BusinessMagazin

Tag: operator

  • Veniturile Orange, in scadere cu 7,8% anul trecut

    In ultimul trimestru al anului trecut, veniturile s-au cifrat la
    243 de milioane de euro, cu putin sub nivelul din perioada
    iulie-septembrie 2010, cand Orange a avut venituri de 246 de
    milioane de euro.

    “In 2010 am facut progrese importante. Am reusit sa stabilizam
    ritmul de scadere care a incetinit, atat de la an la an, cat si de
    la trimestru la trimestru”, a spus Thierry Millet, directorul
    executiv al Orange Romania, intr-un comunicat de presa.

    Astfel, evolutia financiara anuala s-a imbunatatit cu peste
    patru puncte procentuale, iar cota valorica de piata a companie a
    crescut in comparatie cu 2009, dupa cum sustine seful
    companiei.

    La finalul anului trecut, Orange avea 10,5 milioane de clienti,
    reusind sa atraga peste 60.000 de clienti noi in ultimele trei
    luni. Comparativ cu perioada similara a anului trecut, baza a
    scazut cu 5%, in principal din cauza evolutiei negative a
    clientilor de cartele preplatite si a incasarilor generate de
    acestia. Venitul mediu anual pe utilizator a fost de 83,1 euro.

    “Cele mai vizibile efecte ale degradarii climatului economic
    asurpa bazei de clienti se observa pe segmentul PrePay. Totusi,
    evolutia abonatilor a fost multumitoare, baza continuand sa se
    stabilizeze, iar rata de reziliere a contractelor diminuandu-se
    fata de perioada anterioara crizei”, a mai spus Millet.

  • Al patrulea jucator pe piata internetului mobil preplatit. Care sunt tarifele

    Aceasta este a patra companie care introduce in oferta sa
    servicii de internet mobil pe baza de cartela pre¬platita, dupa ce,
    anul acesta, au activat oferte de acest fel, in ordine, Vodafone,
    Cosmote si Orange. Pentru RCS&RDS este o dubla pre¬miera,
    pentru ca tot cu aceasta ocazie au fost lansate si primele cartele
    preplatite pentru servicii de voce. Pretul unei cartele este de
    trei euro fara TVA, daca utilizatorul doreste numai voce, si creste
    la 4,5 euro daca se opteaza si pentru internet, a anuntat ieri
    compania.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ce face Romtelecom cu personalul disponibilizat

    Pe langa cei 600 de salariati care vor parasi compania de la
    inceputul lunii mai, alti circa 400 de angajati au fost transferati
    catre Ericsson Romania de la 11 ianuarie. La finele anului 2009,
    operatorul national de telefonie fixa avea putin peste 10.000 de
    salariati.

    “Intelegem ca orice decizie care implica si o reducere de
    personal este dureroasa pentru cei care vor fi afectati, dar este
    necesara pentru companie. Milioane de clienti ai nostri asteapta de
    la Romtelecom servicii cat mai bune la preturi cat mai mici, iar
    pentru ca noi sa le satisfacem aceste dorinte trebuie sa devenim
    cat mai eficienti (…) Dialogul intre administratie si sindicate
    si salariati este permanent, au avut loc mai multe intalniri in
    cursul ultimelor saptamani. Aceste intalniri vor continua, tocmai
    pentru a ne asigura ca astfel de masuri sunt bine intelese de
    salariati si sindicate”, se arata intr-un comunicat al
    Romtelecom.

    Compania precizeaza ca salariatii care vor pleca din companie
    vor primi compensatii in cuantum dublu fata de cel prevazut in
    contractul colectiv de munca, care pot ajunge pana la suma de
    14.000 euro net, in functie de vechimea in munca.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Planurile anticriza ale celui mai mare comerciant din Romania

    La sfarsitul anului trecut, Metro deschidea la Deva cel mai modern magazin al retelei û o decizie surprinzatoare, atata vreme cat in 2005, grupul anuntase ca nu va mai deschide in Romania nici un alt magazin. Dupa Deva, parea ca piata s-a deschis din nou: Vladimir Vava, directorul de operatiuni al Metro Cash&Carry Romania, spunea atunci ca pe harta Romaniei mai exista puncte de acoperit pentru comertul modern, in special in zone turistice. Acum insa, acelasi Vava prefera sa spuna ca “ramane de vazut” daca Metro va mai deschide si alte magazine si ca “depinde de cum vom merge mai departe”.

    Iar aceasta inseamna, in termenii Metro, mentinerea nivelului costurilor, mentinerea profitului si cresterea vanzarilor. Pana acum, mentinerea profitului sau cresterea vanzarilor veneau de la sine, in conditiile in care piata bunurilor de larg consum crestea cu rate de 20-30% de la an la an.

    Lucrurile sunt insa mai complicate anul acesta. Vladimir Vava prefera sa nu vorbeasca despre ritmul de crestere anticipat: “Nimeni nu poate spune daca vom avea o crestere in linie cu cea de anii trecuti sau mai temperata; deocamdata, facem tot ce se poate face in lei pentru a elimina efectul ratei de schimb”.

    Conform ultimelor date oficiale disponibile, grupul Metro a avut in 2007 o cifra de afaceri de 1,96 miliarde de euro, din care circa 1,6 miliarde au fost realizate pe seama segmentului de cash&carry. Potrivit estimarilor companiei de cercetare de piata PMR, vanzarile din 2008 ale intregului grup Metro in Romania (incluzand si divizia de hipermarketuri Real) au ajuns in jurul valorii de 2,3-2,4 miliarde de euro, ceea ce ar putea duce divizia de cash&carry la afaceri de circa 1,7-1,8 miliarde de euro. Rezultatele oficiale ale diviziei cash&carry urmeaza insa a fi prezentate in aceasta saptamana, o data cu raportul anual al grupului.

    In ce priveste vanzarile din acest an, Vava se declara relativ optimist. “Partea cea mai importanta pentru cash&carry este reprezentata de vanzarile de produse alimentare, unde nu cred ca vom simti un declin foarte serios, deoarece lumea continua sa consume”, spune Vladimir Vava, care considera ca revanzatorii ar trebui sa profite de aceasta situatie, de faptul ca acum clientii merg mai mult catre magazinele de proximitate, deoarece prefera sa faca economie de bani si poate si de benzina,. “Pentru noi e un semn foarte bun, deoarece clientul nostru e acel trader, proprietarul micului magazin, iar cresterea vanzarilor lui ne aduce si noua crestere”.

    Vladimir Vava spune ca Metro va investi mai mult in acest an in marcile private ale grupului: “brandurile private joaca un rol foarte important si sunt sigur ca pentru clientii nostri marcile private sunt o oportunitate, creeaza o diferenta in magazinele lor”. Metro a fost primul comerciant care a adus conceptul de marca privata in Romania, in urma cu aproximativ sase ani. Cea mai cunoscuta marca este Aro, folosita pentru produse alimentare, urmata de Metro Quality, Rioba si Horeca Select.

    Vladimir Vava spune ca sunt cateva segmente in care are incredere in acest an: magazinele de proximitate, magazinele rurale, restaurantele – de la cele high class pana la saormerii si zona de fast food. – “Acum, tendinta e de a manca mai repede si ieftin, cu bani mai putini; saormeriile, spre exemplu, sunt in plin avant”. Ca numar de clienti, cea mai mare surpriza pentru Vladimir Vava a fost tocmai aceasta zona de fast-food: “ de aici vine o crestere mare si trebuie sa fim aproape de ei, sa ne adaptam la nevoile lor”.

    Prin urmare, strategia Metro pune accent pe relatia cu micii comercianti si hotelieri, restaurantele si zona de catering, proprietarii de saormerii, de fast-fooduri sau restaurante modeste de cartier, vanzarile companiei depinzand direct de bunul mers al afacerilor acestora. “Le spunem clientilor nostri sa vina de multe ori si sa cumpere cat le trebuie. Daca au o problema de cash flow pot folosi magazinul nostru ca depozit”, spune Vladimir Vava.

    Directorul operational recunoaste ca exista o presiune la capitolul costurilor: “Nu cred insa ca trebuie taiate costurile, trebuie doar sa nu le crestem”. In urma cu cateva saptamani, Metro a luat o decizie menita sa eficientizeze costurile prin renuntarea la programul non-stop al celor patru magazine din Bucuresti. Reprezentantii retelei au declarat la acel moment ca modificarea programului de functionare nu este dictata de contextul economic actual. Pe de alta parte, crede Vava, criza inseamna in mod natural o eficienta mai mare – oamenii sunt mai implicati, mai interesati sa lucreze mai bine, sa-si pastreze locul de munca.

    Vladimir Vava, Metro: “Orasele de provincie din Rusia aveau intre 400.000 si 600.000 de locuitori, adica o masa mare de oameni, intr-o situatie economica foarte dificila."