Tag: nume

  • Sfaturile tânărului care s-a pensionat la 34 de ani despre cum să faci bani: ”Aruncă-ţi televizorul!”

    În luna august, Brandon – un fost dezvoltator software care nu îşi foloseşte numele în mediul online din motive legate de intimitate – şi-a dobândit independenţa financiară şi s-a pensionat la 34 de ani. În prezent, scrie despre banii săi şi despre propria călătorie financiară pe blogul Mad Fientist.

    Business Insider a publicat şase din cele mai bune sfaturi ale sale:

    1. Încearcă să realizezi ce te face fericit

    Primul şi cel mai important lucru pe care trebuie să îl conştientizezi este să afli ce este important pentru tine şi ce te face fericit.

    Acest lucru este mai dificil de făcut decât sună. Mulţi dintre oameni îşi cheltuiesc banii pe lucruri care nu le aduc fericire şi majoritatea nu realizează că fac acest lucru fiindcă urmează scenariul vieţii altcuiva. În momentul în care am realizat că banii pot cumpăra libertatea – libertatea orelor de la 9 la 5, libertatea faţă de alarmele de ceas, cea legată de timpul pe care mi-l petreceam pe cererile ridicole ale şefului meu – mi-am direcţionat toţi banii spre acel scop.

    Nu mi-au lipsit lucrurile la care renunţam pentru a economisi pentru libertatea mea financiară fiindcă libertatea mea era mai importantă decât tot ceea ce puteam cumpăra.

    2. Concentrează-te pe ceea ce poţi controla

    În loc să te stresezi legat de ce se întâmplă cu economia sau să încerci să prezici evoluţia pieţei bursiere, concentrează-te pe lucrurile pe care le poţi controla cu adevărat şi optimizează acele lucruri.

    Taxele de investiţii te pot costa mii de dolari pe parcursul vieţii, aşa că minimizează acele taxe investind în produse de investiţii low-cost.

    3. Automatizează totul

    După ce ai creat un portofoliu simplu cu fonduri de index low-cost, diversificate, setează automat investiţii lunare şi apoi ignoră complet portofoliul tău.

    Oamenii sunt nişte investitori groaznici, aşa că dacă poţi să-ţi scoţi creierul şi emoţiile din ecuaţia, nu vei fi doara mai puţin stresat în cazul eventualelor căderi ale pieţei, dar vei avea la final şi mult mai mulţi bani.

    4. Opreşte consumul şi începe să creezi

    Consumul oferă fericire temporară, dar să creezi ceva îţi oferă fericire de durată. Este uşor să te întorci de la muncă şi să te uiţi timp de ore întregi la televizor, dar este mult mai dificil să faci ceva creativ cum ar fi să scrii o postare pe blog, să faci bijuterii sau să exersezi la un instrument muzical. Să creezi este mult mai plăcut decât să consumi şi poate avea drept consecinţă chiar şi venituri suplimentare.

    5. Aruncă-ţi televizorul pe fereastră

    Că tot veni vorba de televizor… aruncă-l pe fereastră. Sau, şi mai bine, vinde-l.

    În momentele în care oamenii de publicitate de bombardează cu lucruri pe care „trebuie să le ai”, devii mai puţin fericit cu ceea ce ai şi începi să cheltuieşti bani (în mod ironic pe lucruri care nu te vor face fericit). Odată ce reporterii TV îţi prezintă evenimente neplăcute pe un televizor 4k, foarte realist, devii mai temător şi mai puţin dornic să ieşi şi să explorezi lumea.

    Nu te topi într-o  baltă de frică şi nefericire pe canapeaua ta şi du-te să îţi trăieşti viaţa.

    6. Experimentează

    Aşa cum am spus mai sus, este greu să afli ce te face cu adevărat fericit. Lucrurile care se adaugă fericirii tale astăzi ar putea să nu îţi provoace aceeaşi bucurie în ziua următoare, aşa că experimentează şi evită să te blochezi în angajamente mari. Încearcă orice înainte să cumperi. Închiriază înainte să devii proprietar. Împrumută atunci când este posibil şi cumpără obiecte folosite atunci când nu poţi împrumuta. Drumul spre fericire (şi spre independenţa financiară) nu va fi în linie dreaptă şi vei face şi greşeli pe parcurs, dar când te concentrezi pe fericire durabilă şi îţi aliniezi cheltuielile cu obiectivul final, vei fi mai încrezător că eşti pe traiectoria corectă.

  • Gadget Review: boxe cu stil – VIDEOREVIEW

    Razer Nommo Chroma sunt o pereche de boxe 2.0 ce m-au impresionat de la început prin designul cool. Boxele au forme rotunjite şi arată ca două pistoale uriaşe. Ies, pur şi simplu, în evidenţă în lumea boxelor dreptunghiulare şi pătrăţoase. Mai mult, bazele circulare ale boxelor au o bandă de leduri (de aici şi numele de Chroma) ce redau 16,8 milioane de culori.

    Boxele se leagă între ele cu un fir, apoi boxa dreptă se conectează la curent şi la calculator (fie prin USB, necesar pentru iluminat, fie printr-un jack audio de 3,5 mm). Iluminatul este unul puternic şi adaugă un aer jucăuş boxelor, iar dacă nu-ţi place sau consideri lumina deranjantă, iluminatul se poate întrerupe.

    De asemenea, pe boxa din dreapta se află două butoane, unul pentru volum şi unul pentru bas. Boxele au difuzoare din fibră de sticlă de 3 inchi şi o frecvenţă de răspuns între 50 Hz şi 20.000 Hz. Compania susţine că încorporând fibră de sticlă, difuzoarele emit sunete de frecvenţă înaltă la o calitate mai bună. De asemenea, ascunse în spatele boxelor sunt porturi de bas menite să livreze un sunet mai plin, amplificând sunetele joase, de pildă o împuşcătură dintr-un joc video sau film sau basul dintr-o melodie EDM.

    Razer Nommo Chroma se instalează uşor şi funcţionează imediat. Pentru un plus de personalizare este nevoie de instalarea aplicaţiei Razer Synapse, cu ajutorul căreia poţi seta culoarea preferată pentru LED-uri (dacă vrei să se schimbe sau nu, cât de repede sau intensitatea acesteia). De asemenea, tot de aici se poate schimba volumul, dar se pot şi alege setări de sunet prestabilite (Default, Game, Music, Movie).

    Imediat cum am schimbat boxele de la calculatorul meu, ce-i drept unele ieftine, cu cele Razer am sesizat plusul de calitate pe care-l aduc acestea. Am început cu muzica şi am trecut prin lista de melodii, creată special pentru testele audio, şi am observat un sunet plin ce nu era distorsionat nici la volum maxim. Apropo de volum, boxele sunt foarte zgomotoase pentru mărimea lor şi excelente pentru o cameră de bloc. |n perioada de testare, atât la jocuri video, cât şi la consum media, am păstrat volumul undeva la 30%. Cum boxele au fost create special cu jocurile video în minte, sunetele joase sunt predominante în paleta de sunete oferite de Razer Nommo Chroma. Astfel, iubitorii de bas vor regăsi ceea ce caută în aceste boxe.

    Asta nu înseamnă că sunetele de mijloc şi înaltele nu se aud bine. Am încercat atât muzică clasică, cât şi melodii cu accent pe voce (Sam Smith – Writing’s On The Wall sau Adele – Someone Like You) şi sunetul este unul clar, iar vocile bine separate de instrumente. Apoi am trecut la rock şi la hituri precum Back in Black de la AC/DC sau Whole Lotta Love de la Led Zeppelin, unde înaltele trebuie să se audă foarte bine şi să nu fie înăbuşite de bas; asta s-a întâmplat şi în cazul de faţă. Am continuat cu un film şi câteva episoade din mai multe seriale şi am rămas în continuare impresionat de calitatea sunetului emis de aceste boxe. Vocile personajelor sunt clare şi pline, iar basul ce însoţeşte scenele de acţiune face filmul să prindă viaţă.

    Aşadar, calitatea audio a boxelor de această mărime este mai mult decât satisfăcătoare şi am fost mulţumit. Asta până când am început să aleg din diferite setări de care vorbeam mai devreme (Game, Music, Movie).

    Setările modifică profilul sunetului: Game şi Movie pun accent pe sunetele joase, în timp ce Music pune în evidenţă înaltele, iar Default este un mix între toate aceste setări. Sunetul pe Default este unul bun, iar Music este potrivit pentru muzică, dar am rămas dezamăgit de profilul Game şi puţin şi cel de Movie. Profilul Game nu l-am găsit potrivit pentru niciunul dintre jocurile testate de mine (Kingdom Come: Deliverance, The Division, Need for Speed Payback). Sunetul în acest mod căpăta un ecou neplăcut, astfel încât o împuşcătură cu o mitralieră suna ca şi cum aş fi tras dintr-un butoi, nu pe o stradă pustie. |n plus, sunetele joase sunt atât de accentuate, încât acoperă vocile personajelor. În cazul setării Movie se întâmplă acelaşi lucru, dar nu este chiar atât de grav. Din fericire, aceste moduri sunt opţionale şi poţi rămâne liniştit pe modul Default şi trece pe modul Music pentru audiţiile muzicale.

    Este clar că Razer, prin Nommo Chroma, are un public ţintă format din iubitorii de jocuri video care vor să-şi creeze un setup special acasă (acopaniind tastatura iluminată şi mausul iluminat) şi să aibă parte de un sunet bun. Cei care apreciază designul boxelor şi vor un sunet la fel de bun (caracteristicile tehnice sunt aceleaşi), dar nu vor luminile, atunci pot alege Razer Nommo.

  • Gadget Review: boxe cu stil – VIDEOREVIEW

    Razer Nommo Chroma sunt o pereche de boxe 2.0 ce m-au impresionat de la început prin designul cool. Boxele au forme rotunjite şi arată ca două pistoale uriaşe. Ies, pur şi simplu, în evidenţă în lumea boxelor dreptunghiulare şi pătrăţoase. Mai mult, bazele circulare ale boxelor au o bandă de leduri (de aici şi numele de Chroma) ce redau 16,8 milioane de culori.

    Boxele se leagă între ele cu un fir, apoi boxa dreptă se conectează la curent şi la calculator (fie prin USB, necesar pentru iluminat, fie printr-un jack audio de 3,5 mm). Iluminatul este unul puternic şi adaugă un aer jucăuş boxelor, iar dacă nu-ţi place sau consideri lumina deranjantă, iluminatul se poate întrerupe.

    De asemenea, pe boxa din dreapta se află două butoane, unul pentru volum şi unul pentru bas. Boxele au difuzoare din fibră de sticlă de 3 inchi şi o frecvenţă de răspuns între 50 Hz şi 20.000 Hz. Compania susţine că încorporând fibră de sticlă, difuzoarele emit sunete de frecvenţă înaltă la o calitate mai bună. De asemenea, ascunse în spatele boxelor sunt porturi de bas menite să livreze un sunet mai plin, amplificând sunetele joase, de pildă o împuşcătură dintr-un joc video sau film sau basul dintr-o melodie EDM.

    Razer Nommo Chroma se instalează uşor şi funcţionează imediat. Pentru un plus de personalizare este nevoie de instalarea aplicaţiei Razer Synapse, cu ajutorul căreia poţi seta culoarea preferată pentru LED-uri (dacă vrei să se schimbe sau nu, cât de repede sau intensitatea acesteia). De asemenea, tot de aici se poate schimba volumul, dar se pot şi alege setări de sunet prestabilite (Default, Game, Music, Movie).

    Imediat cum am schimbat boxele de la calculatorul meu, ce-i drept unele ieftine, cu cele Razer am sesizat plusul de calitate pe care-l aduc acestea. Am început cu muzica şi am trecut prin lista de melodii, creată special pentru testele audio, şi am observat un sunet plin ce nu era distorsionat nici la volum maxim. Apropo de volum, boxele sunt foarte zgomotoase pentru mărimea lor şi excelente pentru o cameră de bloc. |n perioada de testare, atât la jocuri video, cât şi la consum media, am păstrat volumul undeva la 30%. Cum boxele au fost create special cu jocurile video în minte, sunetele joase sunt predominante în paleta de sunete oferite de Razer Nommo Chroma. Astfel, iubitorii de bas vor regăsi ceea ce caută în aceste boxe.

    Asta nu înseamnă că sunetele de mijloc şi înaltele nu se aud bine. Am încercat atât muzică clasică, cât şi melodii cu accent pe voce (Sam Smith – Writing’s On The Wall sau Adele – Someone Like You) şi sunetul este unul clar, iar vocile bine separate de instrumente. Apoi am trecut la rock şi la hituri precum Back in Black de la AC/DC sau Whole Lotta Love de la Led Zeppelin, unde înaltele trebuie să se audă foarte bine şi să nu fie înăbuşite de bas; asta s-a întâmplat şi în cazul de faţă. Am continuat cu un film şi câteva episoade din mai multe seriale şi am rămas în continuare impresionat de calitatea sunetului emis de aceste boxe. Vocile personajelor sunt clare şi pline, iar basul ce însoţeşte scenele de acţiune face filmul să prindă viaţă.

    Aşadar, calitatea audio a boxelor de această mărime este mai mult decât satisfăcătoare şi am fost mulţumit. Asta până când am început să aleg din diferite setări de care vorbeam mai devreme (Game, Music, Movie).

    Setările modifică profilul sunetului: Game şi Movie pun accent pe sunetele joase, în timp ce Music pune în evidenţă înaltele, iar Default este un mix între toate aceste setări. Sunetul pe Default este unul bun, iar Music este potrivit pentru muzică, dar am rămas dezamăgit de profilul Game şi puţin şi cel de Movie. Profilul Game nu l-am găsit potrivit pentru niciunul dintre jocurile testate de mine (Kingdom Come: Deliverance, The Division, Need for Speed Payback). Sunetul în acest mod căpăta un ecou neplăcut, astfel încât o împuşcătură cu o mitralieră suna ca şi cum aş fi tras dintr-un butoi, nu pe o stradă pustie. |n plus, sunetele joase sunt atât de accentuate, încât acoperă vocile personajelor. În cazul setării Movie se întâmplă acelaşi lucru, dar nu este chiar atât de grav. Din fericire, aceste moduri sunt opţionale şi poţi rămâne liniştit pe modul Default şi trece pe modul Music pentru audiţiile muzicale.

    Este clar că Razer, prin Nommo Chroma, are un public ţintă format din iubitorii de jocuri video care vor să-şi creeze un setup special acasă (acopaniind tastatura iluminată şi mausul iluminat) şi să aibă parte de un sunet bun. Cei care apreciază designul boxelor şi vor un sunet la fel de bun (caracteristicile tehnice sunt aceleaşi), dar nu vor luminile, atunci pot alege Razer Nommo.

  • Cine sunt managerii care conduc cele mai mari mall-uri din România

    Sorin Scîntei, Vicenţiu Spătaru, Asi Kahana, Cătălin Cucian, Michael Bernescu, Alexandru Şuiu. Numele lor nu întorc capetele românilor care le aud şi ar putea trece frecvent neremarcate. În mâinile lor stă însă bunul mers al unora dintre cele mai mari destinaţii comerciale din ţară ca venituri din vânzări – AFI Cotroceni, Sun Plaza, Militari Shopping Center, Palas Iaşi, Mega Mall. Altfel parcă se ascut urechile la auzul acestor nume, nu-i aşa?

    Mai noi sau cu ştate mai vechi, managerii celor mai profitabile centre comerciale din România administrează businessuri de care românii par să nu se sature niciodată. Cei 11 manageri sunt responsabili de proiecte comerciale cu o suprafaţă închiriabilă cumulată de peste 700.000 de metri pătraţi, în care îşi desfăşoară activitatea magazine cu vânzări anuale de peste 1,5 miliarde de euro.

    ”Managerii de centre comerciale nu se schimbă des, pentru că sunt persoane-cheie în administrarea unui mall. Pentru un proprietar, este foarte important să aibă în poziţia respectivă un om de bază, în care să aibă încredere şi alături de care să poată construi acel business“, spune Luiza Moraru, coordonator al diviziei de administrare a proprietăţilor imobiliare pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul companiei de consultanţă imobiliară CBRE.

    Interesant şi semnificativ pentru piaţa locală este faptul că aproape toţi managerii de centre comerciale, cu două excepţii, sunt români. |n condiţiile în care expaţii şi-au făcut loc în tot mai multe domenii, trecând în faţa forţei autohtone de muncă, numirea unor şefi români la conducerea celor mai performante centre comerciale din ţară este un pas înainte în ascensiunea managerilor locali.

    Una dintre excepţii este Affan Yildirim, şeful dezvoltatorului imobiliar turc Anchor Grup, care a marcat piaţa locală prin deschiderea primelor două malluri din România: Bucureşti Mall (în 1999) şi Plaza România (în 2004). De atunci şi până acum, compania şi-a dezvoltat portofoliul, din care fac parte acum trei ansambluri rezidenţiale şi trei clădiri de birouri.
    ”Anchor Grup a investit peste

    400 de milioane de euro în România din 1997 până în 2017“, spun reprezentanţii companiei turce. Un alt expat este Asi Kahana, administratorul Militari Shopping Center, parcul de retail din sectorul 6 al Capitalei, care conduce proiectul din 2010.

    INSTRUIŢI ÎN STRĂINĂTATE

    Şi chiar dacă ceilalţi manageri sunt români, experienţa lor îşi are rădăcinile în real estate-ul din străinătate în general, mai ales că în România nu există o şcoală care să pregătească manageri pentru industria centrelor comerciale.
    Michael Bogdan Bernescu, directorul ansamblului imobiliar Palas din Iaşi, care cuprinde mallul, dar şi mai multe clădiri de birouri, cel mai important proiect din portofoliul omului de afaceri Iulian Dascălu, a lucrat mai mult de un deceniu în sectorul brokerajului imobiliar din SUA, în timp ce Sorin Scîntei, actualul general manager al AFI Cotroceni, a lucrat în Israel pentru AFI Hotels înainte să intre în industria locală a centrelor comerciale.

    ”Operarea Palas reprezintă un parteneriat cu operatorii de retail şi publicul consumator, cu partenerii internaţionali şi naţionali, succesul financiar mergând mână în mână cu responsabilitatea socială. Consider că Europa de Est este acum tărâmul oportunităţii, iar România are un potenţial uman tânăr şi creativ, căruia trebuie să i se creeze oportunitatea de a se manifesta în domeniul antreprenoriatului“, spune Michael Bernescu.

    Mallurile cu cele mai mari vânzări – AFI Cotroceni şi Băneasa Shopping City din Bucureşti –, au amândouă la conducere şefi români. Arthur Popa, actualul CEO al Băneasa Developments, care cuprinde mallul Băneasa Shopping City, cinematograful integrat mallului, dar şi galeria comercială Feeria, îl urmează însă pe grecul Georgios Argentopoulos, care a stat la conducerea mallului mai bine de trei ani. Predecesorul său în fruntea Băneasa Developments a fost un alt expat, Ali Ergun Ergen, care a început colaborarea cu Gabriel Popoviciu în 2005, urmând ca în 2008 să deschidă, împreună cu britanicul Michael Lloyd, mallul Băneasa Shopping City.

    ”Un manager de centru comercial trebuie să livreze un mix de chiriaşi interesant, să promoveze cât mai bine marfa pe care o vinde, să contribuie la creşterea veniturilor“, mai spune Luiza Moraru.

    Ea adaugă şi că managerul are rolul principal în relaţia cu firma care se ocupă de administrarea mallului, fiind persoana pe care se bazează cel mai mult. Din responsabilităţile managerilor fac parte menţinerea relaţiilor cu chiriaşii, dar şi coordonarea activităţilor care ar trebui să îmbunătăţească experienţa cumpărătorilor din malluri. Asta în condiţiile în care studiile de piaţă arată că tot mai mulţi clienţi încep să vină la mall nu pentru cumpărături neapărat, ci pentru experienţa pe care le-o oferă, indiferent că este vorba despre zona de mâncare sau de entertainment.

    ”Dacă nu ai mâncare şi ceva care să aducă oamenii în fiecare zi la mall, nu există trafic, pentru că oamenii nu cumpără zilnic ceasuri şi bijuterii. |n străinătate, această paradigmă s-a schimbat, deoarece s-a dezvoltat mai mult comerţul online, iar oamenii merg la mall doar pentru leisure (divertisment – trad.)„, spunea recent Carmen Ravon, head of retail leasing în cadrul CBRE.

    Astfel, responsabilităţile şefilor de malluri trec dincolo de graniţa managementului şi ajung într-o zonă a inovării, unde trebuie să fie mereu cu un pas înaintea preferinţelor clienţilor. Care nu încetează niciodată să evolueze.

    Maria Crăciun, center manager Veranda

    Ÿ A fost manager de marketing în cadrul Prodplast Imobiliare, companie care a finanţat dezvoltarea mallului Veranda din zona Obor.

    Ÿ A mai deţinut funcţia de director general al institutului de promovare economică WIFI România, franciză a companiei cu sediul în Austria (Wirtschaftsförderungsinstitut der Wirtschaftskammer Österreich).

    Ÿ Din decembrie 2016, este center manager al Veranda, poziţie din care coordonează activitatea tuturor retailerilor din mall.

    Ÿ Mallul Veranda are o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi, la care se adaugă 15.000 de metri pătraţi de spaţii exterioare, unde sunt amplasate locul de joacă pentru copii şi un patinoar în aer liber. Investiţiile în mallul Veranda, inaugurat în 2016, au fost de circa 60 de milioane de euro. Dezvoltatorii nu au precizat până acum care sunt veniturile obţinute.


    Michael Bogdan Bernescu, 61 de ani, manager general ansamblul Palas Iaşi

    Ÿ De formaţie este chimist, însă a început să lucreze de timpuriu în management şi leadership.

    Ÿ A lucrat în real estate în SUA, unde a ocupat funcţii de sales associate, broker associate şi branch office manager la Weichert Realtors, una dintre cele mai mari agenţii de real estate din SUA, cu peste 500 de birouri imobiliare, proprii şi francizate.

    Ÿ Este manager general al ansamblului urbanistic multifuncţional Palas Iaşi din iulie 2013, când a revenit în România după aproape 20 de ani petrecuţi în SUA.

    Ÿ Dezvoltatorul Iulius Group nu a precizat vânzările ansamblului Palas din Iaşi, însă toate proiectele omului de afaceri Iulian Dascălu au înregistrat în 2015 afaceri de aproape 300 de milioane de lei numai din segmentul de retail. Birourile din ansamblul Palas din Iaşi au adus în acelaşi an venituri de 28 de milioane de lei.


    Asi Kahana, 48 de ani, administrator Militari Shopping Center

    Ÿ Deţine această funcţie din 2010.

    Ÿ Este responsabil de operaţiuni, dezvoltare şi management în cadrul Atrium European Real Estate, dezvoltatorul parcului de retail din Militari.

    Ÿ Are funcţia de CEO pentru România şi Ungaria în cadrul Atrium European Real Estate. Proprietăţile din cele două ţări cumulează 160.000 de metri pătraţi închiriabili.

    Ÿ Complexul Militari Shopping s-a dezvoltat treptat, după ce în prima fază, în 2003, au fost inaugurate doar magazinele Praktiker şi Domo, urmând ca în 2009 să se deschidă Decathlon, Auchan şi galeria comercială.

    Ÿ În 2015, magazinele din complex au înregistrat o cifră de afaceri de 102 milioane de euro, la un trafic de 8,9 milioane de clienţi.


    Affan Yildirim, 37 de ani, general manager Anchor Grup – Bucureşti Mall şi Plaza România

    Ÿ A studiat finanţe şi business administration la Universitatea Marmara din Turcia.

    Ÿ A fost audit manager PricewaterhouseCoopers şi CFO şi vicepreşedinte al Credit Europe Leasing IFN.

    Ÿ Conduce mallurile Bucureşti Mall şi Plaza România, dar şi un cinema multiplex, trei clădiri de birouri şi trei proiecte rezidenţiale.

    Ÿ Grupul Anchor a deschis în 1999 primul centru comercial modern din ţară, Bucureşti Mall, din Vitan, urmat de inaugurarea Plaza România, în 2004.

    Ÿ Dezvoltatorul nu a făcut publice vânzările celor două malluri, însă veniturile din chiriile obţinute din cele două centre comerciale au fost în 2016 de 35 de milioane de euro.


    Cătălin Cucian, 44 de ani, manager ParkLake

    Ÿ Lucrează în cadrul Sonae Sierra, unul dintre dezvoltatorii mallului, din 2008. A deţinut funcţiile de operations deputy manager, operations manager Sonae Sierra România şi operations & leasing manager Sonae Sierra Grecia.

    Ÿ Este manager al centrului comercial ParkLake de la deschidere şi coordonează echipa locală de management a mallului.

    Ÿ El este responsabil de relaţia cu chiriaşii, elaborează şi supervizează strategiile de marketing.

    Ÿ Dezvoltatorii ParkLake – Sonae Sierra şi Caelum Development – nu au furnizat niciodată informaţii privind veniturile obţinute din vânzările retailerilor până acum.


    Alexandru Şuiu, 40 de ani, center manager Mega Mall

    Ÿ A preluat funcţia de conducere a celui mai mare centru comercial din portofoliul local NEPI Rockcastle – Mega Mall, după o experienţă de 13 ani în managementul de centre comerciale.

    Ÿ A lucrat în domeniul consultanţei în sectorul de centre comerciale.

    Ÿ A contribuit la poziţionarea rapidă a Mega Mall în topul mallurilor din Bucureşti, cu creşteri de peste 30% ale cifrei de afaceri şi ale traficului după primul an de la deschidere şi menţinerea unei creşteri de peste 10% în cel de-al doilea an.

    Ÿ Mega Mall, inaugurat în 2015, a avut în 2016 o cifră de afaceri (din chirii) de 118,6 milioane de lei, în creştere cu 57% faţă de 2015.


    Ana Maria Leca, center manager Promenada Mall

    Ÿ A preluat funcţia de conducere a Promenada în 2015.

    Ÿ Anterior, s-a ocupat de remodelarea arhitecturală şi repoziţionarea comercială a centrului comercial Auchan Titan, fiind implicată şi în property management extern pentru Aberdeen Asset Management şi coordonând activitatea de leasing pe regiunea de sud, inclusiv Bucureşti.

    Ÿ Din 2017, a preluat în paralel rolul de asset manager în cadrul NEPI Rockcastle, supervizând activitatea a cinci centre din portofoliul companiei.

    Ÿ Promenada Mall a avut în 2016 venituri din chirii în valoare de 75,2 milioane de lei. Centru comercial Promenada, de 40.300 de metri pătraţi, a fost inaugurat în 2013, de Raiffeisen Evolution, de la care NEPI Rockcastle l-a cumpărat în 2014, cu 148 de milioane de euro.


    Sorin Scîntei, 43 de ani, mall manager AFI Cotroceni

    Ÿ Deţine o diplomă în administrarea afacerilor şi management hotelier la Universitatea Haifa din Israel şi vorbeşte fluent engleza şi ebraica.

    Ÿ Are o experienţă de 12 ani în domeniul hotelier în Israel, iar în sectorul centrelor comerciale din România activează din 2009.

    Ÿ Înainte de a lucra pentru AFI Europe România, a lucrat pentru City Park Mall din Constanţa, Mega Mall din Bucureşti şi a ocupat funcţia de operational manager în cadrul NEPI Rockcastle.

    Ÿ AFI Cotroceni a fost inaugurat în noiembrie 2009, în urma unei investiţii de peste 300 de milioane de euro. La mallul din Cotroceni se lucrează în prezent la o etapă de extindere, care îl va duce la 90.000 de metri pătraţi.

    Ÿ AFI Cotroceni a avut în 2017 vânzări de circa 240 de milioane de euro.


    Arthur Popa, 40 de ani, CEO Băneasa Developments (Băneasa Shopping City Grand Entertainment)

    Ÿ A terminat Colegiul Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu şi Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti.

    Ÿ A lucrat timp de cinci ani în SPP (Serviciul de Protecţie şi Pază).

    Ÿ Din ianuarie 2016, este director general al Băneasa Developments, companie controlată de Puiu Popoviciu, care administrează mallul Băneasa Shopping City, cinematograful şi galeria comercială Feeria. El este primul român desemnat să conducă operaţiunile centrului comercial din nordul Capitalei.

    Ÿ Băneasa Shopping City a fost deschis în 2008, în urma unei investiţii de 150 de milioane de euro. 

    Ÿ Vânzările retailerilor au sărit de 200 de milioane de euro în 2014, ultimul an pentru care compania a transmis această informaţie.


    Vicenţiu Spătaru, 44 de ani, center manager Sun Plaza

    Ÿ Între 2001 şi 2007, a fost directorul Carrefour Militari (Promo Centro), primul centru comercial cu un hipermarket integrat din România.

    Ÿ În perioada aprilie 2007 – august 2011, a lucrat în Republica Moldova, unde a condus proiectul Malldova din Chişinău al grupului Anchor.

    Ÿ La sfârşitul anului 2011, s-a întors în ţară ca center manager al proiectului Sun Plaza din Berceni, deţinut de grupul S Immo.

    Ÿ Sun Plaza a înregistrat în 2017 al treilea an consecutiv cu un grad de ocupare de 100%, iar mallul a trecut printr-un proces de reconfigurare care înseamnă adăugarea a 11.000 de metri pătraţi de spaţii noi de retail şi de relaxare. Mallul inaugurat în 2010 a ajuns astfel la
    81.000 mp.

    Ÿ Potrivit datelor din 2014, Sun Plaza înregistrează vânzări anuale de circa 170 de milioane de euro.


    Iulian Turuianu, director Coresi Shopping Resort, Braşov

    Ÿ A absolvit Universitatea Politehnica din Bucureşti, secţia Ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice.

    Ÿ Înainte de a veni la Immochan România, în 2015, dezvoltatorul Coresi Shopping Resort, a lucrat
    17 ani în imobiliare – retail şi project management.

    Ÿ Are responsabilităţi de asset management, leasing şi păstrează relaţia mallului cu comunitatea.

    Ÿ Coresi Mall din Braşov a fost deschis în martie 2015, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro. În primul an de funcţionare, mallul a înregistrat afaceri de aproximativ 60 de milioane de euro.

     

  • Ţiriac pregăteşte cea mai MARE AFACERE din România. Sunt în joc 300 de MILIOANE de euro, iar numele implicate sunt URIAŞE!

    „Noi plănuim treaba asta de zeci de ani. În ultimii ani am primit şi promisiuni de la Guvern, Parlament şi Senat că vor scoate o lege prin care o fundaţie care investeşte într-un bun public o sută de milioane să nu mai plătească taxe. Exact ca în Statele Unite“, a explicat Ion Ţiriac, care plănuieşte să construiască campusul universitar în Otopeni, pe un teren de aproape 35 de hectare şi despre care promite că va fi „exact cum sunt cele din Statele Unite“.

    Astfel, pe lângă universitate, el va include spaţii de cazare cu 4.500 de camere, un amfiteatru cu trei – patru mii de locuri, stadion de rugby şi de fotbal, pistă de atletism, piscină olimpică şi o academie de tenis. „Este o treabă foarte ambiţioasă. Vrem să începem din primul an cu 2.000 de studenţi. Asta însemnă că la sfârşitul anului patru vor fi 8.000. Primul lucru este ICEF-ul (n.n. – Institutul de Cercetare în Educaţie Fizică). Pe acesta îl fac eu cum ştiu.

    Nu vreau să fie o şcoală de profesori de sport. Vreau să fac şcoală de specialişti în sport. De acolo ieşi antrenor de gimnastică, nataţie, ce vrei…, dar cu acte în regulă. În mijloc fac o şcoală mai măruntă de recuperare medicală, iar cea mai mare parte va fi pentru business. Pe asta din urmă nu ştiu să o fac. Pentru ea am nevoie de cineva să mă ajute“, a explicat omul de afaceri.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Încă un brand din Centrul Vechi a ÎNCHIS după şapte ani

    Producătorul german de echipamente sportive Adidas, unul dintre cei mai mari jucători de profil din lume, a închis magazinul pe care îl deţinea de circa şapte ani în centrul istoric al Bucureştiului. Până la închiderea ediţiei oficialii companiei nu au răspuns solicitării ZF privind motivele care au dus la această decizie.
     
    Compania a fost de altfel primul retailer major care şi-a făcut curaj să pătrundă în această zonă dominată de câteva zeci de baruri, cafenele şi restaurante. În 2011, când a fost deschis magazinul, oficialii companiei anunţau că au investit 720.000 de euro în această unitate, dintre care 420.000 de euro fuseseră folosiţi pentru consolidarea clădirii din strada Lipscani, una dintre cele mai cunoscute din centrul vechi.
     
  • Lacul fără fund din România, locul în care oamenii şi-au aruncat bogăţiile de frica cotropitorilor

    De ochiul de apă ascuns privirilor curioşilor se leagă poveşti despre care oamenii locurilor spun că au un sâmbure de adevăr. Lacul Vulturilor, format la peste 1.400 de metri altitudine, se află într-o zonă puţin cunoscută de turişti, cu peisaje sălbatice.

    „Turiştii vin aici să se bucure de liniştea locului şi de frumuseţea munţilor sălbatici. În imediata vecinătate a „Lacului Vulturilor” se află singura zonă unde pot fi întâlnite caprele negre, protejate de lege, acestea fiind pe cale de dispariţie. Din cauza diferenţelor notabile de temperatura din zonă, pe timp de iarnă, traseele turistice în această zonă sunt greu accesibile din cauza troienelor şi zăpezilor parcă nesfârşite”, a declarat pădurarul de la cantonul de lângă lac Nea Teodor Cârdei.

    Cele două nume ale acestui lac provin din două legende. Denumirea de ”Lacul Vulturilor” îi revine datorită marelui scriitor Alexandru Valhuţă şi a însemnărilor sale făcute în opera sa, „România Pitorească”.

    Alexandru Vlahuţă spune că acesta ar fi fost sălaşul de primăvară al vulturilor, ei având obiceiul să işi înveţe puii să zboare în această regiune: “vin vulturii, primăvara, de beau apă ca să întinerească, aici îşi învaţă puii să zboare, deasupra acestei oglinzi fermecate mijesc de somn, cu aripile-ntinse, trufaşii regi ai înălţimilor”. Superba legendă a dat numele lacului, devenind, datorită lui Vlahuţă, cunoscut în toată ţara sub numele de ”Lacul Vulturilor”,scrie tarameanaturala.ro

  • Oludeniz, cea mai frumoasă lagună albastră de pe Pământ – GALERIE FOTO

    Oludeniz rămâne una dintre cele mai fotografiate plaje de la malul Mării Mediterane, acea zonă ce trebuie surprinsă în toate ipostazele, în toată splendoarea sa. Golful de nisip este o rezervaţie naturală intens protejată de autorităţi, iar construcţiile sunt strict interzise, deşi numeroşi anteprenori ar fi construit lanţuri hoteliere de lux, chiar pe plajă. Apele mării ce învăluie plajele sunt renumite pentru nuanţa intensă de turcoaz, dar şi pentru faptul că sunt deosebit de limpezi şi curate.
     
    Colţul de Rai din sud-vestul Turciei este destinaţia de vacanţă perfectă atunci când vine vorba de distracţie, adrenalină şi relaxare într-unul dintre cele mai exotice locuri de pe Pământ. Frumoasa lagună este potrivită pentru toate tipologiile de turişti, indiferent dacă sunt tineri, familii cu copii sau persoane trecute de prima tinereţe. Complexitatea zonei face ca fiecare turist în parte să poată practica activităţile preferate. Desigur, mare parte dintre turişti vizitează Oludeniz pentru a se bucura din plin de soare, de plajele deosebite, de o vacanţă pe cinste în Turcia.
     
    Aventurierii se bucură la maxim de sesiuni de scuba diving, snorkeling, plimbări cu caiacul sau cu yachtul, în spaţii bine amenajate. Lumea subacvatică este de o frumuseţe aparte, mii de specii de peşti şi plante pot fi observate în toată splendoarea lor în adâncuri. Apele cristaline oferă posibilităţi infinite de a oberva minunatele peşteri subacvatice, agenţiile locale de scufundări oferă cursuri şi licenţe pentru cei care doresc să se iniţieze în tainele scuba diving-ului.
     
    Zona este renumită şi pentru oportunităţile excelente de zbor cu parapanta, cel mai nou trend în materie de aventuri. Laguna este considerată a fi unul dintre cele mai bune locuri din lume pentru zborul cu parapanta, datorită vederii panoramice unice, dar şi înălţimii excepţionale a Muntelui Babadag, scrie,descoperalocuri.ro
     
  • Cronică TV: Mai există şi umor de calitate

    Last Week Tonight a lansat recent al cincilea sezon, dar serialul pare la fel de proaspăt ca în ziua în care a ieşit pe piaţă. John Oliver este un britanic stabilit în Statele Unite care a lucrat ani buni ca scenarist la emisiunea Daily Show with Jon Stewart; HBO i-a oferit apoi şansa de a avea propria emisiune, iar el a profitat la maximum de ea.

    Episoadele sunt împărţite de obicei în 3-4 segmente, legate mai mult sau mai puţin de evenimente recente, iar Oliver nu face altceva decât să ia la mişto, simplu spus, personajele sau faptele aflate în prim-plan.

    Pare o reţetă simplă, dar e una cu care e destul de greu să ieşi în evidenţă, mai ales dacă vrei ca în spatele umorului să existe şi informaţii folositoare publicului. John Oliver are însă ajutorul unei echipe numeroase – scenarişti, reporteri şi alţii care transformă câteva minute de umor într-o lecţie de cultură generală. Ce impresionează la Last Week Tonight e lista subiectelor abordate: de la locurile de stocare a arsenalului nuclear şi starea deplorabilă în care acestea au ajuns până la scandalurile de corupţie din interiorul FIFA, falşii predicatori din Statele Unite care au adunat averi de zeci de milioane sau celebrele studii derulate de cercetători britanici.

    Cele mai multe scheciuri din sezonul trecut l-au avut în centru pe Donald Trump; mi s-a părut memorabil episodul în care Oliver descoperă că adevăratul nume de familie al lui Trump fusese cândva Drumpf (atunci când străbunicii acestuia imigraseră în Statele Unite) şi oferă o extensie pentru browserul Chrome care să înlocuiască numele pe fiecare pagină pe care acesta apare. A fost, de altfel, şi cel mai de succes episod al serialului, generând zeci de milioane de vizualizări pe canalele online.

    Trebuie spus că imparţialitatea, cel puţin în ceea ce priveşte politicul, lipseşte cu desăvârşire din Last Week Tonight; Oliver e un democrat convins şi nu ratează nicio ocazie de a mai arunca nişte săgeţi în direcţia republicanilor. O face însă cu umor, iar asta l-a adus în situaţia de a fi urmărit de oameni care votează cu ambele partide.

    Insist asupra ideii că Last Week Tonight atrage prin diversitatea subiectelor şi prin corectitudinea informaţiilor prezentate, pentru că acesta e de fapt punctul forte al emisiunii. Majoritatea emisiunilor de satiră tratează superficial evenimentele, iar asta nu mi se pare corect; atunci când vrei să ironizezi o persoană, asigură-te măcar că o faci bazându-te pe lucruri reale.

    E unul dintre puţinele seriale pe care le urmăresc, în mod constant, de mai mulţi ani. Mai mult, e printre singurele la care mă uit şi în reluare atunci când am ocazia; inutil să mai precizez că vă recomand acelaşi lucru şi vouă.


    Nota: 9/10

  • Cronică TV: Mai există şi umor de calitate

    Last Week Tonight a lansat recent al cincilea sezon, dar serialul pare la fel de proaspăt ca în ziua în care a ieşit pe piaţă. John Oliver este un britanic stabilit în Statele Unite care a lucrat ani buni ca scenarist la emisiunea Daily Show with Jon Stewart; HBO i-a oferit apoi şansa de a avea propria emisiune, iar el a profitat la maximum de ea.

    Episoadele sunt împărţite de obicei în 3-4 segmente, legate mai mult sau mai puţin de evenimente recente, iar Oliver nu face altceva decât să ia la mişto, simplu spus, personajele sau faptele aflate în prim-plan.

    Pare o reţetă simplă, dar e una cu care e destul de greu să ieşi în evidenţă, mai ales dacă vrei ca în spatele umorului să existe şi informaţii folositoare publicului. John Oliver are însă ajutorul unei echipe numeroase – scenarişti, reporteri şi alţii care transformă câteva minute de umor într-o lecţie de cultură generală. Ce impresionează la Last Week Tonight e lista subiectelor abordate: de la locurile de stocare a arsenalului nuclear şi starea deplorabilă în care acestea au ajuns până la scandalurile de corupţie din interiorul FIFA, falşii predicatori din Statele Unite care au adunat averi de zeci de milioane sau celebrele studii derulate de cercetători britanici.

    Cele mai multe scheciuri din sezonul trecut l-au avut în centru pe Donald Trump; mi s-a părut memorabil episodul în care Oliver descoperă că adevăratul nume de familie al lui Trump fusese cândva Drumpf (atunci când străbunicii acestuia imigraseră în Statele Unite) şi oferă o extensie pentru browserul Chrome care să înlocuiască numele pe fiecare pagină pe care acesta apare. A fost, de altfel, şi cel mai de succes episod al serialului, generând zeci de milioane de vizualizări pe canalele online.

    Trebuie spus că imparţialitatea, cel puţin în ceea ce priveşte politicul, lipseşte cu desăvârşire din Last Week Tonight; Oliver e un democrat convins şi nu ratează nicio ocazie de a mai arunca nişte săgeţi în direcţia republicanilor. O face însă cu umor, iar asta l-a adus în situaţia de a fi urmărit de oameni care votează cu ambele partide.

    Insist asupra ideii că Last Week Tonight atrage prin diversitatea subiectelor şi prin corectitudinea informaţiilor prezentate, pentru că acesta e de fapt punctul forte al emisiunii. Majoritatea emisiunilor de satiră tratează superficial evenimentele, iar asta nu mi se pare corect; atunci când vrei să ironizezi o persoană, asigură-te măcar că o faci bazându-te pe lucruri reale.

    E unul dintre puţinele seriale pe care le urmăresc, în mod constant, de mai mulţi ani. Mai mult, e printre singurele la care mă uit şi în reluare atunci când am ocazia; inutil să mai precizez că vă recomand acelaşi lucru şi vouă.


    Nota: 9/10