BusinessMagazin

Tag: operatiuni

  • Fraudele bancare şi exploatarea copiilor în online – trendurile criminalităţii cibernetice

    „Malware-urile, atacurile cibernetice, exploatarea copiilor în mediul online şi fraudarea bancomatelor sunt probleme sensibile şi vedem o mulţime de probleme tehnice. Trendurile din România sunt aceleaşi ca în alte ţări din Europa. Încercăm să acordăm asistenţă autorităţilor, să răspundem la nevoile lor şi să dezvoltăm nişte măsuri legislative împreună cu alte ţări pentru a facilita cooperarea internaţională”, a spus Virgil Spiridon, marţi, în cadrul unei întâlniri cu presa.

    Directorul de operaţiuni al C-PROC susţine că infractorii cibernetici profită de infrastructura din România pentru a realiza mai multe atacuri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ca să apară dintre români un Bill Gates, ar trebui ca Microsoft, Oracle şi IBM să închidă operaţiunile din România şi să dea toţi programatorii afară

    ”Piaţa din România nu este antreprenorială, aceasta este cea mai mare diferenţă faţă de Turcia. Aici, în Turcia, nu găsim oameni pentru că toată lumea vrea să fie următorul Bill Gates. În România nu este aşa şi acest lucru este în favoarea noastră, pentru că putem găsi oameni buni; nimeni nu vrea să fie Bill Gates“.
     
    El a spus într-o discuţie cu Ziarul Financiar că românii sunt mai bine pregătiţi, dar nu îşi asumă mai multe riscuri. ”Calitatea resurselor umane din România este foarte bună; în medie, calitatea absolvenţilor este mai bună decât cea din Turcia. Oamenii nu îşi asumă însă mai multe riscuri, este o diferenţă culturală, cred.“
     
    Este un adevăr care poate să doară: românii vor să lucreze pentru Bill Gates, nu să fie Bill Gates.
     
    România are peste 100.000 de IT-işti, cea mai mare parte dintre ei lucrând pentru Bill Gates (Microsoft), Larry Ellison (Oracle), IBM, Deutsche Bank, ING etc. Avem prea puţine cazuri în care programatori români, IT-işti, antreprenori români au vrut să facă ceva mare, s-au gândit la un produs scalabil din prima care să cucerească lumea. Aici am putea să includem familia Talpeş, cu Bitdefender, care reuşesc să controleze compania după 27 de ani (cu 60% din acţiuni), Netopia, compania de plăţi controlată de Antonio Eram, sau UiPath, controlat de Daniel Dines, considerat cel mai de viitor start-up românesc, care ar putea să valoreze un miliard de dolari (optimizează prin roboţi procesele repetitive).
     
    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Wizz Air a anunţat o nouă destinaţie din România. Unde puteţi zbura cu 39 de lei

    Biletele pentru cea mai nouă destinaţie sunt disponibile cu  tarife ce pornesc de la 39 de lei, pe un singur sens, cu toate taxele incluse.

    Compania va opera un zbor zilnic din Bucureşti şi două zboruri săptămânale, în zilele de miercuri şi duminică, din Cluj-Napoca.

    Odată cu lansarea acestor noi zboruri Wizz Air ajunge la operaţiuni care însumează în România 143 de rute de la 10 aeroporturi, către 21 ţări, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Compania aeriană low-cost Wizz Air  operează o flotă de 86 de aeronave Airbus A320 şi A321 şi oferă mai mult de 550 de rute de la 28 de baze, ce asigură conexiunea între 144 de destinaţii din 43 de ţări. În cadrul Wizz Air lucrează peste 3.300 de angajaţi. Compania  a avut anul trecut 23,8 milioane de pasageri.

     

  • Wizz Air a anunţat o nouă destinaţie din România. Unde puteţi zbura cu 39 de lei

    Biletele pentru cea mai nouă destinaţie sunt disponibile cu  tarife ce pornesc de la 39 de lei, pe un singur sens, cu toate taxele incluse.

    Compania va opera un zbor zilnic din Bucureşti şi două zboruri săptămânale, în zilele de miercuri şi duminică, din Cluj-Napoca.

    Odată cu lansarea acestor noi zboruri Wizz Air ajunge la operaţiuni care însumează în România 143 de rute de la 10 aeroporturi, către 21 ţări, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Compania aeriană low-cost Wizz Air  operează o flotă de 86 de aeronave Airbus A320 şi A321 şi oferă mai mult de 550 de rute de la 28 de baze, ce asigură conexiunea între 144 de destinaţii din 43 de ţări. În cadrul Wizz Air lucrează peste 3.300 de angajaţi. Compania  a avut anul trecut 23,8 milioane de pasageri.

     

  • Toţi IT-iştii români vor să lucreze pentru Bill Gates, nu să fie Bill Gates

    Nu cred că cineva a putut să rezume cel mai bine situaţia IT-ului din România, domeniul cu care ne mândrim peste tot, decât Tugrul Tekbulut, cofondator al grupului Logo din Turcia, care a cumpărat firma românească TotalSoft.

    ”Piaţa din România nu este antreprenorială, aceasta este cea mai mare diferenţă faţă de Turcia. Aici, în Turcia, nu găsim oameni pentru că toată lumea vrea să fie următorul Bill Gates. În România nu este aşa şi acest lucru este în favoarea noastră, pentru că putem găsi oameni buni; nimeni nu vrea să fie Bill Gates“.

    El a spus într-o discuţie cu Ziarul Financiar că românii sunt mai bine pregătiţi, dar nu îşi asumă mai multe riscuri. ”Calitatea resurselor umane din România este foarte bună; în medie, calitatea absolvenţilor este mai bună decât cea din Turcia. Oamenii nu îşi asumă însă mai multe riscuri, este o diferenţă culturală, cred.“

    Este un adevăr care poate să doară: românii vor să lucreze pentru Bill Gates, nu să fie Bill Gates.

    România are peste 100.000 de IT-işti, cea mai mare parte dintre ei lucrând pentru Bill Gates (Microsoft), Larry Ellison (Oracle), IBM, Deutsche Bank, ING etc. Avem prea puţine cazuri în care programatori români, IT-işti, antreprenori români au vrut să facă ceva mare, s-au gândit la un produs scalabil din prima care să cucerească lumea. Aici am putea să includem familia Talpeş, cu Bitdefender, care reuşesc să controleze compania după 27 de ani (cu 60% din acţiuni), Netopia, compania de plăţi controlată de Antonio Eram, sau UiPath, controlat de Daniel Dines, considerat cel mai de viitor start-up românesc, care ar putea să valoreze un miliard de dolari (optimizează prin roboţi procesele repetitive).

    Radu Georgescu a avut antivirusul RAV, pe care l-a vândut către Microsoft la începutul anilor 2000, iar băieţii de la Cluj, Sergiu Biriş, care a ieşit pe parcurs din afacere, şi Andrei Dunca, s-au predat iniţial unor investitori de la Londra, după care au mers în Silicon Valley pentru a ajunge cu LiveRail în curtea lui Facebook pentru 500 de milioane de dolari (bineînţeles că din toată suma Andrei Dunca a luat doar o mică parte). După doi ani, Facebook i-a închis, iar echipa, în principal formată din români, s-a împrăştiat în întreaga lume.

    Totuşi, de ce IT-iştii români nu ţintesc mai sus decât a lucra pentru un gigant extern?

    O explicaţie este legată de faptul că au salarii prea mari pe poziţiile actuale şi, în consecinţă, nu sunt muritori de foame. Când Bill Gates te plăteşte cu 2.000-4.000 de dolari net în România, nu ştiu dacă mai ai energie şi determinare să laşi poziţia deţinută ca să te apuci de un start-up care nu ştii unde va ajunge.

    Când companiile din IT nu ştiu ce să mai facă pentru a îşi mai ţine programatorii – şeful BMW România spune că firmele din această industrie au ajuns să ofere bonusuri câte un BMW angajaţilor de top, nu numai directorilor din prima linie – nimeni nu se mai gândeşte să o ia pe cont propriu, să caute el angajaţi, să tremure pentru încasarea facturilor. Asta dacă găseşte de lucru; sau să consume mii de euro lunar din banii lui de acasă pentru a plăti salariile, chiar dacă nu vede un viitor promiţător.

    Câţi dintre voi, care sunteţi IT-işti şi credeţi că aveţi o idee care poate să ajungă în lumea întreagă, lăsaţi jobul din mână, unde salariul intră la timp, pentru o aventură unde falimentul este mai probabil decât succesul?

    Câţi dintre voi sunteţi în stare să vă convingeţi prietenii să vină alături de voi, fără să fie plătiţi, ci doar cu o promisiune deşartă de a încasa ”câteva milioane“ dacă produsul sau serviciul creat va avea succes? Mai mult decât atât, cine ar accepta să lucreze pentru voi în aceste condiţii? (Apropo, articole despre Microsoft povestesc că secretara lui Bill Gates a fost plătită mulţi ani de zile în acţiuni, pentru că firma nu avea bani, şi a ajuns milionară când s-a listat la bursă.)

    În aceste condiţii, este mai bine să lucrezi pentru Bill Gates, pentru că nu rişti nimic.

    O altă explicaţie este legată de faptul că mediul din România nu încurajează start-up-urile în general, nu numai pe cele din IT. Probabil că dacă statul ar face trei parcuri de IT, în care doar să vii, să lucrezi acolo pe baza unei promisiuni că peste 10 ani, dacă produsul tău va avea succes, vei da înapoi o parte din bani statului, am mai avea o şansă să iasă un Bill Gates.

    Israelul a găsit o soluţie în urmă cu 30 de ani iar acum culege roadele, firmele israeliene ajungând pe Wall Street cu evaluări de miliarde de dolari, fiind cele mai bune în soluţii de securitate. Pericolul războiului şi atentatelor i-a mânat pe israelieni să facă performanţă în acest sector.

    Atât timp cât IT-iştii români nu vor muri de foame, nu va ieşi un Bill Gates dintre ei.

    Cinic vorbind, ca să se întâmple acest lucru ar trebui ca Oracle, IBM, Microsoft să plece din România şi să îi lase fără job. De foame, unii dintre ei vor încerca să devină antreprenori, să cucerească lumea şi să fie ca Bill Gates.

  • CEC Bank, profit brut la nouă luni de circa 203,9 mil. lei

    Cu o valoare totală netă a bilanţului de 28.5 mil. lei la 30.09.2017, în creştere cu 1,54% faţă de 31.12.2016, CEC Bank a reuşit să îşi majoreze cota de piaţă de la 7,16% din total active bancare la dată de 31.12.2016 la 7,23% la dată de 30.06.2017, ocupând poziţia a şaptea în topul băncilor din sistemul bancar românesc, în condiţiile în care piaţă bancară din România a fost extrem de dinamică pe segmentul de achiziţii şi fuziuni (operaţiuni care determina creşterea imediată a cotei de piaţă a băncilor achizitoare), precum şi în condiţiile în care unele bănci din sistem au beneficiat de majorări ale capitalului social din partea acţionarilor. 
     
    Portofoliul de credite în sold aferent clienţilor persoane juridice a crescut cu cca. 5,3%, în timp ce la nivelul sistemului bancar, acelaşi indicator a înregistrat o creştere de 2,9% (la dată de 31.08.2017 – date disponibile la nivelul sistemului). De asemenea, Banca şi-a majorat şi portofoliul de credite în sold acordate persoanelor fizice, care a înregistrat o creştere cu cca. 10% în anul 2017 faţă de anul precedent, în comparaţie cu creşterea înregistrată de sistemul bancar de cca. 5,6%. În ambele cazuri însă, creşterea reală a soldului aferent acestor credite a fost de cca. 8,5% (comparativ cu creşterea de cca. 4,3% înregistrată la nivelul sistemului la dată de 31.08.2017), dar această a fost diminuată de operaţiunile de reducere directă a valorii contabile brute a creditelor („write-off”).
     
    În ceea ce priveşte volumul de credite noi acordate în anul 2017, acesta a crescut semnificativ faţă de perioada similară a anului precedent, respectiv cu 33,5%, ajungând la o valoare de cca. 4,8 mld. lei în primele 9 luni ale anului 2017. 
    De la începutul anului, CEC Bank a acordat clienţilor persoane juridice un număr de 4.793 credite punte tip APIA în valoare de cca. 278,5 mil lei. În plus, Banca a mai acordat clienţilor PJ un număr de 4.071 credite noi, în valoare de cca. 3.302,41 mil lei, incluzând şi suplimentari de linii de credit, facilităţi de tip descoperit de cont pe card business, plafoane de creditare.
     
    În perioada ianuarie-septembrie 2017, Banca a acordat clienţilor persoane fizice un număr de 37.723 credite în valoare de cca. 1.223,76 mil lei (inclusiv credite acordate prin card), din care 3.463 credite de investiţii (imobiliare, ipotecare, Prima Casă), în valoare de cca. 625,48 mil lei. Continuând politică de susţinere a absorbţiei de Fonduri Europene, Banca a acordat până la dată de    30 septembrie 2017 un număr de 42.119 facilităţi de credit pentru proiecte de accesare fonduri europene şi credite punte pentru prefinantarea subvenţiilor, pentru care valoarea însumată a granturilor se ridică la 12.696,86 mil. lei.
     
    Banca este implicată activ în promovarea şi derularea Programului Start-Up Nation, oferind atât beneficiarilor din mediul urban, cât şi celor din mediul rural pachete Start-Up IMM şi credite punte Start-Up Nation. 
    Soldul depozitelor atrase de la clientela nebancară a înregistrat la dată de 30.09.2017 o creştere cu cca. 2,1% faţă de sfârşitul anului precedent, în condiţiile în care Banca deţine suficiente lichidităţi şi a aplicat o politică de temperare a atragerii acestor surse. Acest comportament al clientelei denotă faptul că  CEC Bank continuă să fie apreciată şi percepută în piaţă că o banca sigură.

    Pe parcursul anului 2017, Banca a continuat sa inregistreze o imbunatatire semnificativa a calitatii activelor. Rata expunerilor neperformante (NPE Ratio), calculata potrivit specificatiilor emise de Autoritatea Bancara Europeana (The EBA Methodological Guide – Risk Indicators and Detailed Risk Analysis Tools) a inregistrat la data de 30.09.2017 un nivel de 7,3%, comparativ cu un nivel de 8,4% inregistrat la data de 31.12.2016, in timp ce rata creditelor neperformante din imprumuturi si avansuri acordate clientilor persoane fizice, cu un nivel de 3,6%, reflecta o calitate ridicata a portofoliului de credite acordate persoanelor fizice. Rata expunerilor neperformante din credite si avansuri inregistreaza un nivel de 10,91% la data de 30.09.2017, in scadere cu 1,05 p.p. fata de nivelul inregistrat la data de 31.12.2016.

    Nivelul ratei fondurilor proprii totale de 15,37% la data de 30.06.2017 reflecta o utilizare eficienta a capitalului. Din punct de vedere calitativ, fondurile proprii ale Bancii au fost constituite integral din fonduri proprii de nivel I de baza.

    Numarul total de clienti persoane fizice si juridice a crescut la data de 30.09.2017 fata de anul precedent, dovada a diversificarii paletei de produse si servicii a Bancii, inclusiv prin oferirea de produse digitale, precum si a imbunatatirii permanente a calitatii acestora. Banca ofera clientilor sai persoane fizice si persoane juridice intreaga gama de produse si servicii ale unei banci comerciale universale, precum credite, inclusiv sindicalizari, operatiuni documentare, factoring, depozite, carduri, Internet Banking, Mobile Banking, Phone Banking, Split TVA etc. 

     

  • Cine este noul noul CFO al Bayer România, Bulgaria şi Republica Moldova

    Sercin Giray a preluat atribuţiile lui Andreas Schremmer, care a avut şi funcţia de CFO (Director Financiar) în timpul fostului său mandat de Senior Bayer Representative, încheiat în luna august a acestui an. Sercin Giray şi-a început cariera în cadrul Bayer în 1999 în domeniul contabilităţii şi finanţelor, în ţara sa natală, Turcia. În 2008 a fost avansată in funcţia de  Head of Group Reporting pentru Bayer Turcia şi, după doi ani de succes şi-a  continuat dezvoltarea profesională în cadrul Bayer AG, la Leverkusen, ca şi  coordonator al  diviziei de Corporate Finance pentru Europa. În 2013 s-a întors în Turcia şi a condus departamentul financiar. 

    „România, Bulgaria şi Republica Moldova sunt pieţe importante pentru compania Bayer şi sunt extrem de încântată să fac parte dintr-o echipă de lideri atât de puternică şi capabilă. Sunt convinsă că, împreună cu echipele locale, vom obţine cele mai bune rezultate posibile “, a declarat doamna Sercin Giray la numirea sa.

    Doamna Giray deţine o diplomă în Business Administration in German – Controlling, obţinută la Universitatea Marmara – Istanbul, din Turcia.

  • Otkritie, un bailout rusesc sub care se ascunde mai mult decât salvarea unei bănci

    Dacă la începutul anului banca părea hotărâtă să crească şi mai mult, acum este în faliment. Otkritie este un experiment rusesc eşuat cu bănci mari private.

    În doar două luni, în iunie şi iulie, clienţii au golit un sfert din depozitele băncii ruseşti. Acţionari cu averi cumulate de zeci de miliarde de dolari care controlează peste o treime din capital priveau cum banca se scufundă fără să sară în ajutorul acesteia. În august banca centrală a Rusiei intervenea în ceea ce a ajuns să fie primul bailout al unei bănci cu importanţă sistemică din Rusia şi probabil cel mai mare din scurta istorie capitalistă a ţării. Au fost lăsate să scape în public puţine detalii despre bailout, care, după unele surse, ar putea ajunge la 7 miliarde de dolari. Despre bancă în general se ştiu puţine lucruri.

    O anchetă a Financial Times a scos la lumină câteva lucruri interesante. Sfârşitul anului 2014 găsea Rosneft într-o situaţie complicată. Prăbuşirea preţurilor petrolului, devalorizarea rapidă a rublei şi blocajele financiare occidentale au lăsat colosul fără nicio cale evidentă de a-şi refinanţa datoriile de 18 miliarde de dolari care ar fi ajuns la scadenţă în doar câteva săptămâni. Având puţin spaţiu de manevră, Rosneft a pus în mişcare una din cele mai îndrăzneţe scheme financiare din scurta istorie a capitalismului rusesc. Nu era loc de greşeli. A fost o afacere care aproape că a îngenuncheat economia ţării. Compania a emis pe tăcute obligaţiuni de 625 de miliarde de ruble către un intermediar secret, care a folosit activele ca garanţii pentru a obţine împrumuturi de tip reverse repo – acorduri de cumpărare de titluri financiare cu angajamentul de a le vinde ulterior la un preţ mai mare – de la banca centrală. Intermediarul a transferat dolarii astfel obţinuţi către Rosneft, permiţând companiei să strângă capital pe termen scurt.

    Investitorii de pe pieţele valutare au presupus că Igor Secin, puternicul şef executiv al Rosneft, paria practic contra rublei, aşa că au împins moneda rusească la niveluri minime.

    „Afacerea a agitat în sens negativ piaţa“, scria pe contul său de Twitter Aleksei Kudrin, fost ministru de finanţe. „Un moment extrem de nepotrivit.“ Mai târziu, preşedintele Rusiei Vladimir Putin l-a mustrat public pe Secin. Lumea spune că Secin este mâna dreaptă a lui Putin. Este binecunoscut teatrul pe care Putin îl joacă atunci când îşi ceartă de ochii lumii protejaţii şi aliaţii.

    Schema a arătat că este posibil ca Rusia să ocolească sancţiunile occidentale – care îi sunt impuse din cauza conflictului din Rusia – folosind bănci private puţin cunoscute, ca Otkritie (banca a cumpărat obligaţiunile Rosneft), firme ce pot fi sacrificate pentru salvarea Rusiei SRL.

    „Noi n-am putut-o face, deoarece banca centrală respectă foarte strict sancţiunile americane“, povesteşte Andrei Kostin, CEO-ul VTB, a doua bancă de stat ca mărime din Rusia. „Otkritie nu este ţinta sancţiunilor, aşa că au făcut-o ei, ceea ce este foarte bine.“ Amploarea afacerii a devenit clară abia anul trecut, când Otkritie a dezvăluit că a continuat să se alimenteze din lichiditatea în dolari a băncii centrale prin creditele reverse repo şi că a folosit banii pentru a cumpăra datorii suverane ruseşti de 831 de miliarde de ruble – 74% din emisiunea de eurobonduri scadente în 2030. Practic, Otkritie a ajutat Rosneft să deprecieze rubla, apoi a făcut un pariu şi mai mare că Rusia nu va intra în default. Cu costul creditării de la banca centrală la 2,5% şi cu eurobondurile aducând un cupon de 7,5%, Otkritie a obţinut un profit de miliarde doar din diferenţa de dobânzi. Printr-o singură tranzacţie şi-a dublat activele, devenind aproape peste noapte cea mai mare bancă privată din Rusia. Investitorii au fost lăsaţi cu gura căscată. „A fost genial. Aş vrea să avem curajul să facem şi noi un aşa pariu“, spune un bancher de investiţii din Moscova.

    Managementul de la Otkritie spune că afacerea a fost bijuteria coroanei dintr-un plan pe cinci ani de a deveni cea mai mare „corporaţie financiară“ a Rusiei prin achiziţia de active cu probleme, împrumuturi mari pentru cumpărarea băncilor oligarhilor şi tranzacţii agresive cu instrumente financiare. În mare parte, planul a fost finanţat cu împrumuturi ieftine date de stat.

    „Mărimea contează”, spune Ruben Aganbegyan, şeful operaţiunilor bancare ale Otkritie. „Cu cât ai mai mult, cu atât mai mari sunt lucrurile pe care le poţi face.”

    La începutul acestui an, Otkritie încă nu dădea semne că oboseşte. Anunţa atunci planuri pentru cumpărarea unei mine de diamante, a patra ca mărime din Rusia, cu 1,14 miliarde de dolari. În ianuarie discuta o eventuală fuziune cu Rosgosstrakh, cel mai mare asigurător din Rusia. Achiziţia ar fi dublat activele totale ale Otkritie, care ar fi ajuns la 5.000 de miliarde de ruble, potrivit Moody’s.

    Agresivitatea expansiunii crea temeri că Otkritie va aduce pericole pentru care va fi nevoie în cele din urmă de intervenţia statului. „Nu este o afacere, totul ţine de relaţii“, aprecia un investitor din Rusia. „Vor să devină atât de mari încât să nu poată fi lăsaţi să se prăbuşească. Nu sunt o bancă, ci un fond de hedging foarte riscant. De ce să li se permită să facă afaceri cu banii băncii centrale?”

    Otkritie, care în rusă înseamnă „deschis”, s-a poziţionat ca un rival mai tânăr şi mai îndrăzneţ pentru băncile statului prin legături cum ar fi cumpărarea start-up-ului Rocketbank-ului, lansarea unor cărţi de debit pentru fanii serialului Game of Thrones şi deschiderea de birouri în interiorul cafenelelor Starbucks.

    Cea mai importantă figură din spatele ascensiunii Otkritie este preşedintele său, Vadim Belyaev, în vârstă de 50 de ani, un fost trader care evită publicitatea. La fel ca mulţi oligarhi ruşi, Belyaev a început în anii 1990 tranzacţionând acţiuni la societăţile nou privatizate, dar în cantităţi mici: adesea căra încasările într-o servietă prin metroul din Moscova.

  • Încă o lovitură pentru Uber: compania s-ar putea retrage din cea mai mare provincie canadiană

    Astfel, noile reguli impun ca şoferii să treacă prin 35 de ore de pregătire înainte de a putea lucra pentru Uber. Guvernul a cerut şi verificarea şoferilor de către poliţie şi inspecţia maşinilor la fiecare 12 luni.

    Reprezentanţii companiei au declarat că numărul este mult prea mare şi că vor întrerupe activitatea dacă normele nu sunt modificate.

    Transport for London, agenţia de stat care reglementează licenţele pentru transportul în comun, a anunţat săptămâna trecută că nu va reînnoi licenţa companiei Uber.  Agenţia a transmis că Uber nu a gestionat în mod corespunzător acuzaţiile care i-au fost aduse şi că a folosit un software care nu permite regulatorilor să monitorizeze serviciile. Compania are 21 de zile pentru a face apel la decizie.

    Uber are 40.000 de şoferi în Londra şi a fost folosit, până în prezent, de 3,5 milioane de londonezi.

     

  • Încă o lovitură pentru Uber: compania s-ar putea retrage din cea mai mare provincie canadiană

    Astfel, noile reguli impun ca şoferii să treacă prin 35 de ore de pregătire înainte de a putea lucra pentru Uber. Guvernul a cerut şi verificarea şoferilor de către poliţie şi inspecţia maşinilor la fiecare 12 luni.

    Reprezentanţii companiei au declarat că numărul este mult prea mare şi că vor întrerupe activitatea dacă normele nu sunt modificate.

    Transport for London, agenţia de stat care reglementează licenţele pentru transportul în comun, a anunţat săptămâna trecută că nu va reînnoi licenţa companiei Uber.  Agenţia a transmis că Uber nu a gestionat în mod corespunzător acuzaţiile care i-au fost aduse şi că a folosit un software care nu permite regulatorilor să monitorizeze serviciile. Compania are 21 de zile pentru a face apel la decizie.

    Uber are 40.000 de şoferi în Londra şi a fost folosit, până în prezent, de 3,5 milioane de londonezi.