BusinessMagazin

Tag: om de afaceri

  • Turn de 24 de etaje în Floreasca. Când va începe construcţia proiectului

     “Bucharest One va avea o suprafaţă construită de 48.732 metri pătraţi, respectiv peste 24 de etaje. După finalizare, aceasta va fi a doua cea mai înaltă clădire din Bucureşti. Proiectul este localizat în partea de nord a Bucureştiului (…) În zonă au loc lucrări de îmbunătăţire a infrastructurii. Proiectul a obţinut autorizaţiile necesare pentru începerea construcţie, care este programată să înceapă în primele luni din 2014, urmând să fie finalizată în trimestrul trei din 2015”, se arată într-un comunicat al fondului Globalworth Real Estate Investments, vehicul înfiinţat de omul de afaceri elen în acest an.

    Activitatea Porsche Aviaţiei, din apropierea staţiei de metrou Aurel Vlaicu, a fost mutată în showroom-ul Porsche Nord, iar grupul german a decis vânzarea terenului de 10.000 metri pătraţi către Papalekas într-o tranzacţie estimată la circa 8 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţiriac, întrebat despre evoluţia cursului leu-euro: “Nu ştiu de ce este leul atât de tare”

     “Asta este o întrebare dificilă, aş prefera să nu mi-o puneţi, pentru că nu ştiu de ce leul este atât de tare. Explicaţi-mi şi mie de ce este leul atât de tare în momentul de faţă”, a spus Ţiriac la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică de ProTV, fiind solicitat să ofere o estimare legată de evoluţia cursului.

    Ţiriac afirma la finele lunii februarie, invitat în cadrul aceleiaşi emisiuni, că leul este supraevaluat şi va fi “o nenorocire” când va ajunge la o valoare mult mai slabă. La începutul lui 2012, omul de afaceri aprecia că evoluţia leului în raport cu euro este “un miracol”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţiriac despre creditul Ioanei Băsescu: “Numele este un brand”

     “Eu am o problemă cu creditele. Nu-s destul de deştept să lucrez cu banii băncilor. Întotdeauna când am un credit, îmi stă în spate. Eu şi la imobiliarele pe care le am astăzi, am plătit tot înapoi”, a declarat Ţiriac la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică de ProTV, în contextul unor întrebări privind condiţiile în care a fost obţinut creditul de fiica preşedintelui.

    El a adăugat că ar da un credit în 24 de ore dacă ar avea datele despre salariul, bunurile şi garanţiile solicitantului.

    “Dacă Băsescu nu poate să garanteze un credit, atunci cine-l garantează? (…) Când vorbesc de Băsescu, nu vorbesc de preşedinte, vorbesc de cineva din familie. Încă o dată, nu puteţi să-i tăiaţi pe toţi, să le tăiaţi gâtul, numai pentru că fac parte dintr-o familie de preşedinte sau de prim-ministru sau de altceva. Lăsaţi-i să-şi facă şi ăştia treburile. Au avut un beneficiu numai din numele ăsta? Păi am eu beneficiu, din numele Ţiriac, dacă puteţi să credeţi. Pe peste tot în Europa şi chiar în Statele Unite. Faptul că mă cheamă Ţiriac este un mare beneficiu şi că până în ziua de azi nu datorez nimănui nimic, n-am furat, n-am făcut nimic. Numele îţi spune brand-ul. Este un brand. Deci eu nu-i bag de vină nici, mi se pare domnişoarei Băsescu, una din fiicele dumnealui. De ce nu? N-a furat banii nimeni”, a mai spus Ţiriac.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ion Ţiriac: Anul viitor va fi mai bun decât 2013, dar criza nu s-a sfârşit

     “După părerea mea vom avea un an mai bun ca 2013. Să nu ne aşteptăm la 6,7,8,9 – 10% ca înainte. Avem posibilităţile pe care le avem. Din păcate exportăm numai ceea ce putem, şi e destul de puţin, comparându-ne cu Cehia, Slovacia şi toţi ceilalţi, în special la industria automobilistică. Ceea ce exportăm, exportăm bine, deocamdată. Am o mare speranţă că dacă domnul Ponta tot l-a primit pe chinezul cel iubit, să nu-l uite acum. (…) Anul va fi ceva mai bun, dar nu am scăpat încă, pentru că nu a scăpat nimeni de treaba asta”, a spus fostul tenisman la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică de ProTV.

    Proprietar al unui grup cu activităţi în mai multe domenii, Ţiriac a afirmat, fiind întrebat unde îşi ţine banii, că pentru el 2013 a fost “destul de prost”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piraeus Bank a finalizat vânzarea ATE Bank România către Dorinel Umbrărescu

     “Transferul a avut loc după finalizarea separării unei părţi semnificative a activelor şi pasivelor ale ATE Bank România şi preluarea acestora de către Piraeus Bank România”, se arată într-un comunicat al grupului elen.

    Piraeus Bank România a anunţat în noiembrie preluarea unei părţi mari a clienţilor din portofoliul ATE Bank România.

    Omul de afaceri Dorinel Umbrărescu a semnat în luna aprilie un acord cu Piraeus Bank privind preluarea subsidiarei ATE Bank România, în schimbul a 10,3 milioane de euro pentru 93,27% din acţiunile instituţiei de credit.

    La mijlocul lui 2012, Piraeus Bank Grecia a preluat ATE Bank Grecia, inclusiv toate sucursalele din regiune, adică şi 93,27% din acţiunile ATE Bank România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dan Diaconescu, condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru şantaj

    Instanţa l-a condamnat pe Dan Diaconescu la câte trei ani de închisoare pentru cele două fapte de şantaj. Pedepsele au fost contopite, Dan Diaconescu urmând să execute trei ani de închisoare, dacă sentinţa rămâne definitivă. Din pedeapsa primită de Dan Diaconescu va fi scăzută perioada în care a fost reţinut şi arestat, respectiv din 22 până în 25 iunie 2010.

    Totodată, instanţa i-a interzis mai multe drepturi, pe o durată de trei ani după executarea pedepsei principale. Decizia nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capitalistul săptămânii: Brendan Bracken, omul care a modernizat Financial Times

    Brendan Bracken s-a născut în Kilmallock, Irlanda, fiind cel de-al doilea fiu dintr-o familie cu patru copii. Tatăl lui a murit când avea trei ani, perioadă după care familia s-a mutat în Dublin. A fost un copil răzvrătit care obişnuia să vandalizeze grădinile vecinilor şi să îşi terorizeze colegii de şcoală. Pentru a-i tempera aceste porniri, mama sa l-a trimis la un internat al unei şcoli iezuite, de la care Brendan a evadat. L-a lăsat apoi în grija unui văr preot din Australia, unde Brendan a avut o viaţă liniştită, în familii religioase catolice, predând şi citind intens.

    S-a întors în Irlanda în 1919, iar în 1920 a aplicat pentru a fi luat ca elev la şcoala Sedbergh din Lancashire. I-a spus directorului şcolii că are mai puţin de 16 ani când avea de fapt 19, că părinţii lui au murit într-un incendiu în Australia şi nu i-au lăsat niciun ban pentru a-şi finaliza studiile. A reuşit să se remarce, iar după ce a încheiat studiile a lucrat din nou ca profesor. S-a mutat apoi în Londra, unde a obţinut un post de redactor în cadrul publicaţiei Empire Review. L-a cunoscut acolo pe J.L. Garvin, fost editor al cotidianului The Observer şi cel care i l-a prezentat lui Winston Churchill în vara lui 1923.

    A devenit prietenul  apropiat al politicianului după alegerile din 1923, când l-a asistat în încercarea nereuşită de a fi ales membru al Parlamentului. În 1923 a fost invitat să editeze un număr al Illustrated Review. Bracken a redenumit publicaţia în English Life, reuşind astfel să câştige publicul din saloanele londoneze. Determinarea şi inteligenţa lui i-au adus un loc în conducerea publicaţiilor Eyre şi Spottiswoode, în 1926.

    A fondat revista de business The Banker, iar firma pe care o conducea a preluat în 1928 The Financial News, The Investors Chronicle, The Liverpool Journal of Commerce şi jumătate din acţiunile The Economist. Deşi avea imaginea unui mogul de presă, era un acţionar modest al Financial Newspapers Proprietors Ltd, subsidiara care conducea aceste ziare. Câştiga 3.000 de lire sterline pe an ca editor al The Banker, preşedinte al The Financial News şi managing director al The Economist. Politicul şi afacerile s-au intersectat în permanenţă în viaţa lui şi a scris o serie de articole despre politicieni care aveau nevoie de apariţii în publicaţiile pe care le conducea. În 1929 a fost candidat al Partidului Conservator pentru alegerile generale, iar zece ani mai târziu, când Churchill a fost numit prim lord al amiralităţii, Bracken a devenit secretarul lui parlamentar personal.

    După sfârşitul celui de al doilea război mondial, a fost ales ministru al Informaţiilor (1941-1945). Nu era foarte popular în rândul angajaţilor ministerului. În 1945, a realizat fuziunea dintre Financial News şi Financial Times, iar în 1951 a lansat History Today. S-a retras din politică în 1951, iar editorialul lui din The Financial Times a apărut săptămânal până în 1955. FT este cea mai credibilă publicaţie în ce priveşte subiectele cu tematică economică, fiind urmat de The Wall Street Journal şi de The Economist, potrivit unui clasament al  Worldwide Professional Investment Community. 

  • Omul care vrea să cumpere seminţe de pe cele 200 hectare de cânepă ale IKEA din România

    DINTRE TOATE AFACERILE PE CARE LE-AM FĂCUT, ACEASTA ÎMI ESTE CEA MAI DRAGĂ„, spune Dan Lăzărescu despre Canah, fabrica de procesare a seminţelor de cânepă pe care a deschis-o în urmă cu şapte ani la Salonta, în judeţul Bihor. Canah este al treilea business pe care îl dezvoltă Dan Lăzărescu, după Rombel (laboratorul de servicii medicale care a stat la baza dezvoltării Medicover în România) şi  după Totalsoft (înfiinţat împreună cu foştii săi colegi de la Energomontaj).

    Povestea Canah, un business care îi va aduce în 2013 venituri de peste 4 milioane de euro, a început după ce Lăzărescu a citit o carte despre beneficiile cânepei („Totul despre cânepă„) şi a început să aprofundeze subiectul. A aplicat prin programul SAPARD pentru construcţia unei fabrici de procesare a seminţelor de cânepă în valoare de 1,7 milioane de euro, pe care a construit-o în 2006 şi a pregătit-o să producă din 2007.

    Planul scris pentru proiectul SAPARD nu s-a potrivit însă cu realitatea de la Salonta, localitatea unde omul de afaceri a decis să facă business din agricultură – cu menţiunea că nu a avut niciodată în plan să şi cultive cânepă, ci doar să o proceseze. „Încă din nota de fundamentare a proiectului, ideea a fost să construim fabrica într-o zonă cu tradiţie în cultivarea cânepei, aşa că ne-am îndre-ptat atenţia către Ardeal şi Banat, unde înainte de ‘89 erau cele mai multe topitorii de cânepă„, povesteşte omul de afaceri, care a aflat din documentarea pentru proiect că România ajunsese să cultive 160.000 de hectare de cânepă în anii ‘80, în special pentru tulpină, deci pentru utilizare industrială.

    Procesarea seminţelor de cânepă, care este o altă direcţie de business, avea mai multă tradiţie în Moldova, dar Dan Lăzărescu s-a îndreptat către regiunea cu cel mai bun mix între tradiţie în cultivare şi acces cât mai rapid la piaţa vest- europeană.

    INAINTE DE A TRIMITE PROIECTUL PENTRU ANALIZĂ, omul de afaceri a făcut o conferinţă la primăria din Salonta, unde au venit mai mult de 60 de persoane interesate să cultive cânepă pentru Canah. Când a trimis proiectul, avea potenţiali parteneri pe proprietarii a 260 de hectare, ce urmau a fi cultivate cu cânepă.

    Când a sosit vremea primei recolte şi a onorării primelor contracte de vânzare, a dat piept cu realitatea: unul dintre fermieri obţinuse pe cele opt hectare ale sale o producţie de 1.200 kg/hectar, peste media care se obţine în domeniu, iar la celălalt pol un alt fermier, care intrase în parteneriat cu 60 de hectare, nici nu cultivase seminţele. „Ne-am trezit astfel într-o apă foarte foarte rece şi a trebuit să găsim soluţii„, spune omul de afaceri, care în primul an de producţie, din cele 50 de tone de cânepă pe care le aştepta, a primit 10. S-a reorientat către importuri, în special din Franţa şi din China, unde se cultivă multă cânepă în special pentru tulpină.

    China, unde omul de afaceri a mers de câteva ori pentru a vedea cum se cultivă cânepa, este cel mai mare producător mondial, cu peste 70% din producţie. Din spate vine tare Canada, dar cânepa se mai cultivă şi în câteva ţări din Europa, dar şi în Chile sau Coreea de Nord.

  • Ikea vrea să cultive 200 hectare de cânepă în România

    Retailerul suedez de mobilă Ikea este interesat să folosească fibra de cânepă la ţesăturile pentru piese de mobilier, pe care ar putea să o cumpere din România, spune Dan Lăzărescu: “Probabil că Ikea va susţine într-un fel tot lanţul, de la cultivare până la obţinerea fibrei de cânepă şi a ţesăturilor”.

    Omul de afaceri, care a dezvoltat afacerea Canah printr-un proiect SAPARD in prima parte a anilor 2000, crede că suedezii sunt interesaţi de a cultiva cânepă în România deoarece ţara are tradiţie în acest tip de culture, deşi este vorba despre o activitate care a cam dispărut începând cu anii ’90. Înainte de Revoluţie, în România se cultivau peste 160.000 de hectare cu cânepă, zonele cu tradiţie în cultivarea acestei plante fiind Banatul şi Moldova de Nord.
     
    În prezent, suprafaţa cultivată cu cânepă este de doar câteva hectare, astfel ca proprietarul Canah importă seminţele pe care le procesează din China şi Franţa. Anul trecut a cumpărat doar o mică parte din materia primă de pe piaţa locală, respectiv 8 tone, de la o firma olandeză care a luat în arendă 300 de hectare pentru cultivarea de cânepă lângă Sebeş. “Din cânepă nimic nu se aruncă, totul se procesează şi se valorifică”, mai spune Lăzărescu.

    Omul de afaceri aşteaptă cu mare interes o decizie officială a celor de la Ikea în acest sens, deoarece el este interesat să cumpere seminţele din cânepa pe care retailerul ar cultiva-o pentru ţesături. “Nu sunt interesat să intru în parteneriat cu ei pe partea de producţie, eu fac alt business şi agricultura nu m-a pasionat niciodată”. Canah, fabrica de procesare a seminţelor de cânepă a lui Dan Lăzărescu, va termina acest an cu venituri de 4 milioane de euro. 

  • Omul de afaceri Marian Calotă, inculpat în dosarul lui Trăşculescu, condamnat la 3 ani cu executare

     Decizia în cazul lui Calotă nu este definitivă, ea putând fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti.

    În cazul fostului deputat PDL Alin Trăşculescu şi al celorlalţi trei inculpaţi, instanţa a hotărât disjungerea cauzei într-un nou dosar, care va fi judecat tot la Tribunalul Bucureşti.

    În aprilie, Alin Trăşculescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie pentru trafic de influenţă, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la spălare a banilor, delapidare şi uz de fals.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro