Tag: oficiali

  • Un oficial militar chinez de rang înalt vrea folosirea forţei împotriva navelor Statelor Unite care intră într-o zonă disputată

    În cursul unei reuniuni desfăşurate la Beijing, oficiali guvernamentali chinezi şi comandanţi militari au discutat despre situaţia din Marea Chinei de Sud şi despre relaţiile dintre China şi Statele Unite.
     
    Dai Xu, un colonel în cadrul Forţelor Aeriene chineze şi preşedintele Institutului de Cooperare şi Securitate Maritimă, a cerut utilizarea forţei împotriva navelor militare americane care pătrund în zone disputate din Marea Chinei de Sud.
     
    „Dacă mai pătrunde vreo navă militară americană în apele teritoriale chineze, sugerez să fie trimise două nave: una pentru a o opri, iar alta pentru a o lovi. Nu permitem activităţile de perturbare efectuate de nave americane în apele noastre teritoriale”, a spus Dai Xu.
     
  • Este OFICIAL! A intrat în vigoare!! Cum puteţi lua 1.000 de lei GRATIS de la Guvern să vă schimbaţi frigiderul, maşina de spălat sau electrocasnicele vechi

    Ordinul ministrului mediului nr. 1172/2018 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a a Programului naţional de înlocuire a echipamentelor electrice şi electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic a fost publicat, ieri – 21 noiembrie 2018, în Monitorul Oficial.

    Pentru a-şi schimba maşina de spălat, frigiderul şi aparatul de aer condiţionat, românii vor trebuie să se înscrie într-o aplicaţie, iar după aprobare vor avea 60 de zile pentru a-şi utiliza voucherele.
     
    Beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
     
    a) este persoană fizică cu domiciliul în România;
     
    b) nu are obligaţii restante la bugetul de stat şi la bugetul local, conform legislaţiei naţionale în vigoare, la data achiziţionării EEE;
     
  • Este OFICIAL: În sfârşit s-a TERMINAT! Cea mai urâtă taxă va fi istorie. Românii răsuflă UŞURAŢI

    Mecanismul alter­nativ al plăţii defalcate a TVA a fost introdus de la 1 ianuarie 2018, scopul declarat fiind combaterea evaziunii fiscale. Iniţial trebuia ca toată lumea să intre în acest mecanism, dar, apoi s-a renunţat, vizaţi fiind cei cu întârzieri şi companiile în insolvenţă.

    Comisia a anunţat ieri că va trimite un aviz României în urma respingerii unei cereri din partea României de derogare de la nor­mele UE în acest domeniu, din cauza pre­­o­cupărilor legate de principiul propor­ţio­­nalităţii şi de compatibilitatea cu tratatul.
     
  • Este OFICIAL! S-a stabilit DATA la care România va adopta euro

    „În 2024. Aşa este calendarul oficial”, a spus Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, în cadrul unor declaraţii de presă după ce a fost prezent la a 26-a ediţie a Galei „Topul Naţional al Firmelor Private din România 2017”, realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

    Oficialul de la Finanţe a mai spus că, în decembrie, va fi prezentat calendarul cu toate etapele, iar săptămâna viitoare va fi adoptat un memorandum în acest sens. „Aceasta a fost discuţia în Comitet”, a subliniat Teodorovici.
     
    La începutul lunii martie, liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat că la Congresul PSD din acea zi s-a decis ca România să adopte euro începând cu 2024, partidul adoptând Convenţia naţională pentru adoptarea euro până în 2024.
     
  • Pompierul personal

    Pentru a-şi şti casele la adăpost ori a reduce pagubele produse de incendiile de vegetaţie, aceştia apelează la societăţi de asigurare, care în schimbul unor prime de mii, zeci de mii sau chiar de mai bine de o sută de mii de dolari pe an trimit la faţa locului echipaje private de pompieri, iar pe clienţi îi duc la hoteluri de cinci stele până trece urgia. Rolul pompierilor privaţi este de a se deplasa la proprietatea clientului, de unde îndepărtează toate materialele inflamabile şi împrăştie soluţii de ignifugare, ori sting incendii minore, printre altele, iar după trecerea incendiului evaluează starea proprietăţii şi îndepărtează materialele cancerigene. Aceştia sunt trataţi însă precum civilii şi nu pot interveni alături de pompierii oficiali.

  • Povestea uneia dintre cele mai DISTRUGĂTOARE AREME cibernetice din istoria modernă

    Una dintre aceste grupări poartă numele de Sandworm şi este responsabilă pentru NotPetya, una dintre cele mai distrugătoare arme cibernetice din istoria modernă.
     
    Henrik Jensen, un administrator IT de la firma Maersk  unul dintre cei mai mari operatori maritimi din lume, cu 76 de porturi şi peste 800 de nave  pregătea un update software pentru cei 80.000 de angajaţi ai companiei când calculatorul său s-a resetat, aparent din senin. Jensen a întors capul, curios dacă şi alţi colegi se confruntă cu aceeaşi problemă, şi a văzut că toate ecranele afişează acelaşi mesaj. Jensen şi colegii săi aveau să descopere, în doar câteva momente, că staţiile lor de lucru erau blocate în mod ireversibil, după cum relatează un articol al publicaţiei americane Wired.

    Dimensiunea crizei devenea evidentă în toate departamentele Maersk; în mai puţin de treizeci de minute, angajaţii împânziseră holurile, alergând dintr-o cameră în alta şi avertizându-şi colegii să se deconecteze de la reţeaua principală înainte ca unităţile să fie afectate. În acelaşi timp, zeci de tehnicieni dădeau buzna în săli de conferinţe şi deconectau toate laptopurile.

    Deconectarea întregii reţele globale a Maersk a durat ceva mai mult de două ore. La finalul procesului, toţi angajaţii primiseră ordin să închidă calculatorul sau laptopul şi să îl lase pe birou.

    În jurul orei 15, un director al companiei a intrat în biroul în care se aflau Jensen şi colegii săi şi le-a spus să se ducă acasă. Reţeaua era atât de puternic afectată, încât nici cei de la departamentul IT nu puteau face nimic.

    Rădăcinile unui atac devastator

    În cartierul Podil din Kiev, pe o stradă din apropierea unei autostrăzi, îşi desfăşura activitatea o mică afacere de familie. Compania de software Linkos Group realiza actualizări pentru un program de contabilitate extrem de popular în rândul cetăţenilor. Serverele deţinute de companie, prin care se lansau respectivele actualizări, au fost punctul de plecare a celui mai devastator atac cibernetic din istorie.

    Codul dezvoltat de cei de la Sandworm a avut ca scop principal răspândirea rapidă. „Până în prezent, NotPetya rămâne malware-ul (codul maliţios – n.red.) cu cea mai rapidă viteză de propagare“, le-a explicat celor de la Wired Craig Williams, director în cadrul Cisco, una dintre primele companii care au analizat NotPetya. „În secunda în care ai realizat ce se întâmplă, datele tale sunt deja pierdute.“

    NotPetya este un tip de virus care cere o anumită sumă de bani, ameninţând că în caz contrar va şterge anumite informaţii sau documente aflate pe serverele companiilor vizate.

    Creatorii NotPetya s-au folosit de două erori descoperite anterior: în primul rând, ei au utilizat EternalBlue, un program realizat de Agenţia Naţională de Securitate a Statelor Unite (NSA) şi care ajunsese în mâinile publicului în urma unei breşe. EternalBlue exploata vulnerabilităţile dintr-un protocol Windows, permiţând hackerilor să facă orice cu datele dintr-un calculator după instalarea unui anumit program. În al doilea rând, cei de la Sandworm au folosit Mimikatz, un soft creat cu scopul de a scoate în evidenţă mai multe probleme ale sistemelor de operare.

    Microsoft lansase o actualizare de Windows înainte de atac, care bloca accesul prin EternalBlue, dar combinarea celor două softuri le-a permis hackerilor să dezvolte un malware aproape imposibil de oprit.
    NotPetya îşi luase numele de la un alt program maliţios, Petya, care funcţiona pe acelaşi sistem. Cei de la Sandworm nu aveau însă intenţia de a da înapoi accesul: orice încercare de a plăti pentru răscumpărarea datelor era inutilă.

    Lansarea NotPetya a fost un act clar de terorism cibernetic, unul cu efecte mult mai grave decât anticipaseră, probabil, creatorii săi. În câteva ore de la apariţia sa, codul s-a răspândit în toată Ucraina şi în mii de alte calculatoare din lumea întreagă. A blocat activitatea a sute de multinaţionale precum Maersk, TNT Express, gigantul farmaceutic Merck sau compania franceză de construcţii Saint-Gobain. Malware-ul a ajuns chiar şi înapoi în Rusia, afectând compania petrolieră de stat Rosneft. Fiecare incident a generat costuri de milioane de dolari.

    Pagubele totale s-au ridicat la peste 10 miliarde de dolari, potrivit unui calcul al Casei Albe confirmat de reprezentanţi ai Departamentului de Securitate Internă.

    Pentru a înţelege amploarea atacului cu NotPetya, este utilă o comparaţie cu WannaCry. Sute de mii de terminale din companii şi instituţii publice din întreaga lume au fost lovite în luna mai 2017 de ameninţarea WannaCry, care folosea o vulnerabilitate prezentă în majoritatea versiunilor sistemului de operare Windows. Atacatorii au exploatat aceeaşi vulnerabilitate (EternalBlue) care ar fi fost folosită în scopuri de spionaj de către agenţii guvernamentale pentru a livra victimelor diverse ameninţări informatice. Incidentul a fost mult mai puternic mediatizat, deşi pagubele totale au fost de aproximativ 4-5 miliarde de dolari.

    „Deşi nu vorbim de pierderi de vieţi, NotPetya a fost echivalentul folosirii unei bombe nucleare pentru a obţine o mică victorie tactică“, a spus Tom Bossert, expert în securitate cibernetică şi care ocupa, la momentul atacului, funcţia de consilier al preşedintelui american Donald Trump.
    Ucraina a fost aproape complet paralizată de atac: NotPetya a lovit patru spitale, şase furnizori de energie electrică, două aeroporturi, 22 de bănci, ATM-uri, sisteme de plată cu cardul şi majoritatea agenţiilor guvernamentale. „Sistemul de stat era mort“, a descris incidentul Volodimir Omelyan, ministrul ucrainean pentru infrastructură.

    Potrivit unor oficiali din Ucraina, 10% din toate calculatoarele din ţară au fost afectate de NotPetya.Ca urmare a incidentului, oficiali din SUA şi Marea Britanie au anunţat că vor emite o alertă în legătură cu aceste atacuri cibernetice, considerându-le parte a unei campanii de spionaj care în viitor ar putea fi folosită pentru operaţiuni ofensive. „Atunci când observăm astfel de activităţi cibernetice nocive, indiferent că vin din partea Kremlinului ori a altor entităţi statale negative, le respingem“, a declarat Rob Joyce, coordonatorul pentru securitate cibernetică al preşedinţiei SUA. Guvernele celor două ţări le-au cerut victimelor atacurilor să semnaleze orice activitate dăunătoare, pentru a se înţelege mai bine impactul campaniei cibernetice.

    Încă „nu avem o perspectivă completă asupra scopului atacurilor cibernetice“, a explicat Jeanette Manfra, un oficial din cadrul Departamentului pentru Securitatea Internă. „Ar putea fi poziţionate softuri pentru a fi folosite în perioade tensionate“, a atras atenţia şi Ciaran Martin, directorul Centrului Naţional pentru Securitate Cubernetică al Marii Britanii, explicând că au fost vizate „milioane de computere“. Acesta a mai explicat că autorităţile monitorizează de un an aceste activităţi, subliniind că este vorba de o campanie amplă, care poate afecta „sisteme precum cele ale marilor companii ori birouri private“. Experţii în antivirus sunt de părere că cel puţin 2.000 de atacuri au fost lansate împotriva reţelelor guvernului ucrainean şi companiilor din Ucraina.

    Theresa May l-a acuzat chiar pe preşedintele rus Vladimir Putin, la finalul anului trecut, că ar încerca să provoace un conflict între statele din Occident prin ingerinţele în alegerile electorale, prin diseminarea de informaţii false şi prin războiul cibernetic.
    Ruşii au negat însă că ar avea vreo responsabilitate pentru atacul NotPetya, argumentând că inclusiv instituţii din Rusia au fost afectate. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia neagă categoric acuzaţiile oficialilor britanici privind responsabilitatea armatei ruse în atacul cibernetic. În cadrul unei conferinţe telefonice cu reporterii, Peskov a afirmat că acuzaţiile sunt nefondate şi fac parte dintr-o campanie „rusofobă“ condusă în unele state occidentale. „Condamnăm astfel de acuzaţii, le considerăm nefondate, ele fiind parte din campania bazată pe ura faţă de Rusia“, a mai spus el.

    La o săptămână după primul incident, poliţia din Ucraina a ajuns la Linkos Group; autorităţile găsiseră ceea ce căutau, şi anume serverele care au servit drept „pacient zero“ în atacul orchestrat de Sandworm.

    A trecut mai bine de un an de la incidentul NotPetya, dar experţii în securitate cibernetică nu au ajuns la un consens în ceea ce priveşte codul maliţios şi adevăratele intenţii ale hackerilor. Firma de securitate ISSP, din Kiev, a înaintat teoria conform căreia NotPetya nu a fost lansat cu scopul de a distruge date, ci cu acela de a şterge urme. Hackerii ar fi avut acces la informaţii din mii de calculatoare câteva luni bune, iar lansarea malware-ului a reprezentat ocazia perfectă de a şterge orice dovadă în acest sens.

    Toţi cei care au studiat NotPetya sunt însă de acord cu un lucru: astfel de incidente ar putea avea loc din nou, şi la o scară mai mare. Corporaţiile globale au devenit interconectate, iar schimbul de informaţii este aproape imposibil de protejat.

  • SUA vor revoca vizele unor oficiali saudiţi suspectaţi de implicare în cazul uciderii lui Khashoggi

    Aceasta este prima măsură punitivă anunţată de Administraţia Trump după dispariţia pe 2 octombrie a jurnalistului saudit.
    Pompeo nu a precizat câţi şi sau ce oficiali saudiţi vor fi vizaţi de măsura revocării vizelor.

    Heather Nauert, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, a comunicat că unui număr de 21 de cetăţeni saudiţi le vor fi revocate vizele ori vor fi declaraţi ineligibili să obţină vize pentru intrarea în SUA.

    Jurnalistul Jamal Khashoggi, editorialist al cotidianului The Washington Post şi un critic acerb al prinţului moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, a dispărut în urmă cu trei săptămâni după ce a intrat în Consulatul saudit de la Istanbul pentru a obţine documente necesare căsătoriei sale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING: Arabia Saudită RECUNOAŞTE că jurnalistul Jamal Khashoggi a murit în consulatul din Istanbul

    Procurorul public din Arabia Saudită a anunţat într-un comunicat că între Khashoggi şi oamenii care l-au întâlnit în consulat a izbucnit o luptă care a dus la moartea acestuia.

    “Investigaţiile sunt încă în desfăşurare şi 18 cetăţeni saudiţi au fost arestaţi”, se arată în comunicatul transmis de presa de stat saudită, adăugând că un consilier regal, Saud al-Qahtani, şi şeful serviciului de informaţii, Ahmed Asiri, au fost concediaţi din funcţiile lor.

    Khashoggi, un critic al Prinţului Mohammed bin Salman, a dispărut după ce a intrat în consulat pe 2 octombrie pentru a obţine documentele necesare pentru a se căsători.

    Comentariile de sâmbătă au marcat pentru prima oară de la dispariţia lui Khashoggi când Arabia Saudită a admis moartea jurnalistului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oficialii români încearcă să atragă investitori din Emiratele Arabe Unite

    Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Daniel Dumitru Botănoiu a purtat discuţii cu investitorii arabi pentru exportul ovinelor din România. Oficialul MADR a avut o întâlnire cu conducerea grupului Al Dahra, cea mai mare companie din domeniul agroalimentar din Emiratele Arabe Unite, cu investiţii în peste 20 de state de pe toate continentele, unde a prezentat proiectul legat de investiţii în sistemul naţional de irigaţii, în special canalul Siret-Bărăgan, dar şi proiectul legat de Casa de Comerţ a României.

    Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat Radu Oprea s-a întâlnit cu Mohammed Al Muallem, CEO al DP World UAE, care a prezentat proiectele de extindere a investiţiilor în Portul Constanţa şi de construire a altor patru centre logistice în România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea unuia dintre cei mai BOGAŢI TRAFICANŢI de droguri din lume. A avut o avere estimată la 5 miliarde de dolari, controla o ARMATĂ de 20.000 de oameni şi nu a fost NICIODATĂ PRINS

    Supranumit “regele opiului”, Khun Sa este originar din Myanmar, stat cunoscut la acea vreme ca Burma. Începând cu anii ’60, el a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi traficanţi de droguri din Triunghiul de Aur (regiune din Asia cunoscută pentru traficul şi consumul de droguri de mare risc).

    În momentele sale de maximă influenţă, Khun controla o armată de 20.000 de oameni şi care era mult mai bine echipată decât cea a statului Myanmar.

    În 1988, Khun Sa a încercat să vândă toată recolta sa guvernului australian pentru 37 de milioane de dolari, mişcare ce ar fi redus la jumătate traficul global de heroină; oficialii au refuzat.

    Khun Sa nu a fost niciodată acuzat oficial de vreo infracţiune în Myanmar, fiind însă condamnat în absenţă în Statele Unite (deşi nu a păşit niciodată pe tărâm nord-american).

    Khun s-a predat armatei în ianuarie 1996, cedând controlul asupra trupelor sale. El s-a mutat în regiunea Rangoon cu o vastă avere şi patru amante, toate mai tinere decât el. După acel moment, producţia de opiu din Triunghiul de Aur s-a redus considerabil.

    După ce a renunţat la traficul de droguri, Khun Sa a devenit un important om de afaceri, cu investiţii în regiunile Yangon, Mandalay şi Taunggi. El se prezenta în acea perioadă drept “un agent comercial cu interese în domeniul construcţiilor”.

    Khun a murit în 2007, la vârsta de 73 de ani, cauza morţii nefiind cunoscută.