Tag: muzica

  • În 2006 vă povesteam de generaţia care tocmai se forma: generaţia multitasking. Acum, înconjuraţi de tehnologie, să faci mai multe lucruri deodată este o obişnuinţă.

    Astăzi, tehnologia a devenit o parte esenţială a vieţii de zi cu zi. Fără calculator nu mai putem îndeplini aproape nicio sarcină, iar conceptul de multitasking a devenit mai curând o cerinţă decât un avantaj.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2006



    Tema si-o scriu in Word, ascultand in acelasi timp muzica in Winamp, stand de vorba pe Yahoo Messenger, aruncand la televizor cate-o privire intre doua SMS-uri si cateva mail-uri. BUSINESS Magazin va prezinta “Generatia Multitasking” – o generatie alcatuita din tineri a caror trasatura dominanta e expunerea masiva la tehnologie. Obiceiurile lor si felul lor de a lucra vor remodela si organizatiile in care vor fi angajati, si politicile de marketing ale celor care-i vor dori drept clienti.

    Tema si-o scriu in Word, ascultand in acelasi timp muzica in Winamp, stand de vorba pe Yahoo Messenger, aruncand la televizor cate-o privire intre doua SMS-uri si cateva mail-uri. BUSINESS Magazin va prezinta “Generatia Multitasking” –  o generatie alcatuita din tineri a caror trasatura dominanta e expunerea masiva la tehnologie. Obiceiurile lor si felul lor de a lucra vor remodela si organizatiile in care vor fi angajati, si politicile de marketing ale celor care-i vor dori drept clienti.

    „De obicei, in timp ce imi fac temele ascult muzica, vorbesc pe messenger si uneori joc Counter (Counter Strike – n.r.)“, povesteste un elev de 17 ani in clasa a XI-a la Colegiul German Goethe din Bucuresti, Alexandru Vladoi. Povesteste, dar nu in cadrul unui interviu fata in fata, ci pe e-mail. „Uite, de exemplu exact in acest moment scriu e-mailul, vorbesc pe messenger cu o amica si ii povestesc ceva, ascult si ma uit ocazional la televizor, la PROMOTOR, si am muzica pe laptop“, adauga. E obisnuit sa faca toate aceste lucruri simultan – un fel de a doua natura. Si nu numai acasa, in fata computerului, face Alexandru atatea lucruri deodata. „Probabil cel mai des intalnit este mersul pe strada cu casti in urechi si dand mesaje! (a nu se face pe trecerea de pietoni, din experienta :D)“, mai scrie el in mesajul sau.

    Nici tema, nici titlul acestui articol nu sunt originale – termenul de „Generatia Multitasking“ (sau „Generatia M“), care va fi fara indoiala folosit la un moment dat si in dictionare ori carti, a fost definit pe larg in primavara intr-un articol din revista americana „Time“ in care erau prezentate si cateva studii pe marginea felului in care expunerea la tehnologie schimba comportamentul si modul de a gandi al tinerilor.

    Intr-o definitie riguroasa, „multitasking“ e un termen strict legat de lumea computerelor: e vorba de faptul de a executa mai multe activitati in acelasi timp („task“ inseamna sarcina). Mai precis, de efortul pe care procesorul (un fel de „creier al computerului) il face pentru a sustine rularea, in paralel, a mai multor aplicatii – de exemplu programul de e-mail, cel de ascultat muzica si cel de messenger de pe computerul de pe care Alexandru Vladoi, de la Colegiul German, le avea deschise in timp ce scria in mesajul catre BUSINESS Magazin.

    A alatura deci termenii „generatie“ si „multitasking“ nu e nefiresc: comportamentul cetatenilor epocii digitale se modeleaza dupa cel al procesorului, pentru ca activitatea lor se invarte in jurul computerului si se adapteaza la posibilitatile acestuia. Alexandru e doar unul dintre cetatenii epocii digitale. Cei mai multi adolescenti isi fac astazi lectiile ascultand muzica in format MP3 si conversand pe messenger, constata Viorel Lupu, medic primar psihiatru si conferentiar la Universitatea de Medicina si Farmacie din Cluj-Napoca. Conf. Viorel Lupu mai crede ca se poate vorbi despre o noua generatie, una care are un comportament puternic tehnologizat. „Copiii au acces la noile tehnologii inca de la 1-2 ani. Am intalnit copii care se jucau bine pe computer la trei ani si altii care manipulau abil telecomanda TV de la doi ani“.

    Nevoia copiilor de comunicare si de independenta ii face sa se inconjoare de gadgeturi. In licee exceptiile sunt elevii care nu au telefon mobil, nu cei care au unul. Numarul copiilor si adolescentilor care au computer acasa creste accelerat – o demonstreaza vanzarile retailerilor.

    Obiceiul tot mai raspandit de a-ti lua muzica la tine, pe strada, e dovedit de cresterea vanzarilor de playerele digitale portabile. Si daca de prezenta unor astfel de gadgeturi depinde apartenenta – sau nu – la Generatia Multitasking, inseamna ca in delimitarea acesteia varsta poate fi considerata mai putin relevanta – un sef de departament de 30-35 de ani care lucreaza in Word, trimite mail-uri, asculta muzica si face sedinte cu subordonatii pe messenger in decursul aceluiasi sfert de ora poate foarte bine fi incadrat in Generatia Multitasking alaturi de elevii care tocmai au dat capacitatea.

    Singura diferenta ar fi ca in vreme ce in viata sefului de departament de mai sus gadgeturile au intrat tarziu si pe rand, odata cu maturizarea acestuia, in cea a lui Alexandru Vladoi sunt ca apa curenta ori curentul electric: o zi fara ele e de neconceput. „Ma trezesc, ma reped in telefon si automat in radio (ceasul desteptator), la scoala folosesc mp3 playerul de la telefon sau mp3 playerul normal (daca il am la mine). Cand avem un proiect sau o prezentare de multe ori venim cu un DVD player (care e si si JPG player) si facem prezentarea cu ajutorul proiectorului“, povesteste el. Iar asta e doar prima parte a zilei. „Ajung acasa, acolo deschid PC-ul inainte sa ma duc la masa si il las deschis pana la 12-1 noaptea. In acest timp mai folosesc si TV-ul, si pana acum vreo trei luni si un Palm pe post de agenda (care acum nu mai functioneaza, dar telefonul mobil i-a cam luat locul fara probleme). In casa folosesc si proiectorul pe post de televizor, cand e un meci mai interesant sau pentru a viziona un film de pe PC“.

    Si Alexandru e doar unul dintre adolescentii de clasa a XI-a a caror viata e intesata, de la trezire pana la culcare, de tehnologie. „Deschid PC-ul cand ajung acasa si il las deschis pana cand ma duc la culcare. Stau pe net si pe messenger“, spune Catalina Ionescu. In schimb, Irina Galupa prefera televizorul. „Ma uit la TV pana cand vine mama si mi-l inchide. Combin de obicei lectiile cu muzica sau TV-ul. In general nu ma deranjeaza cand ma concentrez“. La randul lui, Corneliu Bodea are drept gadget preferat PC-ul. „Stau cel mai mult timp la calculator, in general citesc site-urile ziarelor“.

    Iar accesul la tehnologie pe o astfel de scara sterge pe zi ce trece diferentele dintre adolescentii din Romania si cei din SUA, una dintre cele mai tehnologizate tari, desi rata de penetrare a PC-urilor sau a Internetului e diferita: trei sferturi dintre scolarii americani au acces la Internet, in timp ce in Romania doar un sfert din intreaga populatie are acest privilegiu. Dar tinerii sunt modelati in mod asemanator de tehnologia din jurul lor, indiferent de cultura in care cresc, spun specialistii. Iar efectele – si cele bune, si cele secundare – sunt cam aceleasi. Studiile asupra Generatiei M, practic inexistente in Romania, sunt abia la inceput si in tari unde accesul la tehnologie s-a democratizat. Iar cel mai bun exemplu sunt tot americanii. Un studiu facut anul trecut de Kaiser Family Foundation pe un esantion de tineri intre 8 si 18 ani a demonstrat ca tinerii nu petrec mai mult timp zilnic conectati la gadgeturi decat in anii trecuti (media a ramas constanta la 6,5 ore, in conditiile in care psihologii avertizeaza ca n-ar trebui sa depaseasca doua ore), dar ca ei „inghesuie“ in acest interval mai multa tehnologie, fiind expusi in mod direct pentru echivalentul a 8,5 ore. Explicatia „supraconsumului“ este chiar multitasking-ul intre diverse canale media, care sunt consumate in paralel: asculta muzica in timp ce vorbesc pe messenger, vorbesc la telefon in timp ce se joaca pe PC si tot asa.

    Capacitatea oamenilor de a se ocupa de mai multe lucruri in acelasi timp nu e o mutatie de ultima ora – e, de fapt, la fel de veche ca si omenirea. Mama isi leagana copilul in timp ce ii canta si il hraneste. Soferul poate sa conduca fara probleme in timp ce asculta muzica la radio. Insa poti face in acelasi timp bine sarcini din aceeasi categorie fara ca vreo una dintre ele sa fie executata mai slab? Poti sa scrii si sa conversezi pe messenger simultan la fel de bine ca atunci cand faci astfel de lucruri pe rand? Este „microprocesorul uman“, creierul, conceput pentru o asemenea performanta? „Creierul nu face multitasking. Putem face doua lucruri deodata, dar nu sa ne si concentram la ele, ceea ce este diferit“, spune Carmen Musat, psihoterapeut la Centrul de sanatate Bonsai Med.

    Ca si in cazul procesorului computerului, simultaneitatea e doar aparenta. Creierul, ca si procesorul, isi imparte atentia intre diferitele sarcini si executa doar cate una la un anumit moment dat. Insa rapiditatea cu care se muta de la o activitate la alta, inainte si inapoi, creeaza aparenta faptului ca toate sarcinile sunt executate in acelasi timp.

    Creierul uman e totusi capabil sa execute mai multe activitati deodata, cu conditia ca ele sa fie de fapt implementarea unor decizii luate anterior, explica specialistii in psihologie. Soferul poate sa conduca si sa asculte stirile doar daca si-a facut in minte dinainte traseul. Daca ajunge la o intersectie care nu a fost inclusa in traseu, creierul sau are nevoie de cel putin cateva fractiuni de secunda pentru a descoperi drumul corect, interval in care nu mai poate procesa ceea ce se aude la radio.

    In ultimii ani insa, fie ca asta se intampla sub presiunea timpului sau a avalansei de informatii, oamenii par sa-si fi dezvoltat capacitati noi: nu numai ca se ocupa de tot mai multe lucruri deodata, dar au aerul ca se si pot concentra pe fiecare dintre ele. E cazul celor din Generatia Multitasking, care s-au obisnuit sa execute simultan diverse activitati ce presupun si un efort mental, nu doar automatisme – precum sofatul.

    „Exista foarte multe informatii care ne inconjoara, iar multitasking-ul este o reactie de adaptare, o incercare de a procesa aceste informatii“, crede psihoterapeutul Carmen Musat. Indiferent care ar fi originea reala a fenomenului, membrii Generatiei M au deja in spate cativa ani buni de experienta. „Nu imi dau seama daca ar fi mai eficient sa ma ocup de un singur lucru la un moment dat“, spune Alexandru Vladoi de la Colegiul German Goethe. „Fac asta de cand aveam 6-7 ani, cand ascultam muzica, aveam TV-ul deschis si faceam teme. Si culmea, daca dupa aceea mama ma intreba ce-am vazut la TV ii puteam povesti tot“. O eventuala schimbare a obiceiurilor pare destul de improbabila: „Banuiesc ca m-am obisnuit sa fac mai multe chestii deodata. Cred ca si daca as face un singur lucru nu i-as acorda mai mult timp sau mai multa atentie. Nu stiu cum este mai eficient, in raport timp-calitate, probabil depinde de zi si de puterea de concentrare“. Pe de alta parte, Irina Galupa, 17 ani, eleva tot la Colegiul German, constata ca „atunci cand fac mai multe chestii deodata sunt mai superficiala pe toate planurile, decat daca le-as face pe rand“.

    Superficialitatea e doar unul dintre riscurile la care se expun cei care isi propun sa atinga mai multe obiective in aproximativ acelasi timp, spun specialistii. Un altul, in mod surprinzator, poate fi timpul pierdut. Irina, de exemplu, spune ca atunci cand se ocupa de mai multe lucruri odata are senzatia ca face economie de timp. Acesta e insa doar un mit, spune psihoterapeutul Carmen Musat. „Studiile arata ca atunci cand faci doua lucruri de-odata, se poate intampla ca timpul sa se dubleze in comparatie cu cel care ar fi necesar pentru rezolvarea celor doua sarcini pe rand“.

    Ce spune insa stiinta? Ca in creier exista anumite zone care se ocupa de diverse functii. De exemplu, lobul temporal este responsabil pentru vorbire, lobul occipital pentru miscare, alta zona se ocupa de mimica. „Daca activezi mai multe zone simultan raspunsul nu mai poate fi la fel de bun“, explica dr. Bogdana Tudorache, medic primar psihiatru si presedinte al Ligii Romane pentru Sanatate Mintala. „E anormal si obositor, apare bulversarea, apoi epuizarea si stresul“.

    Multitaskingul presupune fortarea creierului sa faca ceva ce nu este obisnuit, observa si Carmen Musat. „Cand vrei sa faci mai multe lucruri de-odata, efectul negativ e ca nu te poti concentra, iar eficienta scade pentru fiecare. Mai degraba scanezi informatia decat sa te concentrezi asupra ei“.

    Un alt simptom al Generatiei Multitasking pare a fi deficitul de atentie, o afectiune care intra in categoria tulburarilor psihice, spune Tudorache. Apare mai ales la copii si adolescenti si inmultirea cazurilor de acest tip in SUA a fost de fapt una dintre cauzele care i-a determinat pe specialistii americani sa inceapa studii aprofundate asupra a ceea ce acum poarta numele de Generatia M.

    Alte probleme care apar la pacientii suprasolicitati: tulburari de comportament (nervozitate), tulburari de memorie (mai ales memoria pe termen scurt) si, inevitabil, cresterea stresului, din cauza faptului ca oamenii simt ca nu pot pastra controlul asupra cantitatii enorme de informatie pe care incearca sa o administreze (valabil mai ales pentru angajatii din companii, care sunt de multe ori obligati sa faca multitasking si adesea sa munceasca peste program).

    La adolescenti, specialistii constata ca se poate vorbi si despre o alta noutate in comportament: tendinta de a evita situatiile in care stimulii lipsesc. Tinerii au din ce in ce mai putine momente in care stau pur si simplu, fara sa faca nimic. „A-ti pune ordine in ganduri“ devine deci o expresie fara echivalent in realitatea zilnica – fie nu mai ai timp pentru asta pentru ca esti in permanenta conectat, fie ti se pare inutil ori straniu – ca rezultat al unei dependente, poate neconstientizate, de tehnologie.

    „Ei experimenteaza un fel de dependenta de stimuli, tocmai datorita suprastimularii. Le e greu sa se relaxeze, sa se deconecteze“, explica psihoterapeutul Carmen Musat. Iar excesul de stimuli poate fi si factor de declansare al depresiei, este de parere Adina Bitfoi, doctor rezident psihiatru la Spitalul de Psihiatrie Alexandru Obregia. „Substratul depresiei consta in scaderea cantitatii de neuromediatori (substante chimice care contribuie la realizarea sinapselor intre neuroni – n.r.). Una din ipotezele actuale este ca suprastimularea sta la baza acestui proces“. De altfel, depresia este in prezent a doua boala a lumii ca numar de cazuri, dupa afectiunile cardiovasculare, si se estimeaza ca va trece pe primul loc in 10-15 ani. „Depresia a avut o ascensiune fulminanta in ultimele doua-trei decenii“, spune Bitfoi.

    Posibile solutii? La fiecare patru ore de efort intelectual se recomanda un sfert de ora de pauza. La fel, este bine ca activitatile sa fie alternate pentru a permite odihna activa a creierului. „Se poate recomanda si cate o zi anti-stres, de exemplu in week-end, in care sa faci doar ce iti place“, recomanda dr. Tudorache. Americanii au mai observat si ca tinerii, tot mai absorbiti de gadgeturile lor, nu mai comunica la fel de mult cu familia, in special cu parintii. Acelasi studiu al Kaiser Family a demonstrat ca adolescentii nu mai stau sa priveasca o emisiune la televizor impreuna cu familia sau cu prietenii. Un sfert (24%) dintre cei chestionati au spus ca sunt conectati „majoritatea timpului“ si la alt mediu de comunicare in timp ce se uita la televizor, 28% mai fac si altceva in timp ce citesc, 33% in timp ce asculta muzica.

    Care ar fi, totusi, avantajele apartenentei la Generatia M? Cel mai evident este ca, atunci cand vor deveni angajati, adolescentii nu vor avea probleme in manuirea tehnologiei. „Toate mijloacele media sunt pentru ei extrem de uzuale“, observa Musat. Asa ca, foarte probabil, mentiunea „abilitati in lucrul cu calculatorul“ va disparea cu totul din anunturile de angajare.

    De altfel, in business este mare nevoie de toata tehnologia cu care jongleaza adolescentii, spune si profesorul german Frank Breuer, consultant in orientare scolara si profesionala la Colegiul German Goethe. „Business-ul devine din ce in ce mai virtual, se folosesc in mod uzual instrumente precum videoconferinta sau e-mailul. Este efectul direct al globalizarii si al dezvoltarii tehnologiei“. Breuer, in calitate de observator atat al sistemului scolar german, cat si al celui romanesc, este la curent cu multe din problemele de compatibilitate dintre Generatia M si scoala. Faptul ca tinerii au acces la atatea informatii online duce la inmultirea situatiilor cand ei copiaza de pe Internet si nu mai muncesc pe cont propriu, spune Breuer.

    „S-ar putea spune ca accesul la tehnologie favorizeaza aparitia superficialitatii“, explica el, facand o analogie cu lumea computerelor. Daca pe PC se lucra acum 20 de ani mult mai incet, cu doar 2-3 programe deschise in acelasi timp, astazi copiii au computere mult mai rapide si pot lucra cu 10-20 de aplicatii simultan. „Tot mai multi reusesc sa proceseze mai multa informatie dar, bineinteles, la un nivel mai de baza, ating subiectele numai la suprafata“. Face o alta analogie pentru a explica: in ziua de azi avem produse de masa, de calitate indoielnica, pentru uz pe termen scurt. „La fel este perceputa si educatia si la fel sunt utilizate si mijloacele de comunicare: ca avand scopuri efemere“. Pentru comparatie, cei care s-au dezvoltat inainte de explozia tehnologiei pot fi asemanati „cu mestesugarii, care lucrau manual si faceau produse mai putine, dar de calitate mai buna“, spune Breuer.

    Ce solutii poate avea un profesor in aceasta situatie? „Ca profesor trebuie sa le ceri sa-si prezinte propria opinie. Chiar daca unii ignora acest lucru si prefera doar sa reproduca informatia luata din alte parti, majoritatea reusesc totusi sa se raporteze la subiectul respectiv si sa-l analizeze“.

    Pe de alta parte, profesorii sunt, probabil, o categorie de oameni care nu s-au bucurat prea mult la inventarea telefonului mobil. „Elevii din clasa mea sunt dependenti de telefonul mobil“, observa Breuer, care spune ca „rata de penetrare“ la clasele sale (a XI-a si a XII-a) este de 100%. „Pentru ei este ceva neobisnuit sa nu aiba telefon mobil“. Desi oficial nu au voie sa foloseasca telefonul in timpul orelor, aparatele sunt solicitate destul de mult atat la ore cat si in afara lor.

    „Il folosesc pentru apeluri scurte, sa faca poze, videoclipuri, ca player muzical“. Echipamentele electronice fac parte si din viata copiilor. Dan Mitrut, invatator la Liceul cu Program Sportiv Bacau, spune despre elevii sai de clasa a III-a ca „sunt preocupati de gadgeturi. In afara de telefon, care a devenit un accesoriu comun chiar de la clasa I, sunt preocupati de computer si de joculete electronice“. Carmen Musat spune chiar ca a observat mai multe probleme de atentie si concentrare la copiii de 7-8 ani decat la liceeni. „Nu se pot linisti la clasa, iar asta am observat ca li se intampla mai ales celor care au acces mai mult timp la calculator“.

    Pentru a limita efectele negative, parintii trebuie sa impuna unele reguli de utilizare a gadgeturilor, spun specialistii. „In principal, trebuie stabilit cat timp poate un copil petrece in fata computerului ca divertisment“, adica in afara timpului pe care il petrece eventual la PC facandu-si temele, spune Musat. Insa cum ramane cu argumentul des intalnit la copii „dar de ce pe X il lasa mai mult“ la computer?

    „Presiunea grupului poate sa nu devina o problema daca parintele stie sa-i explice copilului motivele“, crede ea. „Cel mai important este ca limitarea timpului petrecut la PC sau la televizor sa nu fie perceputa ca o pedeapsa“, mai spune ea, amintind si faptul ca unul din principiile de baza ale educatiei spune ca pentru fiecare „nu“ copilului trebuie sa i se ofere trei de „da“, adica pentru fiecare interdictie sa i se spuna ca are voie sa faca alte trei lucruri. „Din pacate, de multe ori parintii doar impun limitari“.

    Se vorbeste mult si despre faptul ca tehnologia poate sa contribuie la adancirea problemelor de comunicare intre parinti si copii. „Multi adolescenti care sunt neglijati de parinti prefera sa faca un «switch» si sa inlocuiasca stimulii emotionali cu cei informationali“, explica Musat. „Au la dispozitie tehnologia si apeleaza la ea“, chiar daca in mod natural copiii nu resping niciodata comunicarea cu parintii. Acest lucru se intampla doar daca parintii fac diverse greseli, de exemplu nu le acorda destula atentie.

    „Natural nu resping, dar invata sa respinga pentru ca oamenii in general sunt destul de inteligenti ca sa nu-si doreasca ceva ce nu pot sa aiba“. Insa tehnologia in sine nu poate fi invinuita pentru ciocnirile intre generatii. Rezultatele pozitive ale folosirii functiilor de comunicare ale tehnologiei actuale „depind de intelegerea lor corecta mai intai de catre adulti, apoi de educatia pe care le-o dau copiilor in acest sens“, este de parere invatatorul Dan Mitrut. Iar Carmen Musat este convinsa ca nimic nu s-a schimbat, in fond, cand vine vorba de problemele intre generatii. „Comunicarea intre copii si parinti este la fel ca acum zece ani“.

    Ceea ce se schimba, totusi, la procesul de comunicare, este ca modul de realizare a contactelor devine tot mai virtual. „Suntem cam asociali“, admite de pilda Alexandru Vladoi, „pur si simplu pentru ca ne petrecem mult timp in fata computerului si nu mai raman multe ocazii sa relationam direct“.

    Ce are aparte messengerul fata de o conversatie fata in fata este deja un fapt dezbatut suficient. Ii incurajeaza pe timizi, este mai usor sa spui lucruri pe care direct nu indraznesti sa le spui. Dar oamenii nu stiu, sau uita usor, unele amanunte. „Cand le spun pacientilor ca mesajul verbal are o pondere de doar 7% din actul de comunicare raman uneori foarte surprinsi“, povesteste Carmen Musat, care este de parere ca o conversatie prin messenger poate deveni extrem de usor frustranta pentru interlocutori. „Tu scrii, celalalt nu raspunde, poate a plecat din fata computerului pentru cateva momente, dar cand se intoarce tu deja te-ai enervat si asta afecteaza discutia“. Ca sa nu mai vorbim de problemele cu care orice utilizator de messenger s-a intalnit: interpretari gresite, explicatii lungi si inutile. „Toate astea ingreuneaza de fapt comunicarea“.

    Este drept insa ca Generatia M nu are prea multe motive sa se planga. Pana la urma, comunicarea virtuala este doar o optiune. Fiecare alege pentru el si oricum nimeni, nici macar psihologii, nu contesta avantajele de a avea la indemana mijloacele electronice de comunicare instantanee. Ceea ce ramane de aflat, ca obiect de studiu pentru cercetatori, este daca toate aceste schimbari prin care trec adolescentii de astazi vor produce sau nu modificari structurale ale felului in care gandim, socializam si muncim. „Este de studiat daca in viitor creierul va fi intr-adevar capabil de multitasking“, spune Carmen Musat. „Exista oameni care, atunci cand li se arata desene cu doua imagini ce pot fi vazute doar pe rand, in functie de punctul asupra caruia se concentreaza, sunt capabili sa vada ambele imagini simultan“, da ea un exemplu despre ceea ce ar putea constitui un semn al dezvoltarii creierului uman peste limitele actuale.

    Cum se va modifica comportamentul tinerilor atunci cand ei vor deveni angajati? Nici aici nu exista studii, nici macar in tari avansate tehnologic, insa se pot face unele presupuneri. De la indemanarea in utilizarea tehnologiei si pana la faptul ca vor avea probabil nevoie de pauze mai dese, nefiind obisnuiti sa se concentreze o perioada lunga de timp pe un singur lucru, este cert ca „vor avea un profil diferit fata de angajatii de azi“, spune Carmen Musat. Ce-ar trebui sa faca angajatorii, pentru a se pregati de schimbare? O propunere vine de la dr. Bogdana Tudorache. „Testele la selectie vor deveni din ce in ce mai importante, pentru ca trebuie descoperiti acei candidati care nu au probleme majore de atentie si memorie, care pot sa faca fata ritmului de lucru, adica sa nu intre usor in panica, sa administreze informatia si sa poata sa coordoneze echipe“.

    Oricum, motive pentru pastrarea optimismului exista. Dincolo de polemici cu privire la eficienta si riscuri, Generatia M ofera indivizi care fac, cu aceleasi resurse, mult mai mult decat in trecut. In fond, studiile arata ca oamenii folosesc astazi doar foarte putin din capacitatile creierului, undeva intre 2% si 5%. Nesemnificativ in comparatie cu pretentiile pe care tinerii le au atunci cer de la computer mai mult decat le poate oferi microprocesorul. Iar cand acesta intra in blocaj, fie dau resemnati un restart, fie il inlocuiesc cu unul mai puternic.

  • Balkanik! Festival – o petrecere cu muzică, dans şi surprize, pentru circa 10.000 de persoane – FOTO

    Timp de trei zile, de vineri până duminică, bucureştenii s-au distrat “balkanik”, la festivalul de la Grădina Uranus din Capitală participând în jur de 10.000 de persoane, potrivit organizatorilor, numărul celor interesaţi de eveniment crescând faţă de ediţia anterioară.

    Festivalul a început vineri, când, pe scena de la Grădina Uranus a urcat Čači Vorba, una dintre cele mai premiate trupe poloneze la nivel internaţional din ultimii ani, Mahala Rai Banda, formaţia care a trecut de la nunţi în România pe scena Operei din Paris, şi membrii Taraf de Haidouks, care sunt consideraţi de peste două decenii, la nivel mondial, reprezentanţiai muzicii ţigăneşti, remarcabili datorită vitalităţii inepuizabile. Astfel a fost dat startul petrecerii şi, timp de trei zile, bucureştenii au continuat să se distreze pe ritmuri balcanice.

    Sâmbătă, iubitorii de muzică balcanică s-au strâns din nou la Grădina Uranus, unde au putut asculta muzică din România, Bulgaria şi Macedonia. Astfel, în a doua zi a festivalului, au urcat pe scenă Balkan Taksim, Kottarashky & The Rain Dogs şi Kiril Dzajkovski feat. TK Wonder & Ghetto Priest.

    Tot sâmbătă, trupa Crispus a încălzit atmosfera de la Balkanik! Festival. Membrii celei mai cunoscute trupe de foc din România au încântat publicul cu un spectacol cu ritmuri balcanice şi efecte pirotehnice, primind astfel ropote de aplauze din partea celor prezenţi.

    Ultima seară a festivalului Balkanik! Festival a găzduit Akuiaku, cel mai nou şi original proiect muzical de improvizaţie din România. Artişti din mai multe trupe româneşti au fost aleşi şi provocaţi să urce pe aceeaşi scenă, la Grădina Uranus, să creeze melodii în premieră, pe loc, şi să reinterpreteze pitorescul balcanic, aşa cum se simte el la Bucureşti.

    Şi copiii prezenţi la eveniment au avut parte de surprize. Un spectacol cu elemente din lumea circului a înveselit atmosfera de la festival.

    Trupa de gypsy swing Django Lassi din Germania a încălzit atmosfera şi le-a oferit spectatorilor un concert cu influenţe de muzică tradiţională balcanică. Poate unul dintre cele mai aşteptate momente ale festivalului a fost concertul susţinut de Shantel & Bucovina Club Orkestar, care a încheiat cea de-a patra ediţie Balkanik! Festival. Opt muzicieni din ţări diferite au făcut publicul să danseze încă de la primele acorduri şi, timp de aproximativ două ore, spectatorii au aplaudat şi s-au distrat pe ritmurile celor de la Shantel & Bucovina Club Orkestar. Spre sfârşitul serii, unele domnişoare, care se aflau în faţa scenei, au fost invitate să danseze alături de membrii trupei.

    Dar Balkanik! Festival nu a însemnat numai muzică cu influenţe balcanice. Timp de trei zile, cei care au trecut pe la Grădina Uranus au putut participa şi la bâlciul urban, unde, printre altele, s-au putut bucura de mâncăruri tradiţionale româneşti şi “balkanice”, gustând din gemuri, murături, brânzeturi, produse bio, baclavale, rahat turcesc, cataif, alune, castane coapte, vată de zahăr, porumb fiert, turtă dulce şi multe alte bunătăţi. Participanţii la târg au fost aşteptaţi cu ceaunele cu sărmăluţe, fasole cu ciolan şi mămăligă, gulaş, papricaş, dar şi berbecuţ la proţap, chebap, balik ekmek şi gözleme.

    De asemenea, a fost organizat un târg de meşteri şi handmade, unde a putut fi apreciată măiestria meşteşugarilor şi artizanilor şi îndemânarea celor care au creat podoabe şi decoraţiuni special pentru bâlciul urban.

    Anul acesta, Balkanik! Festival s-a desfăşurat sub sloganul “Just World Music”, anunţându-şi astfel intenţia de a deveni un eveniment de profil recunoscut pe plan internaţional, care adună anual iubitorii şi cunoscătorii de muzică din ţările est-europene, dar şi curioşii din Vest.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 8-14 septembrie

    8-9.09
    Al şaselea Forum European al Coeziunii regionale (Bruxelles)

    9.09
    INS difuzează datele comerţului exterior în luna iulie

    10.09
    INS prezintă cifra de afaceri în comerţ şi servicii de piaţă pentru populaţie pe primele 7 luni

    10-14.09
    Târgul internaţional de mobilă BIFE-SIM 2014 (Romexpo, Bucureşti)

    11-12.09
    Forumul European de Turism (Torino)

    12.09
    INS publică statistica lucrărilor de construcţii pe primele 7 luni

    12.09
    Reuniunea Eurogroup (Bruxelles)

    12.09
    Eurostat difuzează cifrele producţiei industriale în UE şi zona euro pe luna iulie

    12-14.09
    Balkanik! Festival (Grădina Uranus, Bucureşti)

    până la 27.09
    Concursul internaţional “George Enescu” (Ateneul Român, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti)

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 1-7 septembrie

    2-4.09
    Târgul industriei de jocuri de noroc Entertainment Arena Expo (Romexpo, Bucureşti)

    3.09
    INS publică datele provizorii ale PIB în T2 şi bilanţul construcţiei de locuinţe în primul semestru

    3.09
    Eurostat anunţă cifra de afaceri în servicii în T2 şi în comerţ la 7 luni pentru UE şi zona euro

    4-5.09
    Reuniunea NATO (Newport, Marea Britanie)

    4.09
    Reuniunea de politică monetară a conducerii BCE (Frankfurt)

    4-14.09
    Braşov International Film Festival & Market (Centrul Cultural Reduta, Braşov)

    5.09
    BNR publică indicatorii de risc bancar de la Centrala Riscului de Credit pentru iulie

    5.09
    Eurostat publică a doua estimare a PIB în UE şi zona euro în trimestrul al doilea

    5.09
    Clubbing: Karnivale V (Arenele Romane, Bucureşti)

    6-7.09
    Creative Est #0, festival dedicat industriilor culturale şi creative (Grădina Botanică, Bucureşti)

    până la 11.09
    Festivalul de teatru independent Undercloud (MŢR, Bucureşti)

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 18-31 august

    21.08
    DG-ECFIN difuzează indicele încrederii consumatorilor din UE pe luna august

    21-23.08
    Festivalul internaţional Bucovina Rock Castle (Cetatea de Scaun, Suceava)

    până la 27.08
    Festivalul Internaţional “Vară magică” (Ateneul Român, Bucureşti)

    28.08
    INS comunică datele privind autorizaţiile de construire eliberate pentru clădiri în primele 7 luni

    28.08
    INS comunică tendinţele în evolutia activitatii economice pentru T3

    29.08
    Eurostat anunţă rata şomajului în iulie pentru UE şi zona euro şi rata inflaţiei în august în zona euro

    29-30.08
    Reuniunea Consiliului de politică monetară al Rezervei Federale a SUA

    29-31.08
    Festivalul Internaţional “Jazz at Bran Castle” (Bran, Râşnov)

    până la 31.08
    Expoziţia “Călători prin manuscris”, în cadrul Anului Brâncoveanu (MNAR, Bucureşti)

    30.08 – 4.09
    Festivalul internaţional Clara Haskil (Sala Thalia, Sibiu)

    până la 31.12.2014
    Expoziţia “Marele Război. Neutralitatea” (MNIR, Bucureşti)

  • Este weekend, vă invităm la film: Metropolis, regizat de Fritz Lang, cu muzică de Giorgio Moroder şi Freddie Mercury

    La ediţia din 1984 a festivalului de la Cannes, compozitorul Giorgio Moroder a prezentat o versiune restaurată a filmului Metropolis, realizat în 1927 de Fritz Lang. Este una dintre cele mai complete versiuni ale capodoperei, la care Moroder a lucrat ani de zile; au fost adăugate efecte sonore, filmul a fost colorat şi a fost adăugată o coloană sonoră de excepţie, cu Pat Benatar, Billy Squier, Jon Anderson, Adam Ant, Bonnie Tyler şi Freddie Mercury.

    Filmul este o capodoperă a expresionismului german, realizat de Lang împreună cu soţia sa, Thea von Harbou (care va deveni, peste nu mulţi ani, o promotoare pe plan artistic şi cinematografic a mişcării naziste).

    Punctul forte al filmului nu este povestea, ci imaginea, de la coloanele de muncitori care se mişcă mecanic la imaginile futuriste ale oraşului şi uzinelor şi la transformarea robotului în femeie, totul este vizual 110%. Mult peste poveştile de duzină care inundă ecranele cinematografelor sau televizoarelor.

    Filmul în versiune completă:

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 21-27 iulie

    22.07
    Consiliul UE pentru Afaceri Externe (Bruxelles)

    23.07
    Eurostat difuzează datele preliminare privind deficitul bugetar al statelor UE în primul trimestru

    23.07
    DG-ECFIN publică rezultatele sondajului privind încrederea consumatorilor din UE în iulie

    23-27.07
    Festivalul muzical Padina Fest 2014 (platoul Padina din munţii Bucegi)

    24.07
    INSSE publică datele semidefinitive privind valoarea productiei ramurii agricole în 2013

    25-27.07
    Festivalul Sighişoara Medievală 2014 cu tema Jacques de Molay – 700 de ani de cavalerism

    26.07
    Congresul PNL care ar urma să aprobe fuziunea cu PDL

    până la 20.07
    Expoziţia “România 1964 – Studenţi americani descoperă un fluviu legând lumi în schimbare” (MNIR, Bucureşti)

    până la 31.08
    Expoziţia de fluturi tropicali vii “Lumea fluturilor” (Muzeul Antipa, Bucureşti)
     

  • A cerut 10 dolari şi a primit 34.000. Pentru acest tânăr, reţeta succesului a fost o salată de cartofi

    Totul a început cu o cerere simplă: Zack Brown, din Statele Unite, a postat reţeta unei salate de cartofi pe Kickstarter şi a cerut 10 dolari pentru a cumpăra ingredientele.

    Bărbatul a avut însă parte de o surpriză extraordinară: în doar cinci zile, pagina sa a strâns aproape 35.000 de dolari de la peste trei mii de susţinători. Explicaţia? Aparent, niciuna.

    Susţinătorii au fost atât de încântaţi de ideea unei salate de cartofi, încât s-au grăbit să doneze sume cuprinse între 5 şi 20 de dolari pentru a-i asigura bărbatului cele necesare. La rândul său, acesta a anunţat că va închiria o sală şi va organiza o petrecere pentru care va organiza cantităţi uriaşe din deja celebra salată. Bineînţeles, toţi susţinătorii vor fi invitaţi.

    Kickstarter este probabil cel mai cunoscut site de „crowdfunding„. Sistemul este unul destul de simplu, dar necesită o serie de paşi de urmat. Astfel, în momentul în care cineva are o idee, să spunem realizarea unui joc pentru telefoane mobile, el postează o descriere a jocului, un clip de câteva minute în care prezintă ideea şi o prezentare a sa.

    Proiectul este analizat de angajaţii Kickstarter şi, dacă îndeplineşte normele cerute de site, este publicat. Există o serie de criterii importante: proiectul trebuie să aibă o sumă ţintă (spre exemplu, 5.000 de dolari) pe care să o atingă în 30 de zile; iniţiatorii proiectului trebuie să-i răsplătească pe cei care donează (menţionarea numelui ca susţinători ai jocului, accesul gratuit la joc după finalizarea sa etc.); nu în ultimul rând, autorii trebuie să informeze în mod constant asupra modului în care proiectul evoluează.

    Dacă după 30 de zile suma ţintă a fost atinsă, banii sunt creditaţi în contul proiectului. Dacă acest lucru nu se întâmplă, donaţiile sunt returnate către cei care au investit în proiect. Alte site-uri de finanţare în grup acordă proiectului suma acumulată, indiferent dacă ţinta a fost sau nu atinsă.

    Doar persoanele domiciliate în Statele Unite pot posta proiecte pe Kickstarter.

  • A cerut 10 dolari şi a primit 34.000. Pentru acest tânăr, reţeta succesului a fost o salată de cartofi

    Totul a început cu o cerere simplă: Zack Brown, din Statele Unite, a postat reţeta unei salate de cartofi pe Kickstarter şi a cerut 10 dolari pentru a cumpăra ingredientele.

    Bărbatul a avut însă parte de o surpriză extraordinară: în doar cinci zile, pagina sa a strâns aproape 35.000 de dolari de la peste trei mii de susţinători. Explicaţia? Aparent, niciuna.

    Susţinătorii au fost atât de încântaţi de ideea unei salate de cartofi, încât s-au grăbit să doneze sume cuprinse între 5 şi 20 de dolari pentru a-i asigura bărbatului cele necesare. La rândul său, acesta a anunţat că va închiria o sală şi va organiza o petrecere pentru care va organiza cantităţi uriaşe din deja celebra salată. Bineînţeles, toţi susţinătorii vor fi invitaţi.

    Kickstarter este probabil cel mai cunoscut site de „crowdfunding„. Sistemul este unul destul de simplu, dar necesită o serie de paşi de urmat. Astfel, în momentul în care cineva are o idee, să spunem realizarea unui joc pentru telefoane mobile, el postează o descriere a jocului, un clip de câteva minute în care prezintă ideea şi o prezentare a sa.

    Proiectul este analizat de angajaţii Kickstarter şi, dacă îndeplineşte normele cerute de site, este publicat. Există o serie de criterii importante: proiectul trebuie să aibă o sumă ţintă (spre exemplu, 5.000 de dolari) pe care să o atingă în 30 de zile; iniţiatorii proiectului trebuie să-i răsplătească pe cei care donează (menţionarea numelui ca susţinători ai jocului, accesul gratuit la joc după finalizarea sa etc.); nu în ultimul rând, autorii trebuie să informeze în mod constant asupra modului în care proiectul evoluează.

    Dacă după 30 de zile suma ţintă a fost atinsă, banii sunt creditaţi în contul proiectului. Dacă acest lucru nu se întâmplă, donaţiile sunt returnate către cei care au investit în proiect. Alte site-uri de finanţare în grup acordă proiectului suma acumulată, indiferent dacă ţinta a fost sau nu atinsă.

    Doar persoanele domiciliate în Statele Unite pot posta proiecte pe Kickstarter.

  • Google a cumpărat platforma muzicală online Songza

     Termenii financiari ai tranzacţiei nu au fost făcuţi publici, dar presa americană de specialitate a avansat o sumă aproximativă de 15 milioane de dolari.

    Songza este o aplicaţie care propune şi difuzează gratuit muzică online. Comparativ cu alte servicii de profil, Songza are un număr mic de utilizatori – 5,5 milioane, faţă de 70 de milioane pentru radioul online Pandora Media, 40 de milioane pentru Spotify şi 40 de milioane pentru iTunes Radio al Apple.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro