie
    mobila in aprilie 1997. Cealalta, Mobil Rom, prin brandul Dialog,
    avea sa lanseze serviciile comerciale de telefonie mobila doua luni
    mai tarziu, in iunie, intr-o retea prin care numai cateva orase din
    tara aveau acces.



    “Nici macar nu existau concret oferte comerciale. Era doar
    conceptul de serviciu de telefonie mobila si bineinteles ca
    abonamentele n-au fost deloc ieftine”, spune Raluca Milin, care la
    vremea respectiva facea parte din echipa ce a coordonat campania de
    marketing din spatele Connex. Pe atunci, operatorul nu avea filiale
    in alte tari europene care sa fie luate drept model, ci doar in
    China, insa bugetele previzionate initial pentru campanie s-au
    dovedit a fi mult subdimensionate. “La acel moment, telefonia
    mobila nu era chiar pentru oricine, iar in cele cateva luni de
    prezenta pe piata inaintea competitiei, Connex a atras crema
    clientilor dispusi sa-si cumpere telefon”, continua Milin,
    justificand astfel si petrecerile VIP organizate la Casa Poporului,
    la care participau doar oamenii de afaceri si formatorii de opinie,
    care au asigurat operatorului multe dintre contractele bune cu
    companii ce ii sunt si astazi clienti.

    Niciunul dintre cei doi operatori nu si-a imaginat insa la
    momentul lansarii cat de fulminanta va fi cresterea industriei de
    telefonie mobila. De altfel, cifrele obtinute la sfarsitul anului
    respectiv i-au luat prin surprindere nu doar pe operatorii si pe
    investitorii din spatele acestora, ci si pe pesimistii care se
    grabisera sa declare telefonia mobila o afacere fara prea mult
    potential, intr-una dintre putinele tari care inca nu ofereau
    servicii de telefonie mobila GSM.

    Connex a incheiat anul 1997 cu 112.000 de abonati si venituri de
    36,5 milioane de euro, iar Dialog a inregistrat venituri de aproape
    25 de milioane de euro si a depasit pragul de 100.000 de clienti,
    in conditiile in care la lansarea serviciului cifra estimata era de
    zece ori mai mica. Cu toate acestea, optimismul investitorilor a
    ramas moderat. Jean Baptiste de Boissiere, presedintele France
    Telecom (actionarul majoritar al Mobil Rom) de la acel moment,
    estima ca numarul abonatilor de telefonie mobila din Romania ar
    putea ajunge la un milion pana in 2005. Momentul a venit insa mult
    mai repede, in a doua jumatate a anului 2000.

    Intre timp, in 1998 numarul clientilor a urcat pana la 325.000
    pentru Connex si 308.000 pentru Dialog, iar in anul urmator, cei
    doi operatori si-au dublat baza de clienti pana la 702.000,
    respectiv 622.000. “Pe vremea aia doar oamenii cu bani aveau
    telefon mobil”, spune Bogdan P., unul dintre angajatii Mobifon din
    1997, despre primii clienti. Acestia erau in general dintre cei ce
    aveau nevoie de telefon mobil si ar fi vrut sa foloseasca asemenea
    servicii, dar au amanat din cauza problemelor de care se lovea
    telefonia mobila analogica, disponibila pe piata inca de la
    inceputul anilor ’90 prin Telefonica, la preturi mai mari decat
    pentru GSM.

    “Majoritatea utilizatorilor din perioada de inceput era formata
    din cei ce foloseau telefoanele oferite anterior de Telefonica,
    persoane cu un venit lunar minim de 700-1.000 de dolari, adica
    oamenii de afaceri, angajatii companiilor prospere si unele
    VIP-uri”, apreciaza Laurentiu Stan, actualul director general al
    Euroweb Romania, care a lucrat pe vremuri la Dialog, in
    departamentul responsabil de clientii de business.


    Cu toate ca serviciile Connex si Dialog propuneau costuri mai
    reduse decat cele ale Telefonica, facturile clientilor in primii
    doi ani ajungeau in multe cazuri de ordinul sutelor de dolari, in
    conditiile in care salariul mediu net se situa undeva in jurul a
    100 de dolari. Cat priveste companiile, nu prea existau pe atunci
    preocupari de a promova folosirea profesionala a mobilului, iar
    angajatii dadeau telefoane personale de pe mobilul de serviciu.
    “Poate si din acest motiv se explica factura lunara de 5.000 de
    dolari pe care ajungea sa o plateasca o companie cu 50 de angajati
    si in jur de 20 de abonamente mobile”, mai spune Stan.

  • BCR joaca tare la tara. Cum sa promovezi un serviciu bancar cand potentialul client vede Satana pe card

    Serviciul good.bee Tranzactii Mobile, lansat in martie 2009 si
    promovat de BCR in parteneriat cu Visa, Vodafone si Orange, este
    destinat cu precadere clientilor care nu au mai avut pana acum
    conturi la nicio banca si care au nevoie sa faca tranzactii de
    valoare mica (limita este de pana la 1.500 de lei pe zi), pentru
    transferuri de bani, plati curente de facturi, verificarea soldului
    sau reincarcarea cartelei de mobil pentru Vodafone si Orange.

    Clientul primeste un cont curent la BCR, un card de debit Visa
    Electron cu cip si poate folosi serviciul de pe orice telefon
    mobil, indiferent de vechimea aparatului, fara instalarea unor
    aplicatii suplimentare si fara a necesita acces la internet. Circa
    jumatate din operatiunile facute prin good.bee se fac prin
    telefonul mobil, iar dintre acestea, cam jumatate sunt transferuri
    intre conturi good.bee, restul fiind operatiuni de retragere de
    numerar prin card de la bancomate sau plati la POS-uri, a declarat
    Catalin Moise, director general al good.bee, la conferinta de presa
    de marti.

    “Comisionul este zero pentru mentenanta, si pentru card, si pentru
    tranzactiile prin telefonul mobil, iar comisionul pentru operatiuni
    este de valoare fixa, indiferent de valoarea tranzactiei – 1,15 lei
    pentru tranzactiile intre conturi good.bee si 1,8 lei pentru cele
    catre alte banci”, a spus Moise, adaugand ca in prima parte a
    anului viitor, va fi stabilit un singur comision de o singura
    valoare, indiferent de tipul si de valoarea tranzactiei, care va fi
    fixat la un nivel mai scazut decat in prezent.

    SATANA IN CHIP DE CARD CU CIP

    Ana-Maria Deszo (foto), unul dintre agentii mobili good.bee, a
    detaliat felul cum a promovat serviciul in localitatile rurale din
    judetul Brasov – Tarlungeni, Maierus, Apata, “inclusiv in
    comunitatile de romi, unde oamenii asculta de bulibasa, iar daca
    acesta a inteles cum functioneaza serviciul, atunci e mai usor sa
    le explici si celorlalti”. Nu e usor sa le explici unor oameni din
    mediul rural care au cunostinte financiare reduse ce este un card,
    un cod PIN, un ATM, un cip, a adaugat insa Ana-Maria Deszo,
    povestind ca in unele locuri, echipa ei a fost la inceput
    intampinata inclusiv cu ideea ca “vine Satana, Necuratul” in chip
    de card cu cip.

    Pentru moment, serviciul este disponibil numai pentru persoane
    fizice – fermieri, mici antreprenori, studenti, profesori, angajati
    ai autoritatilor locale, persoane care beneficiaza de asistenta
    sociala si inclusiv persoane cu dizabilitati, ori care locuiesc in
    zone departe de orice sucursala bancara si care ar intampina
    dificultati sa se deplaseze uneori si 20-30 km ca sa faca o plata.
    La anul insa, conform lui Catalin Moise, va fi posibila si
    dezvoltarea unui serviciu pentru persoanele juridice, in special
    mici comercianti, astfel incat clientii care au good.bee sa poata
    face platile si la magazinele care nu au POS-uri.

    Tot de la anul, BCR va putea incheia un parteneriat si cu Cosmote,
    astfel incat sa aiba acces la serviciu si clientii acestui
    operator. Corneliu Cojocaru, directorul de comunicare al BCR, a
    explicat ca operatorii telecom doar preiau si transmit datele de
    tranzactionare, insa procesarea lor se face de catre banca, astfel
    incat situatia contului nu depinde de natura telefonului, a
    cartelei sau a abonamentului, singurul relevant fiind numarul de
    telefon al clientului.

    La ora actuala, circa 15-20% din conturi sunt active, pondere
    considerata normala de Catalin Moise (“sa ne gandim cum erau
    cardurile de acum 10 ani – nu toata lumea le folosea imediat dupa
    activare si in mod constant”), iar valoarea medie a tranzactiei
    este de 100 de lei. Circa 6 din 10 utilizatori sunt studenti, cel
    mai tanar client are 14 ani, iar cel mai in varsta are 86. Moise
    estimeaza pentru 2011 o noua dublare a numarului de clienti si o
    trecere pe profit a serviciului, in conditiile in care nicio alta
    banca nu mai ofera pe piata romaneasca un serviciu similar.

  • Orange lanseaza Nokia N8 in Romania – VIDEO

    Asteptat mai bine de jumatate de an, in special de consumatorii
    care s-au plictisit sa auda doar de iPhone si de ofertele
    comerciale ale operatorilor pentru telefonul Apple, Nokia N8 ajunge
    in final si in Romania.


    Din aceasta
    saptamana, telefonul inteligent al producatorului finlandez va fi
    disponibil in oferta Orange Romania. Pretul de pornire este de 169
    de euro cu abonament, insa fara niciun fel de subventie telefonul
    costa putin peste 471 de euro. In plus, Orange are si o oferta
    speciala de 500 MB de trafic inclus pentru navigatea pe internet
    mobil la viteze de pana la 7,2Mbps prin optiunea MySmartphone.

    Bazat pe sistemul de operare Symbian^3 al Nokia, modelul N8 este
    practic reactia companiei care a neglijat destul de mult zona
    multimedia la o piata orientata tot mai mult spre mobile
    inteligente cu ecran tactil de mari dimensiuni si functii de
    divertisment. Telefonul are un ecran cu diagonala de 3,5 inci
    rezistent la zgarieturi si lovituri, camera foto de 12 megapixeli
    care permite inclusiv realizarea de filmulete video in format HD si
    16GB de memorie interna, la care se pot adauga alti cel mult 32GB
    prin cardul microSD.

    Nokia N8 foloseste un procesor ARM 11 de 680 Mhz, are memorie
    RAM de 256 MB si dispune de conectivitate wireless, HSDPA si
    Bluetooth.

  • Mirajul internetului mobil

    “Ajung sa consum mai mult de jumatate din traficul de internet
    pe mobil, pentru ca accesez site-urile in versiunea obisnuita, asa
    cum apar si pe calculator”, se plange Cristina Toma, o tanara
    arhitecta in varsta de 27 de ani care are internet pe telefonul
    mobil de aproape doi ani. Plateste aproximativ patru euro pe luna
    pentru 250 MB de trafic si, desi e-mailul si socializarea sunt
    destul de sus pe lista activitatilor online pe mobil, internetul pe
    telefon este pentru Cristina esential mai ales in activitatea ei,
    atunci cand este pe teren si are nevoie de varii informatii
    ajutatoare pentru proiectele de care se ocupa. “Si n-ar fi doar
    atat, dar daca am nevoie de o adresa sau pur si simplu caut o
    cafenea unde sa ies cu prietenele, dau aproape invariabil peste
    site-uri aglomerate, cu multe poze, care se incarca greu si care
    consuma.”


    Principala problema pentru Cristina si, asemenea ei, pentru
    majoritatea utilizatorilor de internet mobil este lipsa site-urilor
    special adaptate pentru ecranul de mici dimensiuni al telefonului
    mobil, care sa afiseze informatia intr-un mod mai compact si mai
    lesne de citit, dincolo de optimizarea pe care o fac anumite
    browsere de acces la internet, precum Opera Mini. Daca in lume
    numarul paginilor de internet optimizate pentru internetul mobil a
    depasit anul acesta trei milioane, “in Romania n-am reusit sa
    identificam nici macar 100, majoritatea de divertisment sau de
    stiri”, spune Dan Virtopeanu, directorul general al Voxline
    Communications, companie ce lucreaza in prezent la un director unde
    sa fie inregistrate toate site-urile romanesti importante care au
    si o versiune pentru mobil.



    Practic, online-ul pe mobil este astazi cam in acelasi stadiu in
    care era internetul traditional la sfarsitul anilor ’90, cand a
    fost nevoie de doi ani ca numarul paginilor web sa sara de la
    150.000 la peste doua milioane, potrivit unui studiu realizat
    recent de dotMobi, compania din spatele initiativei de popularizare
    a domeniilor de internet .mobi, speciale pentru telefoane. In zona
    mobila, in doi ani a fost facut un pas chiar mai mare, de la
    150.000 de versiuni mobile in 2008 la cifra actuala de trei
    milioane, semn ca potentialul de crestere este totusi mai ridicat
    decat in cazul internetului traditional.

    Degeaba insa, daca in Romania acest progres se intampla greoi,
    iar discrepanta dintre tendintele internationale si cele locale
    continua sa fie foarte mare. Din punctul de vedere tehnic,
    lucrurile au fost deja puse la punct; operatorii de telefonie
    mobila pun la dispozitia utilizatorilor de mai multa vreme
    serviciile necesare, la preturi care in ultimii ani n-au facut
    decat sa se reduca. Mai mult, prin strategia si ofertele din piata
    se vede cu ochiul liber ca internetul mobil este unul dintre
    elementele cheie pe care operatorii mizeaza pentru a creste in
    urmatorii ani pe o piata telecom ce s-a contractat de la 4,6
    miliarde de euro in 2008 la 4 miliarde de euro anul trecut. Cel mai
    afectat a fost tocmai segmentul comunicatiilor mobile, pe fondul
    reducerilor de cheltuieli de aproape jumatate de miliard de euro
    facute de consumatori in perioada de criza.

    Fiecare dintre furnizorii de servicii de telefonie si internet
    mobil contribuie la promovarea versiunilor mobile ale site-urilor
    romanesti, prin intermediul portalurilor proprii, de genul celui al
    Orange, Vodafone Live sau al web’n’walk lansat de Cosmote.
    “Aplicatiile personalizabile din web’n’walk ofera informatii pe
    scurt din principalele site-uri mobile din Romania si
    redirectioneaza apoi consumatorii direct catre acestea”, da un
    exemplu Gabriel Ionita, senior managerul responsabil cu dezvoltarea
    produselor si serviciilor la Cosmote. Vodafone Romania a dezvoltat
    chiar un serviciu in vederea publicitatii pe mobil, AdPlus, prin
    care site-urile de mobil sa poata afisa mesaje comerciale, util in
    special publicatiilor cu versiuni speciale pentru telefoane.


    “Site-urile de stiri stau cel mai bine la capitolul prezenta pe
    mobil”, apreciaza Orlando Nicoara, directorul executiv al Apropo
    Media, divizia de online a grupului MediaPro. In rest, “site-uri
    adaptate pentru ecranul telefonului mobil sunt in continuare foarte
    putine, iar eforturile facute pentru dezvoltarea nisei nu prea au
    avut rezultat”, adauga si Virtopeanu, fara a lua in calcul si
    versiunile mobile mai numeroase ale blogurilor.

  • Orange deschide 171 de magazine in franciza

    Operatorul a finalizat acum programul de franciza, Orange Store,
    cum se numeste reteaua, numarand deocamdata 171 de magazine in 82
    de localitati din tara, printre care Baia Mare, Bistrita, Botosani,
    Brasov, Constanta, Ploiesi sau Resita, care completeaza astfel
    lantul de distributie al Orange Romania.

    In total, Orange numara 99 de magazine proprii, 171 in sistem de
    franciza, 117 puncte de vanzare prin parteneriatul cu Euro GSM si
    77 de magazine Say.

    Noul concept de franciza, care a inghitit investitii totale de
    peste patru milioane de euro, include o zona interactiva, unde
    clientii pot testa telefoanele mobile precum si serviciile de date
    prin intermediul laptopurilor conectate la internet. Reteaua numara
    in prezent peste 500 de angajati.

    “Una dintre directiile strategice este sa facilitam accesul la
    serviciile de comunicati si sa contribuim astfel la dezvoltarea
    economica a societatii”, spune Florin Popa, directorul de vanzari
    si distributie al Orange Romania, cu mentiunea ca operatorul va
    continua sa investeasca in acest program.

  • Orange: Vrem sa transformam smartphone-urile intr-un business mass-market

    Lansarea unui magazin propriu de aplicatii software pentru
    telefoanele mobile inteligente face parte dintr-un efort desfasurat
    la nivelul intregului grup Orange de a transforma businessul cu
    smartphone-uri dintr-o nisa intr-un produs accesibil pentru marea
    masa a consumatorilor, declara Yves Tyrode, vicepresedinte executiv
    al grupului Orange.

    Orange va lansa in decembrie un magazin online (App Shop) care le
    va permite clientilor sa cumpere aplicatii pentru smartphone-uri,
    care vor fi achitate odata cu emiterea facturii pentru serviciile
    de comunicatii. In prima faza vor putea fi achizitionate aplicatii
    pentru smartphone-uri Nokia sau care functioneaza cu sistemul de
    operare Google Android.

    Mai mult pe www.zf.ro.