BusinessMagazin

Tag: Obama

  • Obama şi Cameron au vorbit la telefon despre situaţia din Algeria şi Mali

    “Preşedintele Obama şi premierul Cameron au discutat astăzi (joi), în cadrul consultărilor regulate, despre dosare internaţionale, în special despre luarea de ostatici din Algeria”, a precizat preşedinţia americană într-un comunicat.

    Potrivit aceleiaşi surse, ambii “lideri şi-au exprimat susţinerea faţă de eforturile comunităţii internaţionale, conduse de către Franţa, în vederea împiedicării teroriştilor să obţină un sanctuar în Mali”.

    În comunicat nu sunt oferite alte informaţii despre criza din această regiune, în contextul în care armata algeriană a lansat joi un asalt împotriva unei instalaţii de exploatare a gazelor, în estul ţării, unde extremişti islamişti reţineau ostatice numeroase persoane, inclusiv străini, ca măsură de represalii faţă de intervenţia militară franceză în Mali.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lupta Americii cu austeritatea bugetară, faza I

    Reducerea cheltuielilor aprobată în această săptămână de către Congresul SUA, cu un total estimat de aproape 160 mld. euro, este a doua componentă a ieşirii din criza aşa-numită a “piscului fiscal”, numit aşa fiindcă reprezintă plastic efectul expirării concomitente a mai multor facilităţi fiscale promovate de administraţiile Bush şi Obama. Prima componentă, în valoare de cca 620 mld. dolari, este cea referitoare la eliminarea unor deductibilităţi şi majorarea impozitelor pentru americanii cu venituri de peste 400.000 de dolari pe an şi familiile cu venituri de peste 450.000 de dolari pe an, ceea ce afectează cca 1% dintre americani – măsură combătută puternic de republicani şi susţinută de preşedintele Barack Obama.

    Pentru moment, compromisul la care au ajuns cele două partide în privinţa evitării “piscului fiscal” s-a dovedit mulţumitor pentru pieţele financiare, care au crescut concertat, deşi majoritatea economiştilor americani tind să considere că efectul pachetului de austeritate menit să evite “piscul fiscal” va fi o reducere a creşterii economice cu cca 1,5%. Momentul din februarie al dezbaterii pe marginea tăierii cheltuielilor va aduce însă noi tensiuni, mai ales că este aproape coincident cu termenul când SUA îşi vor atinge iarăşi plafonul de îndatorare, ceea ce va atrage alte certuri politice pe tema unei noi majorări a plafonului.

  • Perspectivele economice ale Americii sunt mai luminoase anul viitor, dar sunt umbrite de norii austerităţii

    Revenirea timidă a pieţei imobiliare, marjele record de profit ale companiilor mari, o piaţă a creditelor mai favorabilă pentru afacerile mici şi consumul care se anunţă exploziv după o perioadă în care populaţia a strâns cureaua ar putea fi factorii care vor impulsiona creşterea economică şi încuraja angajările într-o ţară în care rata şomajului de 7,7% este considerată a fi o catastrofă, scrie The New York Times.

    Mai multe pe zf.ro

  • Obama, extrem de emoţionat, cere “acţiuni semnificative” după atacul din Connecticut – VIDEO

    “Majoritatea celor care au murit astăzi au fost copii, copii magnifici cu vârste cuprinse între cinci şi zece ani”, a afirmat Obama, care a declarat că are “inima zdrobită” şi a vărsat o lacrimă după o pauză lungă, în timpul căreia a încercat în mod vizibil să îşi stăpânească emoţia.

    “Am suportat prea multe tragedii” ca cea de la şcoala din Newtown, a declarat el, în timp ce poliţia a anunţat un bilanţ de 27 de morţi, dintre care 20 de copii şi autorul atacului, mort în instituţie în circumstanţe care încă nu au fost precizate. “Aveau toată viaţa în faţa lor, aniversări, diplome, căsătorii, propriii lor copii”, a continuat preşedintele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tragedia din Connecticut: au şi apărut teoriile conspiraţiei (VIDEO)

    Potrivit presei americane, poliţia care a studiat cazul n-a ajuns la nicio concluzie privind motivele sângerosului atac sau despre felul cum şi-a ales victimele. Fratele lui a declarat poliţiei că Adam suferea de o “tulburare de personalitate” şi că era autist, în timp ce vecinii l-au descris ca pe un tip “ciudat” ori “foarte inteligent, dar cam retras”.

    Vineri dimineaţă, Adam Lanza, care locuia cu mama lui, Nancy Lanza, a împuşcat-o mai întâi pe ea, apoi s-a dus la şcoala Sandy Hook, folosind maşina ei şi având asupra sa cel puţin trei arme de foc, între care o puşcă, toate cumpărate legal. A intrat în şcoală şi a deschis focul asupra a două clase de elevi. Şase adulţi şi 18 copii au murit pe loc, iar încă doi copii au murit ulterior la spital. Lanza a fost găsit şi el mort într-una dintre sălile de clasă, verdictul poliţiei fiind sinuciderea. Nu e clară încă legătura dintre Nancy Lanza şi faptul că fiul ei s-a dus la şcoală – unele articole de presă au informat că ea era profesoară acolo, altele doar că ar fi avut la un moment dat o slujbă la Sandy Hook.

    Imediat după atac, preşedintele Barack Obama a ţinut un discurs televizat în care a deplâns actul de violenţă gratuită comis asupra copiilor şi a promis “măsuri relevante” de limitare a dreptului de posesie a armelor – un subiect care revine în actualitate cu fiecare nouă tragedie provocată în America de câte un dezaxat posesor de armă. Nu mai departe de luna iulie, James Eagan Holmes, 24 de ani, a împuşcat 12 oameni şi a rănit 58 într-un cimena din Colorado, după ce şi-a procurat legal armele din magazin. În 2007, Seung-Hui Cho, pe atunci în vârstă de 23 de ani, a omorât 32 de oameni şi a rănit 17 la Universitatea Politehnică din Virginia, folosind tot arme pe care le-a cumpărat legal. Până acum însă, dreptul de posesie a armelor a rămas sfânt în SUA, graţie susţinerii constante din partea Partidului Republican.

    Din păcate, astfel de tragedii au nu doar un impact asupra politicienilor care vor să schimbe sau să nu schimbe legi, ci şi asupra teoreticienilor conspiraţiei care adulmecă o nouă ocazie de a ieşi în faţă. Alex Jones, de la site-ul Infowars, un cunoscut promotor al teoriilor conspiraţiei, nu s-a sfiit să apară imediat cu explicaţia bizară că regimul lui Barack Obama n-a fost străin de producerea unui astfel de atentat imediat după alegerile din SUA, ca să aibă un pretext de a impune rapid interzicerea portului de armă, înainte ca ONU să ceară oficial, la anul, generalizarea interdicţiei portului de armă pentru populaţia civilă. “Guvernul vrea ca oamenii să nu aibă cu ce se apăra, să rămână neajutoraţi în faţa agresiunii lui”, a tunat Jones. Dovada? Evident, niciuna; singura “probă” pentru Jones a fost să se uite la televizor şi să-şi dea cu părerea că Obama doar se preface că plânge pentru copiii ucişi.

  • 2030 – China va fi cea mai mare economie a lumii, UE se va federaliza, fenomene meteo tot mai extreme şi o clasă de mijloc puternică cum n-a fost niciodată

    Scenariile sunt cuprinse în raportul “Trenduri globale” publicat o dată la cinci ani de National Intelligence Council, o organizaţie care reuneşte mai multe servicii americane de informaţii. “Lumea se află într-o perioadă critică pentru istoria omenirii”, scriu autorii raportului, care sunt siguri că după ce influenţa politică şi economică a SUA se va reduce, nimeni nu va deţine hegemonia, puterea de influenţă revenind reţelelor şi coaliţiilor “într-o lume multipolară”, scrie The Guardian. În acest context, cel mai bun deznodământ va fi cel în care China şi SUA colaborează, ceea ce va duce la o cooperare globală mai largă. În cel mai pesimist scenariu, SUA se izolează, iar globalizarea îngheaţă.

    Mai multe pe zf.ro

  • Noua tendinţă din diplomaţia SUA: ambasadorul care se îmbracă de la Prada

    AMBASADORUL SUA ÎN FRANŢA, Charles H. Rivkin, i-a întâmpinat la reşedinţa sa de pe Faubourg St-Honoré din Paris, la începutul lui 2012, pe tinerii designeri americani care se reunesc de obicei în capitala modei pentru a stabili tendinţele după care se ghidează întreaga lume. Rivkin, fost conducător al imperiului media Muppets şi implicat activ în strângerea de fonduri în campania electorală din 2008 a preşedintelui Obama, a ţinut atunci un toast în cinstea noilor talente din industria modei, care aduce anual SUA 350 mld. dolari, potrivit DailyBeast.com. Seara cu pricina a fost una desăvârşită, asezonată pe alocuri cu discuţii politice. Printre cei responsabili de reuşită s-a aflat şi Anna Wintour, redactor-şef al celei mai cunoscute publicaţii din domeniul modei, revista Vogue.

    CÂTEVA LUNI MAI TÂRZIU, la începutul lunii decembrie, presa internaţională scrie că printre favoriţii lui Obama la conducerea celor mai râvnite ambasade SUA, cele din Franţa şi Anglia, s-ar afla chiar “independenta” Anna Wintour, cea care a reuşit, prin activitatea ei din 1988 – momentul în care a fost numită redactor-şef al Vogue – şi până acum, să facă din modă “o legătură între glamour, comerţul global şi, curios, chiar puterea puterea politică”, potrivit publicaţiei citate. Nominalizarea Annei Wintour pentru un rol diplomatic – deocamdată o informaţie lansată de două surse “familiarizate cu subiectul”, publicată de Bloomberg şi confirmată de postul american de ştiri ABC News, în contextul reorganizării echipei politice din noul mandat al lui Obama – nu este deloc întâmplătoare. Legăturile lui Wintour cu politica nu se rezumă doar la apariţia unor personaje precum Condoleezza Rice, Kathleen Sebelius, Susan Rice sau Michelle Obama în paginile revistei pe care o conduce sau la tradiţia Vogue de a susţine politicienii aflaţi la început de carieră. Vizibilitatea în sfera politcă americană a crescut odată cu implicarea lui Wintour în campaniile preşedintelui Obama, ea devenind unul dintre cei mai importanţi colectori de fonduri, datorită relaţiilor sale internaţionale.

    În 2008, Wintour a reuşit să strângă aproape 200.000 de dolari pentru candidaţii democraţi, iar în 2011 peste 500.000 de dolari, donând ea însăşi o sumă totală de circa 100.000 $ în ambele campanii, potrivit BusinessInsider. Motiv pentru care, de la prima campanie pentru preşedinţie a lui Obama, presa internaţională începuse să întrebe ce vrea, de fapt, Anna Wintour. Aspiraţia spre o carieră de diplomat ar fi perfect legitimă, mai ales că Wintour, în vârstă de 63 de ani, s-a născut în Anglia; ea are dublă cetăţenie şi nu îi este străin nici Parisul, cele două fiind locurile în care ar putea exercita un mandat de ambasador. În plus, în 2008 a acceptat Ordinul Imperiului Britanic oferit de Regina Elizabeta pentru recunoaşterea serviciilor aduse industriei modei engleze în SUA, iar în 2011 primea Legiunea de Onoare din partea preşedintelui Nicolas Sarkozy.

    Dar nu doar ea se află printre posibilele vedete ale echipei Obama. Eric Schmidt, preşedintele Google, este un alt nume popular despre care s-a spus că ar fi printre favoriţii preşedintelui, de data aceasta pentru funcţia de secretar al trezoreriei, potrivit Washington Examiner. Schmidt a fost de asemenea un susţinător în campaniile electorale ale preşedintelui american, comitetul politic al Google livrând democraţilor 1,6 mil. dolari în campania din 2008 şi peste 700.000 de dolari la scrutinul recent, scrie The Telegraph. Între cei doi a existat o legătură strânsă încă de la candidatura din 2007 a lui Obama pentru Casa Albă, preşedintele spunând atunci, în cadrul unei vizite oficiale: “Împărţim o viziune comună în schimbarea lumii de la bază spre vârf, nu de la vârf spre bază.” CEO-ul Google are mai mult de 30 de ani de experienţă în industria tehnologică şi lucrează în cadrul companiei din 2001, fiind, potrivit unui strateg al Partidului Democrat citat de Washington Examiner, cel mai indicat pentru acest rol: “Nimeni nu este mai bine poziţionat pentru un job în cabinet, dacă îşi doreşte unul.” Totuşi, la câteva zile după lansarea zvonului, Schmidt a refuzat public alăturarea în noua administraţie Obama: “Am spus-o şi la alegerile precedente şi repet că Google este casa mea. Nu sunt interesat de munca pentru guvernul federal”, declara el într-un interviu pentru Wall Street Journal. Reacţia lui Schmidt a apărut la scurt timp după zvonuri, în timp ce răspunsul lui Wintour se lasă aşteptat. Purtătorul de cuvânt al Vogue, Megan Salt, nu a confirmat sau infirmat informaţiile, spunând că Wintour “este foarte mulţumită de ceea ce face în prezent”, păstrând secretă chiar şi o eventuală nominalizare.

    CONCURENŢII PRINCIPALI PENTRU POZIŢIA DE LA LONDRA AR FI RESPONSABILUL FINANCIAR PENTRU CAMPANIA LUI OBAMA, Matthew Barzun, şi fondatorul Avenue Capital Management, Marc Lasry – care a strâns şi el peste 500.000 de dolari în campanie. În prezent, ambasador în Marea Britanie este Louis Susman, un fost investitor din Chicago, membru al Citigroup şi colector de fonduri pentru campania lui Obama din 2008. Recompensarea donatorilor cu funcţii politice are ca rezultat trimiterea în misiuni a unor ambasadori fără experienţă în diplomaţie, circa o treime din ei fiind în această situaţie. În primul său mandat, Obama a nominalizat 59 de ambasadori, incluzând 40 de membri ai staff-ului din campaniile sale, fără experienţă diplomatică: “Când a candidat la preşedinţie în 2008, Obama a declarat în diferite ocazii că intenţionează să angajeze mai mulţi diplomaţi de carieră, dar acest lucru nu s-a întâmplat”, spunea Susan Johnson, preşedintele Asociaţiei Americane a Serviciilor Străine.
    Iar unii dintre aceşti diplomaţi sunt la fel de populari în alte domenii precum este Anna Wintour în modă. La 47 de ani, Charles H. Rivkin a fost printre cei mai tineri diplomaţi americani la Paris; fusese anterior directorul executiv al companiei care producea seria de filme “Muppets” şi alte programe de divertisment pentru copii. Rivkin vorbea fluent franceza graţie unui internship în cadrul Renault. Iar reprezentantul SUA în Irlanda pe durata mandatului precedent al lui Obama a fost un alt nume popular, îndeosebi în rândul împătimiţilor sporturilor: Dan Rowney, proprietarul echipei de fotbal Pittsburgh Steelers.
    Dar nu doar Obama a inclus vedete pe lista diplomaţilor americani: în perioada 2005-2009, când George W. Bush se afla la conducerea SUA, mandatul de diplomat în Franţa a fost ocupat de directorul executiv al unei echipe de baseball, Craig R. Stapleton. El declara pentru thedailybeast.com, referindu-se la posibila nominalizare a Annei Wintour: “Mi-a plăcut să fiu diplomat, acest lucru nu presupune doar ceaiuri cu regina; cel mai important aspect pe care trebuie să îl ştie guvernul gazdă este că eşti suficient de aproape de preşedinte încât să-i transmiţi mesajele eficient.”
    Dacă până acum s-au descurcat cu aceste funcţii un executiv din media sau un director al unei echipe de baseball, un titan din presa specializată în modă ar putea completa pata de culoare pe care SUA o aduc politicii externe. Caracterul formal al funcţiei va impune însă “petei de culoare” să renunţe, probabil, la ochelarii de soare care au consacrat-o în apariţiile la evenimentele din modă.

  • Obama, Merkel şi Putin sunt cei mai puternici politicieni din lume

    În vârstă de 51 de ani, Obama, preşedintele celei mai mari economii a lumii, ocupă primul loc şi este secondat de Merkel, conducătorul în vârstă de 58 de ani al celei mai mari economii europene şi “coloana vertebrală a Uniunii Europene, care poartă viitorul euro pe umerii săi”, potrivit editorilor Forbes. Pe ultimul loc al podiumului stă Vladimir Putin. El este urmat în clasament de cofondatorul Microsoft Bill Gates, de Papa Benedict al XVI-lea şi de preşedintele Băncii Centrale Americane (FED) Ben Bernanke.

    Mai multe pe zf.ro

  • Topul Forbes al celor mai puternici oameni din lume: Obama, pe primul loc. Ce lideri politici completează podiumul

    Obama, în vârstă de 51 de ani, este secondat de cancelarul german Angela Merkel, în vârstă de 58 de ani, “coloana vertebrală a Uniunii Europene, care poartă viitorul euro pe umerii săi”, potrivit editorilor Forbes.

    Preşedintele rus Vladimir Putin se află pe locul al treilea, urmat de Bill Gates, cofondatorul Microsoft, Papa Benedict al XVI-lea, Ben Bernanke, preşedintele Băncii Centrale Americane (FED), pe locurile al patrulea, al cincilea, respectiv al şaselea în acest top anual.

    Preşedintele francez François Hollande, în vârstă de 58 de ani, s-a situat pe locul al 14-lea. Editorii Forbes subliniază că l-a învins pe Nicolas Sarkozy în luna mai, însă, de atunci, “primul preşedinte socialist din ultimele două decenii şi-a văzut cota de popularitate scăzând cu 36%”.

    Franţuzoaica Christine Lagarde, în vârstă de 56 de ani, director general al FMI, s-a situat pe locul al 38-lea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Obama ar putea sprijini Franţa şi Italia privind soluţionarea crizei, în opoziţie cu Germania

    Victoria lui Obama în alegerile din SUA va avea trei efecte pentru zona euro, niciunul dintre acestea bun, scrie bancherul David Marsh într-un comentariu pentru portalul MarketWatch. În primul rând, după luni în care Obama şi echipa sa au transmis clar că vor ca Grecia să rămână în zona euro, pentru ca alegerile din SUA să nu fie afectate de acutizarea crizei financiare, preşedintele american are acum mai multă libertate să vorbească despre problemele Europei. “Dacă Obama decide să renunţe la mănuşi în relaţia cu Bătrânul Continent, s-ar putea ajunge la schimburi dure, mai ales cu Berlinul”, scrie Marsh.

    Mai multe pe mediafax.ro