BusinessMagazin

Tag: nuclear

  • SUA promit să supravegheze îndeaproape Iranul în cazul unui acord în dosarul nuclear

    “Transparenţa şi supravegherea sunt absolut cruciale şi se afă în centrul oricărui acord (…). Ceea ce este cel mai îngrijorător, desigur, sunt acţiuni îndeplinite în secret”, a declarat directoarea politică a Departamentului de Stat Wendy Sherman, care a fost audiată timp de mai multe ore în comisiile pentru Afaceri Externe din cadrul Senatului şi Camerei Reprezentanţilor.

    În cazul în care Iranul şi marile puteri ajung să încheie, în lunile următoare, un acord asupra programului nuclear al Teheranului, “vom decide dacă elemente de transparenţă şi supraveghere vor fi necesare pe toată durata acordului”, a promis diplomata americană.

    Iranul şi statele membre ale Grupului 5+1 (China, Franţa, Germania, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite şi Germania) s-au despărţit pe 19 iulie, la Viena, după ce şi-au oferit încă patru luni, până la 24 noiembrie, în vederrea ajungerii la un acord definitiv în dosarul nuclear iranian.

    Marile puteri vor garanţii ferme cu privire la scopul civil al programului nuclear iranian, în schimbul unei anulări a sancţiunilor. Republica islamică a negat întotdeauna că ar vrea să se doteze cu arma atomică.

    Sherman, care coordonează negocierile de partea americană, împreună cu numărul doi din ierarhia Departamentului de Stat William Burns, a dat un răspuns neaşteptat congresmenilor care au întrebat-o despre o eventuală nouă prelungire a negocierilor, la sfârşitul lui noiembrie.

    “Am învăţat din negocieri că este foarte dificil să stabileşti ce se va întâmpla la sfârşitul unei perioade date”, a răspuns oficialul american de rang înalt, oferind totodată asigurări asupra “intenţiilor” Washingtonului “de a pune capăt, în mod absolut, (negocierilor) pe 24 noiembrie, într-un sens sau celălalt”.

  • Ungaria plănuieşte să aducă din Rusia combustibil nuclear cu avionul

    Obiectivul este asigurarea “continuităţii aprovizionării” cu combustibil a singurei centrale nucleare din Ungaria pe cale aeriană, în locul transportului cu trenul, prin Ucraina, potrivit ziarului, care citează surse pe care nu le numeşte.

    Adjunctul directorului general al Autorităţii ungare pentru Energie Atomică şi Siguranţă Nucleară Szabolcs Hullan a confirmat informaţia pentru Nepszabadsag.

    Autoritatea nu a primit încă o cerere în vederea obţinerii unei licenţe în acest sens, a declarat Hullan.

    Însă au loc pregătiri în vederea emiterii unei asemenea licenţe, a declarat oficialul ungur.

    Transportul aerian de combustibil nuclear este “fezabil” din punct de vedere tehnic, a mai declarat Hullan, care a citat cazuri anterioare în Slovacia şi România.

    Parlamentul de la Budapesta a aprobat la sfârşitul lui iunie un împrumut rusesc în valoare de zece miliarde de euro vizând finanţarea modernizării sectorului nuclear ungar, opoziţia denunţând creşterea dependenţei faţă de Rusia. Rusia acordă Ungariei împrumutul pentru a construi două reactoare noi la centrala Paks. Suma va acoperi 80% din costuri. Ungaria poate să tragă din împrumut începând din 2014 şi până în 2025.

    Împrumutul a fost anunţat la mijlocul lunii ianuarie, într-o întâlnire la Moscova a premierului ungar Viktor Orban cu preşedintele rus Vladimir Putin.

    Centrala nucleară de la Paks este singura de acest fel din Ungaria şi este situată la aproximativ 100 de kilometri la sud de Budapesta. Centrala are în prezent în funcţiune patru reactoare ruseşti cu o capacitate totală de 2.000 de MW şi produce circa 40% din energia electrică a ţării.

    Cele două reactoare ar urma să fie construite de compania Rosatom, controlată de statul rus. Noile reactoare ar urma să aibă o capacitate de câte 1.200 de MW.

  • Coreea de Nord AMENINŢĂ Casa Albă şi Pentagonul cu un atac nuclear

     “Dacă imperialiştii americani ne ameninţă suveranitatea şi supravieţuirea (…), trupele noastre vor lansa rachete nucleare asupra Casei Albe şi Pentagonului, care sunt sursa tuturor relelor”, a declarat Hwang Pyong-So, directorul Biroului politic general, care face parte din armată, într-un discurs susţinut duminică şi difuzat luni de televiziune.

    Aceasta nu este prima dată când Phenianul ameninţă cu un atac nuclear Statele Unite sau baze militare americane din Pacific.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Candu Energy şi CNPEC-China au semnat un acord pentru construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă

     Acordul a fost semnat joi, la Vancouver, potrivit unui comunicat al Candu Energy.

    Reprezentanţii Nuclearelectrica au precizat, la solicitarea MEDIAFAX, că implicarea “efectivă” a unui investitor în proiect va fi dată de rezultatul procedurii de selecţie.

    “Acordul de cooperare semnat între Candu Energy Inc şi China Nuclear Power Engineering, conform comunicatului de presă transmis de Candu Energy Inc, întăreşte interesul manifestat deja de compania chineză de a se implica în dezvoltarea proiectului unităţilor 3 şi 4. Implicarea efectivă a unui investitor în proiect va fi dată de rezultatul procedurii de selecţie şi de strategia ulterioară de dezvoltare a proiectului”, a comunicat Nucleareletrica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Candu Energy şi CNPEC-China au semnat un acord pentru construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă

     Acordul a fost semnat joi, la Vancouver, potrivit unui comunicat al Candu Energy.

    Nuclearelectrica are semnată o scrisoare de intenţie pentru reactoarele nucleare 3 şi 4 cu compania China General Nuclear Power Corporation. Scrisoarea este valabilă până la sfârşitul anului.

    Ministrul Economiei, Constantin Niţă, afirma, în 11 iunie, după o întâlnire cu conducerea Industrial and Commercial Bank of China, că partea română a primit”semnale pozitive” în legătură cu finanţarea celor două reactoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Modelul nuclear britanic: statul, industria şi facultăţile stau la aceeaşi masă pentru a dezvolta un sector de miliarde de euro, cu peste 60.000 de slujbe

    “Aproape că nu facem nimic în această clădire fără ca o companie să vină şi să plătească“, spune un domn cu ochelari şi cămaşă cu mânecă scurtă înainte să treacă la următorul slide din prezentarea PowerPoint. Ne aflăm într-un parc industrial de la marginea Sheffield-ului, în nordul Angliei. Este o zi caldă, cu mult soare, o vreme atipică pentru insulele britanice, dar un semn bun pentru Turul Franţei, care ia startul undeva în zonă, a doua zi. Afară o turbină eoliană cât un bloc cu şapte etaje se învârte încet. Din sala de conferinţe se văd, vizavi, siglele Rolls-Royce şi Boeing.

    „Avem şi cazuri în care companii concurente pe piaţă lucrează împreună aici pentru a rezolva probleme comune“, continuă domnul cu ochelari. Vorbitorul este Alan McLelland, directorul de operaţiuni al Centrului de Cercetare Industrială Avansată în domeniul Nuclear, sau NAMRC. Înfiinţat în 2009, la comanda guvernului britanic, pentru „a combina know-how-ul şi experienţa companiilor industriale cu competenţele universităţilor“, Centrul are o misiune simplă: să facă astfel încât, oriunde se construieşte o centrală nucleară, o parte din lucrări şi produse, de la şuruburi şi piuliţe la reactor, să fie livrate de firme britanice.

    Acest „mariaj“ între industrie şi mediul academic reprezintă acum nucleul programului atomic britanic, în care guvernul mai joacă un rol de emiţător de strategie, coordonator şi supraveghetor, după ce acum câţiva ani a privatizat aproape toate centralele nuclear-electrice. Practic tot ce mişcă în sectorul nuclear o face printr-un parteneriat între cel puţin două părţi, iar la NAMRC se întâlnesc toţi trei actorii.

    Centrul este deţinut de universităţile din Sheffield şi Manchester şi a fost creat printr-un grant de 30 milioane de lire sterline acordat de stat, plus alte fonduri de la Uniunea Europeană. O felie substanţială din veniturile centrului vine acum din „cotizaţii“ plătite de companii, printre ele numărându-se lideri ai pieţei mondiale, precum Wetinghouse, Areva sau Electricite de France. În schimb, cei 70 de angajaţi ai NAMRC sprijină întreg sectorul nuclear pe trei căi.

    Unu, prin activitatea de cercetare, orientată către obţinerea într-un orizont de timp apropiat a unei aplicaţii comerciale şi care se desfăşoară într-un atelier de 6.000 de metri pătraţi.

    Doi, dacă o companie nu are experienţă în domeniul nuclear, Centrul îi va oferi asistenţă şi informaţii pentru a o ajuta să îndeplinească standardele riguroase din sector şi să-şi facă intrarea pe piaţă. „Am lucrat cu Westinghouse şi Areva pentru a întocmi o listă completă cu firmele britanice care pot fi furnizori de componente pentru reactoarele nucleare, în ideea de a identifica oportunităţi globale concrete“, spune McLelland. În ultimul rând, în ideea de a menţine în ţară know-how-ul din domeniu, NAMRC organizează cursuri şi programe de ucenicie, orientate către nevoile industriei. Banii publici continuă să curgă către centrul de cercetare, dar statul îi trasează ţinte privind valoarea contractelor câştigate de firme, numărul de companii angajate în proiecte şi, mai ales, numărul de locuri de muncă create sau menţinute în ţară.

    Sectorul nuclear civil înseamnă pentru Marea Britanie mai bine de 62.000 de slujbe în centrale şi în industria de pe orizontală, adică fabrici şi laboratoare, dar şi birouri ale consultanţilor şi avocaţilor. Asociaţia Industriei Nucleare britanice susţine că cifra ar urma să crească cu încă 30.000 de joburi, dacă s-ar transpune în realitate planurile de a înlocui parcul atomic învechit al ţării cu centrale noi, cu puterea totală de 16.000 MW. Firmele britanice au capacitatea de a furniza echivalentul în produse şi servicii a 60% din valoarea programului de „new build“, potrivit aceleiaşi surse.

    BUSINESS CU URANIU
    În Marea Britanie, ciclul combustibilului nuclear începe la Capenhurst, un sat din nord-vestul Angliei cu nici 300 de locuitori. Pe o şosea încadrată de-o parte şi de alta de pădure şi care coboară din Chester, oraş înfiinţat în secolul I de romani, minereul de uraniu este adus la o fabrică de îmbogăţire pentru a fi convertit într-o formă cu potenţial energetic mai mare decât uraniul natural.

    „Filosofia noastră este să fim mereu cu stoc zero, nu să instalăm capacitate nouă de producţie înainte să existe piaţă“, spune Tony McCormick, director de marketing la Urenco, grupul căruia îi aparţine uzina. Urenco a fost înfiinţată în anii ‘70, printr-un tratat între Marea Britanie, Germania şi Olanda, iar acum furnizează combustibil îmbogăţit pentru majoritatea centralelor nucleare europene.

    Într-un discurs presărat cu termeni precum „cotă de piaţă“, „supraofertă“ şi „clienţi“, Tony McCormick vorbeşte despre o companie care în altă ţară ar fi declarată de interes strategic şi a cărei activitate ar fi secretă ca şi cum ar fi un business ca oricare altul. Urenco însă publică rapoarte financiare după modelul firmelor de pe bursă, din care aflăm că în 2013 a făcut afaceri de 1,5 miliarde de euro şi un profit net de 337 milioane de euro. Capitalul se împarte în trei: guvernul britanic are 33% din acţiuni, guvernul olandez deţine acelaşi procent, iar grupurile germane RWE şi E.ON împart în mod egal ultima treime.

    După propriile estimări, Urenco alimentează 31% din piaţa internaţională a uraniului îmbogăţit, în timp ce compania rusă Rosatom are o cotă de 27% şi francezii de la Areva au 15%. Pe lângă fabrica de lângă Chester, grupul mai deţine unităţi în Olanda, Germania şi Statele Unite.

  • Scrisoarea de intenţie pentru reactoarele nucleare 3 şi 4 a fost prelungită până la sfârşitul anului

     “Prelungirea duratei de valabilitate a scrisorii de intenţie confirmă interesul China General Nuclear Power Corporation pentru proiectul unităţilor 3 si 4 ale centralei nuclearelectrice din Cernavodă, dar şi fezabilitatea tehnică şi economică a proiectului”, a declarat într-un comunicat, Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica.

    Scrisoarea de intenţie expira în 25 mai.

    În luna noiembrie a anului trecut, conducerea Nuclearelectrica a semnat cu preşedintele companiei China General Nuclear Power Corporation o scrisoare de intenţie pentru colaborarea în vederea construcţiei celor două reactoare nucleare. Nuclearelectrica a anunţat atunci că societatea chineză a solicitat, ca o condiţie pentru participarea la investiţie, implicarea autorităţilor române în proiect.

    Nuclearelectrica are în prezent două reactoare nucleare în funcţiune cu care acoperă aproximativ 18% din consumul anual de energie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nicolescu a trimis Corpul de Control la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare. Administratorul special al regiei, demis din cauza salariului prea mare

     “Raportul Corpului de Control vrem să fie gata până la sfârşitul acestei săptămâni. (…) Astăzi l-am demis pe administratorul special Dănuţ Andruşcă, pentru că mi se pare imoral să aibă un venit lunar net de 20.000 lei, în condiţiile în care RAAN este în insolvenţă. În locul lui Andruşca va fi numit Viorel Marian, specialist în energie care a lucrat în mai multe companii energetice, inclusiv Termoelectrica”, a declarat marţi Nicolescu, într-o conferinţă de presă.

    RAAN produce apă grea pentru Centrala Nuclearelectrica din Cernavodă şi energie termică şi electrică pentru uzul propriu şi pentru consumatorii din oraşul Drobeta Turnu-Severin.

    Regia a intrat în insolvenţă în 2013, având datorii de 680 milioane lei. În perioada insolvenţei, compania a mai acumulat datorii de 70 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Summitul în domeniul nuclear de la Haga, eclipsat de o reuniune G7 ce ar putea exclude Rusia din G8

    Reuniunea G7 are loc luni seara în cadrul Summitului privind Securitatea Nucleară (NSS), cu scopul de a discuta ce măsuri să ia împotriva Rusiei, criticată pentru anexarea Crimeei, în contextul în care unii se tem că Vladimir Putin ar putea să vizeze şi alte părţi ale teritoriului Ucrainei.

    Premierul britanic David Cameron a susţinut miercuri că este necesar ca Franţa, Canada, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite – care se vor reuni fără Rusia, deţinătoarea în prezent a preşedinţiei G8 – să discute despre excluderea definitivă a Moscovei.

    Moscova a fost admisă la G8 în 1998 ca o “recompensă” pentru opţiunea în favoarea democraţiei a Rusiei postsovietică.

    Cancelarul german Angela Merkel a dat asigurări joi, cu privire la summitul G8 prevăzut în iunie la Soci, că “atât timp cât nu sunt întrunite condiţiile politice (…), nu mai există G8, nici summit şi nici acest format ca atare”. Pregătirile în vederea acestui summit au fost, de altfel, întrerupte.

    – Temeri cu privire la o invazie rusă

    Kievul şi-a exprimat duminică temerea cu privire la o invazie iminentă în estul Ucrainei, “centrul” industrial al ţării, în contextul în care o serie de baze militare ucrainene au fost preluate în forţă de către ruşi.

    Preluarea acestor baze de către militari de elită ruşi, cu vehicule blindate, are loc după ce trupe ruse au pătruns pe teritoriul Crimeei în urmă cu trei săptămâni şi după anexarea peninsulei ucrainene la Rusia, în urma unui referendum.

    Guvernul interimar ucrainean se teme că Vladimir Putin şi apetitul său pentru teritorii nu este afectat prea tare de sancţiuni limitate adoptate de către Uniunea Europeană şi Statele Unite vizând Moscova.

    Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov şi secretarul de Stat american John Kerry urmează să se întâlnească luni în cursul summitului în domeniul nuclear, iar discuţiile lor ar putea să fie cele mai virulente de la începutul crizei ucrainene.

    Premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk a anunţat duminică faptul că nu va fi prezent la Haga luni şi marţi, deoarece doreşte să finalizeze negocieri cu o echipă a unei misiuni de la Fonsul Monetar Internaţional (FMI) cu privire la un program de ajutorare a Ucrainei.

    – Bombe “murdare”.

    Premierul olandez Mark Rutte a dat asigurări duminică cu privire la faptul că G7 nu va perturba summitul de două zile, al treilea dintr-o serie de summituri pe tema securităţii nucleare organizate la iniţiativa lui Barack Obama.

    Lideri din peste 50 de ţări vor discuta despre modul de a evita ca grupări teroriste să pună mâna pe materiale nucleare cu scopul de a fabrica bombe, numite “murdare”, care combină explozivi tradiţionali şi materiale nucleare.

    Olanda, Statele Unite şi Coreea de Sud, gazda summitului precedent în domeniul securităţii nucleare, au luat iniţiativa să stabilească împreună direcţii de comportament fondate pe cele urmate de către Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA).

    Ele urmează să propună statelor participante să accepte aceste linii de conduită, însă acestea nu urmează să apară în comunicatul final. Eventuala adoptare a acestor direcţii urmează să aibă loc în baza unor iniţiative individuale din partea statelor prezente.

    Securitatea nucleară se află în centrul moştenirii politice pe care Barack Obama doreşte să o lase. El a dat asigurări în 2009 că terorismul nuclear este “ameninţarea cea mai imediată şi cea mai extremă la adresa securităţii mondiale”.

    Laureatul Premiului Nobel pentru Pace a întreprins atunci un demers privind securizarea materialelor nucleare vulnerabile în decurs de patru ani, iar primele NSS au fost organizate în 2010 la Washington şi în 2012 la Seul. Un summit final urmează să aibă loc în 2016.

     

  • Geopolitica lui Vladimir Putin: Ucraina s-ar putea să regrete că a fost a treia mare putere nucleară a lumii

    AGRESIUNEA RUSIEI A DECLANŞAT O RETORICĂ DESTUL DE AGRESIVĂ DIN PARTEA STATELOR UNITE ŞI CHIAR A ŢĂRILOR EUROPENE. Moscova a acţionat pentru a-şi proteja interesele şi a pus Occidentul în faţa unei situaţii dificile. Statele UE, cu puternice legături comerciale cu Rusia, sunt însă reticente să adopte măsuri economice punitive împotriva celui mai important furnizor de hidrocarburi al spaţiului comunitar.

    În plus, Rusia este o importantă piaţă de desfacere a bunurilor companiilor europene. În acest context complicat, aspectele economice par a fi prioritare pentru puterile UE, precum Germania şi Marea Britanie, în timp ce pentru Rusia preşedintelui Vladimir Putin, care deţine încă iniţiativa în această criză, rolul economic este unul secundar.

    COSTURI. Politica pe marginea prăpastiei a lui Putin i-a costat, deja, pe unii dintre apropiaţii săi miliarde de dolari. Restul de 144 de milioane de ruşi ar putea avea, de asemenea, de plătit un preţ, scrie Bloomberg.  Concentrarea de trupe ruseşti în Crimeea a cauzat pe 3 martie cea mai masivă vânzare de acţiuni din ultimii cinci ani. A împins, de asemenea, rubla la un nou minim, forţând banca centrală să opereze cea mai amplă creştere a dobânzii de politică monetară începând din 1998, când Moscova se îndrepta către default.

    „Rusia va pierde cel mai mult din criza din Ucraina. Încrederea internă şi externă va avea de suferit, investiţiile vor fi mai puţine, ieşirile de capital probabil mai mari, băncile din Rusia cu expunere pe Ucraina vor avea probabil pierderi, rubla se va deprecia, iar creşterea economică va fi mai slabă„, spune Timothy Ash, analist-şef pentru pieţe emergente la Standard Bank Group.

    Pentru Putin, economia nu pare a fi decât o unealtă pentru atingerea unor obiective într-un joc mai amplu cu statele din Europa şi SUA. Criza a expus, însă, slăbiciunea economiei ruseşti, reconstruită de Putin pe bazele industriei de petrol şi gaze naturale. Hidrocarburile reprezintă aproximativ jumătate din exporturile Rusiei, iar stagnarea preţurilor a cauzat de ceva timp îngrijorare între oficialii de la Moscova.

    Economia de circa 2.000 de miliarde de dolari a Rusiei ar trebui să fie mai diversificată pentru a creşte, a afirmat, în februarie, şeful misiunii FMI la Moscova, Antonio Spilimbergo. Creşterea PIB a încetinit pentru al patrulea an consecutiv în 2013, odată cu declinul consumului intern şi al investiţiilor. Avansul de anul trecut, de 1,3%, a fost cel mai slab de după recesiunea din 2009.

    Încercarea lui Putin de a conserva interesele Rusiei în Ucraina, în contextul preluării puterii de către un regim pro-UE, a depreciat puternic rubla. Moneda Rusiei a pierdut 1,8% din valoare, chiar dacă banca centrală a crescut dobânda neaşteptat cu 1,5 puncte procentuale şi a cheltuit 12 miliarde de dolari pentru a apăra cursul, potrivit ING. Indicele Micex al bursei de la Moscova a scăzut cu până la 13%.