Tag: national

  • Turiştii străini au cheltuit 2,6 miliarde de lei în România în 2017

    Dintre toţi turiştii străini care vizitează România, 88.9% provin din Europa, majoritatea preferând să viziteze atracţii Bucureşti, judeţele Braşov, Sibiu, Timiş sau Cluj. Există un interes evident în tot ceea ce ţara are de oferit, motiv pentru care Experience Romania îşi propune poziţionarea României drept destinaţia preferată a turiştilor în Europa de Est.  

    „Experience Romania era pasul firesc pentru noi, după succesul răsunător pe care l-a avut Experience Bucharest. România este o destinaţie complexă, potrivită oricărui tip de călător. Specialiştii care vor fi prezenţi la conferinţă înţeleg şi împart entuziasmul nostru, comunicându-l mai departe către comunităţile lor, online şi offline. Europa de Est va avea în România o destinaţie impresionantă pentru turişti”, declară Tudor Maxim, fondatorul Experience Romania.

     Experience Romania îşi propune să ducă succesul proiectului Experience Bucharest la nivel naţional. Desfăşurat în primăvară, Experience Bucharest a promovat Bucureştiul ca destinaţie de top pentru turiştii străini, dezvăluindu-le acestora experienţele autentice din capitală. Turiştii au venit din toate colţurile lumii, din locaţii îndepărtate precum Alaska, Argentina, Australia sau Japonia. Urmărită de milioane de persoane în mediul online, iniţiativa a determinat turiştii să numească Bucureştiul „bijuteria ascunsă a Europei”. 

  • Studiu: 1% din companiile din România au venituri mai mari decât restul de 99%

    Raportul privind distribuţia averii mondiale, potrivit căruia 1% din populaţie deţine mai mult de jumătate din averea globală, adică e mai bogată decât restul de 99%, e replicat şi la nivelul economiei româneşti, potrivit studiului realizat de CITR Group privind privind evoluţia societăţilor de impact din România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cutremur cu magnitudinea 4,3 în Buzău

    Seismul cu magnitudinea 4,3 pe scara Richter a avut loc la ora 10.54, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la adâncimea de 150 de kilometri.

    Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Nehoiu (32km), Covasna (41km), Întorsura Buzăului (52km), Târgu Secuiesc (53km) şi Slănic-Moldova (57km).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul total de cazuri confirmate de rujeolă în România a ajuns la un NIVEL ALARMANT

    Potrivit raportărilor săptămânale, numărul deceselor din cauza rujeolei este de 34, această cifră fiind înregistratp şi săptămâna trecută.

    „Numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România raportate până la data de 22.09.2017 este 9.289, din care 34 de decese (nouă în judeţul Timiş, şase în judeţul Arad, şapte în judeţul Dolj, trei în judeţul Caraş Severin, unul în judeţul Bihor, unul în judeţul Cluj, unul în judeţul Călăraşi, unul în judeţul Neamţ, unul în judeţul Satu Mare, unul în judeţul Vaslui, unul în judeţul Galaţi, unul în judeţul Mureş şi unul în Bucureşti)”, arată sursa citată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce salariul minim încă dă dureri de cap economiştilor la mai bine de 100 de ani de la apariţia sa

    Dezbaterea nu este nicăieri mai încinsă ca în SUA, cea mai mare economie a lumii. În urmă cu doi ani, Seattle a devenit primul mare oraş din Statele Unite care a consfinţit prin lege un salariu minim de 15 dolari pe oră. Creşterea este graduală. În prezent, salariul minim la nivel federal este de 7,25 de dolari pe oră. În Seattle, companiile mari au început anul acesta să-şi plătească angajaţii cu 13 dolari pe oră. 15 dolari ar urma să primescă de anul viitor. Până în 2021, salariul minim de 15 dolari ar trebui să fie valabil peste tot. Anul acesta California şi New York au aprobat legi care aduc salariul minim la 15 dolari pe oră. La fel au făcut multe alte oraşe şi localităţi. Însă nu toată lumea crede că a plăti mai mult oamenilor este un lucru bun. În urmă cu câteva zile s-a întâmplat ceva ce pentru mulţi a părut bizar în acest context. Guvernatorul statului Missouri, Eric Greitens, a aprobat o lege prin care remuneraţia minimă este redusă de la 10 dolari pe oră la 7,70 de dolari. Decizia a fost luată la trei luni de la majorare. Greitens s-a justificat spunând că majorarea salariilor ”ucide locuri de muncă“ şi ”scoate bani din buzunarele oamenilor“. Iar guvernatorul Bruce Rauner din Illinois a blocat o lege care ar fi ridicat salariul minim la nivel de stat la 15 dolari – o dovadă de ”raţionalitate economică“, după cum a descris decizia un contribuitor al Forbes.

    Revistele Quartz şi The Economist au făcut o incursiune în sfera dezbaterilor privind salariul minim.

    Piaţa locurilor de muncă, conform economiei elementare, este ca orice altă piaţă. Ea funcţionează cel mai bine dacă salariile sunt stabilite de ofertă şi de cerere, şi nu de vreun alt factor cum ar fi reglementările guvernului. Aşa cum guvernul nu stabileşte un preţ minim pentru cămăşi sau fructe de avocado, el nu ar trebui să le impună angajatorilor cel mai mic salariu pe care trebuie să-l plătească angajaţilor.

    Teoria economică standard spune că un salariu minim pe economie sprijinit de guvern ar putea duce la pierderi de locuri de muncă deoarece unii angajatori ar fi dispuşi să angajeze doar cu un salariu mai mic decât cel minim, iar unii şomeri ar accepta să muncească pe mai puţin decât minimul pe economie.

    Prin introducerea forţată a unui salariu minim, guvernul face rău atât angajatorilor, cât şi muncitorilor şi în cele din urmă reduce productivitatea economiei.

    Cu toate acestea, când un studiu recent a constatat că majorarea accentuată a salariului minim în Seattle a avut ca efecte pierderea unor locuri de muncă şi mai puţine ore pentru angajaţii cu salarii mici – exact ceea ce teoria ofertei şi a cererii prevede – dezbaterile din lumea economiştilor au explodat.

    Principalele critici aduse de cei care au descoperit greşeli în studiu sunt că anumite categorii de angajaţi care ar fi putut beneficia de creşterea salariilor au fost excluse din analiză.

    Salariul minim a devenit un teren de luptă pentru economişti. Thomas Leonard, de la Princeton, scrie într-o lucrare despre istoria salariului minim (”The Very Idea of Applying Economics: The Modern Minimum-Wage Controversy and Its Antecedents„) că energia care intră în argumentarea salariului minim depăşeşte, la cantitate, importanţa sa ca materie de politică. Probleme precum proiectarea asigurărilor de sănătate, politica fiscală şi reforma drepturilor salariale sunt aspecte politice mai importante, spune el, dar care nu creează ranchiună la acelaşi nivel – mai puţin de 2% dintre angajaţii americani au primit salarii la sau sub minimul federal în 2016.

    Leonard crede că salariul minim generează atât de multă nervozitate pentru că se duce direct la inima modului în care sunt văzute pieţele libere. În cazul în care salariul minim se dovedeşte o politică bună, răstoarnă toată teoria economică ortodoxă.

    Originile salariului minim pot fi urmărite până la mişcările muncitorilor din naţiunile industrializate ale secolului al XIX-lea. Programele lungi, salariile scăzute şi lipsa de siguranţă au determinat sindicatele şi reformatorii sociali să pledeze pentru o varietate de legi care să-i protejeze pe lucrătorii din fabrici. Primele legi privind salariile minime au apărut în anii 1890 în Noua Zeelandă şi Australia şi în anii 1900 în Regatul Unit; acestea nu prevedeau salarii minime la nivel naţional, aşa cum există astăzi în SUA şi în cele mai multe dintre statele Uniunii Europene (Germania a introdus de la 1 ianuarie 2015 un salariu minim la nivel naţional stabilit de guvern; în unele state europene salariul minim se stabileşte prin negocieri colective între asociaţiile patronale şi cele sindicale), ci minimele pentru industrii specifice în care existau îngrijorări că muncitorii sunt dezavantajaţi.

    Salariul minim a ajuns în SUA în anii 1910, dar numai în unele state şi numai pentru femei şi copii. ”Până la apariţia unui salariu minim federal în 1938, s-a considerat că bărbaţii nu au nevoie de această protecţie paternă, având în vedere protecţia dreptului la un contract liber garantată explicit de Constituţia SUA“, explică Leonard. Statele Unite au stabilit un salariu minim de 25 de cenţi pe oră în 1938 şi intermitent au mai ridicat nivelul de atunci (şi nu în funcţie de inflaţie). De la început era clar că salariul minim va fi un test pentru teoria economică. ”Funcţionarea acestei stabiliri virtuale a unui salariu minim va fi urmărită cu interes de economişti“, scriau economiştii Beatrice şi Sidney Webb în cartea lor din 1897 ”Democraţia industrială“ (soţii Webb se numără printre fondatorii London School of Economics).

  • Synevo România inaugurează primul departament de histopatologie digitală din Europa de Sud-Est, o investiţie de aproximativ 1 milion de euro

    Acesta va utiliza un sistem de scanare pentru a înregistra imagini de calitate superioară ale probelor biologice specifice, ceea ce va reduce semnificativ timpul de procesare şi va oferi acces la toţi specialiştii patologi din reţeaua de laboratoare a Diviziei de Diagnostic Medicover. Noul departament de histopatologie digitală utilizează echipamente şi sisteme software de ultimă generaţie şi a presupus o investiţie de aproximativ 1 milion de euro.

    „Principalul nostru obiectiv este să fim un sprijin real şi sigur pentru medici în procesul de diagnosticare. În ultimii 20 de ani, am investit constant în dezvoltarea echipei şi dotarea laboratoarelor la cel mai înalt nivel, pentru a ne menţine lider de piaţă din punctul de vedere al calităţii şi al gamei complete de servicii de laborator”, a declarat Laurenţiu Luca, director general Synevo România. „Digitalizarea completă a diagnosticului histopatologic presupune adoptarea celor mai noi tehnologii în domeniu, utilizate în prezent doar în câteva laboratoare din vestul Europei, şi ne bucurăm că le putem pune acum la dispoziţia pacienţilor şi a comunităţii medicale din România.”

    „Beneficiile digitalizării acestui serviciu sunt semnificative: de la reducerea timpului de procesare a probelor, la facilitarea colaborării dintre medicii din cele opt laboratoare de histopatologie din reţeaua internaţională, care pot face schimb de informaţii şi opinii, indiferent în care unitate se află”, a declarat dr. Mihai Stoicea, şef departament Histopatologie, Synevo România. „Histopatologia este un domeniu în care diagnosticul depinde într-o măsură foarte mare de specialistul care analizează probele. În acest context, digitalizarea procesului oferă pacienţilor acces la o întreagă reţea de medici specializaţi în diferite patologii, care colaborează în timp real, ceea ce înseamnă creşterea preciziei diagnosticului.”

    Implementarea noilor tehnologii de histopatologie digitală presupune, printre altele, transferul de la microscopia convenţională la imaginile digitale, prin transpunerea probelor biologice în lame digitale virtuale. Cele opt laboratoare de patologie din reţeaua internaţională a Diviziei de Diagnostic Medicover reunesc aproximativ 100 de medici specializaţi în domeniu.

     

  • Uraganul Maria a ajuns în Puerto Rico; peste 10.000 de oameni sunt în adăposturi

    Uraganul Maria se află în prezent la aproximativ 24 de kilometri de San Juan, capitala statului Puerto Rico. Chiar înainte de a atinge Puerto Rico, uraganul Maria a fost retrogradat în clasa uraganelor de categoria a patra, fiind aproape de a deveni de categoria a cincea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • POVESTEA tristă a Transfăgărăşanului, ”drumul dintre nori”, unul dintre cele mai frumoase din lume

    Transfăgărăşanul este cel mai celebru drum din România. Construit între 1970 şi 1974, ca o cale de comunicare între Muntenia şi Ardeal, i se mai spune “drumul dintre nori”.

    Pentru realizarea celor 91 de kilometri de şosea s-au dislocat circa 3 milioane de tone de rocă, s-au facut 830 de lucrări transversale şi 290.000 de metri cubi de zidărie. Pentru realizarea tunelului Capra – Balea – cel mai lung din România, cu o  lungime de 887 m – au fost escavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă. De asemenea, s-au folosit 20 tone de dinamită, 3.573 tone de ciment, 89 tone de oţel beton, 24.000 ancore, 129 tone de plase sudate, 14.200 metri patraţi de cofraje, 1.750 metri liniari de tuburi de beton, 4.100 metri liniari de ţeavă, 50 tone de confecţii metalice, 6.900 metri cubi de nisip, 6.000 metri cubi de pietriş, 3.000 tone de cribluri si 740 de lampi de iluminat.

    IMAGINI INEDITE de la construcţia Transfăgărăşanului

    Ideea construirii acestui drum i-a aparţinut lui Nicolae Ceauşescu care a vrut să asigure un drum strategic peste munţi,  folosit îndeosebi de militari. Ca urmare a invaziei Cehoslovaciei de către trupele sovietice, în 1968, România era o ţintă în vizorul armatei roşii. Până la construcţia acestuia,  Munţii Făgăraş nu puteau fi trecuţi,  în acea zonă, nici măcar folosind calul.

    La construirea lui au fost folosiţi tinerii înrolaţi obligatoriu în armată la 18 ani, constructorii civili şi militarii, ţăranii şi intelectualii, mulţi dintre cei din urmă ce proveneau din închisorile comuniste.

    Potrivit povestirilor locului, minerii care se ocupau cu montarea explozibilului se ţineau unii de alţii, câte 20 – 30, pentru a nu fi luaţi de vijelie şi aruncaţi în prăpastie.

    O altă povestire se referă la un călugăr pe nume Nectarie. După construirea Transfăgărăşanului acesta a urcat cu maşina, un Trabant, până la Capra, unde a fost suprins de o avalanşă. A lăsat maşina sub copertina de la Capra iar el s-a aruncat pe zapada, fiind dus de “val”. Se spune că aşa a scăpat cu viaţă, în timp ce maşina a fost găsită după 6 luni când s-a topit zăpada.

    Cert este că o parte dintre cei care au construit “drumul dintre nori” au murit în prăpăstiile adânci ale Munţilor Făgăraş. Oficial au fost raportaţi zeci de morţi, neoficial au fost de ordinul sutelor.

  • Fost director în Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM, avere nejustificată de un milion euro

    Agenţia Naţională de Integritate (A.N.I.) a constatat existenţa unei diferenţe nejustificate, de 4.868.494 lei, adică peste un milion de euro, între averea dobândită şi veniturile realizate de către Aurel Şaramet, fost director în cadrul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor Pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi cazuri de infecţii cu West Nile, identificate în România. Numărul deceselor se ridică la opt

    Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătăţii, transmis la sfârşitul lunii august, în România erau confirmate 16 cazuri de meningite cu virus West Nile, dintre care şase decese.

    Între timp, numărul acestor cazuri a crescut, iar joi sunt raportate 39 de cazuri de infecţie cu virusul West Nile, din care opt decese (Bucureşti-patru, Buzău-unul, Brăila-unul, Olt-unul, Ialomiţa-unul).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro