BusinessMagazin

Tag: Moldova

  • Avertisment de ultimă oră: “Moldova ar putea fi preluată de Rusia, aşa cum s-a întâmplat cu Crimeea”

    Republica Moldova ar putea fi preluată de către Moscova, aşa cum s-a întâmplat în cazul Crimeei şi, recent, în regiunile Doneţk şi Lugansk, în momentul în care vor fi comise greşeli, a declarat primarul Chişinăului, prim-vicepreşedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă.

    “Moscova evident stă la pândă şi în momentul în care vor fi comise greşeli, Moldova ar putea fi preluată exact cum a fost preluată Crimeea sau acum regiunile Doneţk şi Lugansk”, a declarat primarul Chişinăului, prim-vicepreşedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, pentru RFI.

    VEZI AICI CUM AR PUTEA FI PRELUATĂ MOLDOVA DE RUSIA

  • Dorin Chirtoacă: Moldova ar putea fi preluată, dacă vor fi comise greşeli. Moscova stă la pândă

    “Moscova evident stă la pândă şi în momentul în care vor fi comise greşeli, Moldova ar putea fi preluată exact cum a fost preluată Crimeea sau acum regiunile Doneţk şi Lugansk”, a declarat primarul Chişinăului, prim-vicepreşedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, pentru RFI.

    Dorin Chirtoacă a mai atras atenţia că menţinerea instabilităţii în Republica Moldova “nu doar ar da satisfacţie Rusiei, dar ar fi preluată destul de rapid şi fără mari dificultăţi de către Federaţia Rusă”.

    Primarul Chişinăului a declarat că nu are emoţii cu privire la votul de joi, afirmând că este de părre că “lumea conştientizează că o asemenea situaţie nu poate trena la nesfârşit pentru Republica Moldova, întrucât este chiar periculos”.

    “Guvernul care se formează astăzi, în cazul în care vom da dovadă de coerenţă, de corectitudine, de consecvenţă, în cazul în care va fi respectat acordul coaliţiei, care este unul corect, echilibrat (…), deci toate astea împreună sper să dea şansa ca timp de trei ani şi jumătate până la alegerile parlamentare oamenii să recapete încrederea în integrarea europeană (…)”, a mai spus Dorin Chirtoacă.

    Foto: Liviu Chirica / Mediafax Foto

    Cât priveşte provocările Guvernului condus de candidatul la funcţia de premier, liberal-democratul Valeriu Streleţ, Chirtoacă a afirmat că, pentru Republica Moldova, este o oportunitate şi o provocare să încheie o perioada similară celei de care România a avut parte între anii 2000-2004 şi să înceapă un parcurs asemănător cu cel al anilor 2004-2014.

    “Adică să ne despărţim de perioada când totul era la cheremul politicienilor, când prin ordine şi telefoane date prin firul roşu, cum se mai spunea pe atunci sau inclusiv indicaţii de la Moscova venite, se hotărau multe lucruri la nivel de ţară, respectiv trecerea spre o altă formă de guvernare, unde totuşi, puterile devin separate în stat şi justiţia devine independentă”, a conchis Dorin Chirtoacă.

  • Avertisment de ultimă oră: “Moldova ar putea fi preluată de Rusia, aşa cum s-a întâmplat cu Crimeea”

    Republica Moldova ar putea fi preluată de către Moscova, aşa cum s-a întâmplat în cazul Crimeei şi, recent, în regiunile Doneţk şi Lugansk, în momentul în care vor fi comise greşeli, a declarat primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă.

    “Moscova evident stă la pândă şi în momentul în care vor fi comise greşeli, Moldova ar putea fi preluată exact cum a fost preluată Crimeea sau acum regiunile Doneţk şi Lugansk”, a declarat primarul Chişinăului, prim-vicepreşedintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, pentru RFI.

    VEZI AICI CUM CREDE PRIMARUL CHIŞINĂULUI CĂ VA FI PRELUATĂ MOLDOVA DE RUSIA

  • Coordonează activităţile de supply chain din România şi alte şapte state

    Claudiu Conţanu are o experienţă de 10 ani în industria de petrol şi gaze, din care peste 2 ani în Elveţia, şi acum coordonează activităţile de supply chain din România, Bulgaria, Georgia, Ucraina, Moldova, Franţa, Spania şi Elveţia.

    Poziţia ocupată de Conţanu a fost creată în 2011 pentru optimizarea întregului value chain al KMG International – din momentul încărcării materiilor prime, transferul acestora către cele 3 unităţi de producţie (rafinăria Petromidia Năvodari, rafinăria Vega Ploieşti şi divizia de petrochimie) şi până la livrarea şi vânzarea produselor finite în 15 ţări – subsidiarele grupului din România, Moldova, Georgia, Bulgaria, Ucraina, Turcia şi parteneri din regiunea Mării Negre şi a Mării Mediterane.

    Principalele sale responsabilităţi vizează planificarea şi achiziţia necesarului de materii prime (ţiţei, componente bio sau alte materii prime secundare), alinierea şi îmbunătăţirea procesului de producţie pentru obţinerea de produse petroliere cu valoare adăugată mare, eficientizarea canalelor logistice (naval, rutier, feroviar) şi a capacităţilor de depozitare/transfer carburanţi şi produse secundare.

    Performanţele atinse de divizia condusă de Conţanu în 2014 sunt strâns legate de recordurile istorice obţinute de rafinăria Petromidia – procesarea a peste 5 milioane de tone de materii prime, creşterea producţiei de motorină la 2,43 milioane tone, îmbunătăţirea randamentelor pentru motorină – 48,8% –  şi a celor pentru produse albe – 85,7%, dar şi scăderea costului de procesare până la 21,2 USD/tonă.

    De asemenea, în acord cu programul lansat de grup în 2013 pentru eficientizarea şi îmbunătăţirea întregului flux de operaţiuni – „Change for good“ -, divizia de Supply Chain a reuşit anul trecut o reducere cu 5% a costurilor de logistica şi cu 10% a pierderilor de produse petroliere.

    La nivelul KMG International, peste 620 de angajaţi sunt implicaţi zilnic în activităţi de supply chain. Aceştia au gestionat în 2014 circa 550 de nave ce au tranzitat porturile Midia şi Constanţa (descărcare materii prime/încărcare produse petroliere finite), 670 de trenuri ce au plecat din rafinărie către cele 7 depozite ale companiei din România, volumul de produse petroliere şi materii prime ridicându-se la peste 8,5 milioane tone. 

  • Un tânăr de 36 de ani conduce operaţiunile din România, Ungaria şi Moldova ale producătorului de smartphone-uri HTC

    La 36 de ani, Mihai Nodea conduce operaţiunile din România, Ungaria şi Moldova ale producătorului de smartphone-uri HTC.

    Din poziţia de regional manager, este responsabil de consolidarea brandului şi dezvoltarea strategică a vânzărilor de dispozitive mobile HTC în cele trei ţări, precum şi de dezvoltarea comunităţii din jurul mărcii. Sub conducerea lui, compania a lansat recent pe plan local smartphone-ul HTC One M9, vârful de gamă al anului 2015 şi succesorul modelului de succes One (M8). În acelaşi timp, HTC a lansat pe piaţa locală cele mai noi telefoane din familia Desire.
    Mihai Nodea are o experienţă de peste zece ani în industria de telefonie mobilă. Şi-a început cariera în cadrul operatorului de telecomunicaţii Orange România, în 2000, fiind responsabil de relaţia cu clienţii.

    Ulterior, s-a specializat în segmentul dispozitivelor mobile, ocupând diverse poziţii de management în cadrul LG Electronics România şi Sony Ericsson Mobile Communications până în 2012, când a preluat operaţiunile de distribuţie a brandului HTC în România şi Moldova.

    „Industria smartphone-urilor este foarte dinamică şi competitivă. Consumatorii au o ofertă extrem de bogată de dispozitive, astfel că trebuie să găseşti mereu elementele diferenţiatoare, atât din perspectiva smartphone-ului în sine, care trebuie să inoveze prin design şi performanţe tehnice, cât şi a iniţiativelor comerciale, astfel încât să creezi o comunitate în jurul brandului tău şi să creşti performanţele de vânzări“, spune Mihai Nodea. De-a lungul carierei, prin strategia comercială şi iniţiativele comerciale, el a obţinut creşterea cotei de piaţă şi a volumului de vânzări pentru toate brandurile de care a fost responsabil.

    Regional managerul HTC România, Ungaria şi Moldova a obţinut o diplomă de master la Facultatea de Energetică din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti şi deţine o diplomă în International Business Administration obţinută în cadrul Universităţii Danemarca de Sud. 

     

  • Cosmetic Plant previzionează afaceri cu 10% mai mari în 2015

    Producătorul local de cosmetice Cosmetic Plant a înregistrat în prima jumătate a acestui an afaceri de 5 milioane de lei,  în creştere cu 20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, primul semestru a însemnat pentru companie şi majorarea exporturilor cu 130% şi intrarea pe noi pieţe.

     „Majorarea vânzărilor Cosmetic Plant cu 20% în primele şase luni din acest an, la cca. 5 milioane de lei, comparativ cu perioada similară a anului precedent, a fost influenţată de mai mulţi factori. Creşterea notorietăţii brandului şi a încrederii clientelei în calitatea produselor noastre a permis o mai bună penetrare a pieţei şi o prezenţă mai accentuată la raft prin lărgirea reţelei de distribuţie”, a declarat Susana Laszlo, director general al Cosmetic Plant.

    Ea a subliniat, de asemenea, că prima parte a anului a adus extinderea pe piaţa din Moldova, prin stabilirea unor noi parteneriate, şi începutul livrărilor către lanţul de hypermarketuri Auchan. Modificările realizate în 2014 în gama sortimentală au fost şi ele benefice pentru creşterile raportate în acest an. În plus, lansarea de noi produse în ultimele luni au determinat majorarea business-ului Cosmetic Plant.

    În ceea ce priveşte produsele livrate, reprezentanta companiei arată că şi în termeni de volum vânzările s-au majorat. Astfel, dacă în prima jumătate a anului trecut au fost vândute cca. 500.000 de produse, în 2015 au fost comercializate 600.000 de produse din toate gamele companiei.

    „În topul vânzărilor noastre în primul semestru se află gamele tradiţionale – Gălbenele şi Cătină, dar şi gamele moderne – Argan / Aloe, BIOLIV şi Q10 + ceai verde. În plus, în această perioadă, gama Q10 + ceai verde a raportat o creştere de aproape 35%, iar gama de produse speciale pentru îngrijirea picioarelor şi-a majorat vânzările cu 30%”, a completat Susana Laszlo. 

    În ceea ce priveşte exporturile, primele şase luni ale anului în curs au adus un avans cu 130% a vânzărilor realizate peste hotare, compania dând startul exporturilor în Iordania, Portugalia şi Republica Moldova.

    În ceea ce priveşte planurile Cosmetic Plant pentru anul în curs, Susana Laszlo estimează că business-ul companiei va creşte cu peste 10% comparativ cu 2014. Această evoluţie va fi puternic influenţată de vânzările de produse destinate îngrijirii solare, ce reprezintă un important procent din business-ul companiei.

    „De asemenea, un impact pozitiv în business-ul companiei în acest an îl vor avea şi investiţiile în retehnologizare pe care le avem în plan până la finele anului”, a mai spus Susana Laszlo. Potrivit afirmaţiilor sale, Cosmetic Plant are în curs de implementare un nou proiect de retehnologizare cofinanţat de Uniunea Europeană.

    Cosmetic Plant este o afacere de familie înfiinţată în 1991 la Cluj-Napoca. Compania este prezentă la nivel naţional în reţelele Auchan, Cora – România Hypermarche, DM DrogerieMarkt, Profi, farmaciile Catena şi Remedium, Plafar şi alte magazine naturiste din ţară. Produsele companiei sunt prezente şi pe plan extern în ţări precum Grecia, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Republica Moldova, Iordania, Liban, Austria şi Ungaria.

  • Vicepreşedinte PNL: Ne-am săturat să tot auzim ce frumoasă e Moldova, dar nimic despre sărăcia zonei

    Ioan Bălan, care este deputat PNL de Suceava, arată, într-un comunicat de presă, că dacă în această zonă trăieşte mai mult de un sfert din populaţia ţării, niciuna din primele 20 de investiţii publice nu a fost făcută în Moldova în ultimii 25 de ani, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Ne-am săturat să tot auzim în discursuri publice cât de frumoasă este Moldova şi cum este Bucovina fără egal în lume, însă, când vine vorba despre sărăcia în care trăiesc oamenii din această parte a României, nimeni nu suflă vreun cuvânt! Nimeni nu spune că pe aceste meleaguri trăiesc mai bine de 25% dintre români şi că niciuna din primele 20 de investiţii publice ale statului român nu ne-a vizat în ultimii douăzeci şi cinci de ani. Nici Moldova şi nici Bucovina nu există pentru Guvern, iar pentru aceste zone nu au existat bani la bugetul de stat aproape niciodată. Banii de la Bucureşti au mers tot către administraţiile bogate, tot către cei care au cu vârf şi îndesat, deşi impozite plătim cu toţii, şi noi din Moldova şi Bucovina”, susţine Ioan Bălan.

    El consideră că locuitorii zonei şi-au pierdut speranţa în capacitatea Guvernului de a-i ajuta şi le transmite guvernanţilor să meargă prin satele Moldovei.

    “Vă rog să mergeţi prin satele noastre! Nu se mai nasc copii! Şcolile se golesc de la un an la altul. Preoţii sunt mai ocupaţi cu parastasele, pentru că nu mai au prilej de bucurie cu nunţile sau cu botezurile. Cei mai mulţi tineri au luat calea străinătăţii şi nu pentru că asta şi-ar fi dorit, ci pentru că la noi şi-au pierdut orice speranţă în Guvern şi autorităţi că vor crea locuri de muncă bine plătite şi condiţii de viaţă mai bune. Da! Suntem cea mai săracă regiune nu doar din România, ci din Europa şi nimeni parcă nu vede acest lucru”, afirmă Bălan.

    Vicepreşedintele liberal menţionează că la Bacău s-a adoptat o “Rezoluţie pentru Moldova”.

    “Toate speranţele noastre se îndreaptă acum către Cătălin Predoiu, care nu mai are prea mult de aşteptat până se va instala la Guvern, ca prim-ministru. De aceea, nu am stat cu braţele încrucişate şi, la Bacău, am adoptat o Rezoluţie pentru Moldova, un adevărat decalog în care se reflectă viziunea noastră, a liberalilor moldoveni, privind scoaterea acestei părţi de ţară din sărăcie şi subdezvoltare. Ce ne propunem pentru Moldova nu sunt lucruri imposibil de realizat, ci obiective serioase şi realiste. Vrem tot mai multe întreprinderi mici şi mijlocii care să creeze locuri de muncă bine plătite. Vrem investiţii publice serioase. Vrem autostrăzi şi drumuri rapide care să ne lege de Bucureşti, Transilvania, Banat şi de Europa“, spune Bălan.

    El arată că liderii PNL din judeţele Moldovei vor condiţii de viaţă mai bune pentru moldoveni, condiţii deja existente în alte părţi ale României, aceasta însemnând accesul gospodăriilor la utilităţi, precum apă, canalizare, drumuri asfaltate, şcoli şi spitale, posibil de realizat cu ajutorul fondurilor europene.

    “Vrem investitori străini serioşi în domenii generatoare de prosperitate şi salarii decente, căci Moldova are şi atuul resurselor, dar şi oameni de toată isprava. Vrem administraţii publice puternice, independente financiar de Bucureşti, cu bugete puternice şi taxe locale mici, conduse de oameni merituoşi, buni gospodari, care să-şi iubească propriile comunităţi ca pe propriile familii. Vrem un turism regional sprijinit şi prin fapte, nu doar prin vorbe, care să aducă tot mai mulţi turişti pe meleagurile noastre”, menţionează Bălan.

    El recunoaşte că o parte dintre obiective implică resurse financiare care se pot obţine printr-o mai eficientă utilizare a banilor publici, însă cea mai mare parte dintre obiectivele pentru Moldova presupun voinţă politică, viziune pe termen lung şi dorinţa de a face bine pentru cetăţeni.

    “Eu nu am uitat o clipă că am o datorie faţă de cei care m-au ales. L-am avertizat şi pe domnul Cătălin Predoiu că nu-i deloc uşor ceea ce-l aşteaptă, mai ales după toate prostiile pe care le-a făcut Victor Ponta la guvernare vreme de peste trei ani. De asemenea, l-am mai avertizat pe domnul Predoiu că nu-i de glumă cu noi, cu moldovenii, şi că până nu voi vedea rezolvate obiectivele din Rezoluţia pentru Moldova ne vom ţine ca scaiul de domnia sa! Am însă toată încrederea că aceste lucruri se vor întâmpla, pentru că ele sunt prinse şi în programul de guvernare al domnului Predoiu”, conchide Ioan Bălan.

  • Raoul Ros este noul Director General al Alcatel-Lucent România

    Raoul Ros este noul Director General al Alcatel-Lucent România şi Director Comercial pentru România, Bosnia-Herţegovina, Moldova, Muntenegru şi Serbia, începând cu 1 iulie 2015. Raoul Ros îşi asumă astfel responsabilitatea administrării şi gestionării operaţiunilor curente ale companiei, precum şi direcţia strategică şi comercială pe care Alcatel-Lucent o are în România şi în celelalte ţări pe care acesta le coordonează.

    Raoul va fi responsabil şi de managementul reţelei de Parteneri Comerciali în Europa Centrală şi de Sud. Raoul Ros a mai fost directorul Alcatel-Lucent România şi responsabil de activitatea companiei în Europa de Sud-Est între iulie 2009 şi iulie 2012.

    Raoul Ros are o experienţă de peste 20 de ani în industria de telecomunicaţii; anterior revenirii în România, a deţinut o poziţie cheie în cadrul Alcatel-Lucent, fiind EMEA Channel Partner Organization Leader;
    Raoul Ros a mai fost directorul Alcatel-Lucent România şi responsabil de activitatea companiei în Europa de Sud-Est între iulie 2009 şi iulie 2012. Managerul ucrează în cadrul Alcatel-Lucent din 1992, timp în care a deţinut mai multe poziţii în vânzări şi management în America de Sud, Asia şi Europa.

  • Gazoductul Iaşi-Ungheni va fi prelungit până la Oneşti (România) şi Chişinău (Republica Moldova)

    Memorandumul mai prevede realizarea primei interconexiuni de sud a reţelei de electricitate între cele două ţări, Isaccea-Vulcăneşti şi Vulcăneşti-Chişinău, ulterior urmând să fie efectuat un studiu de fezabilitate pentru începerea celei de-a doua conexiuni.

    Un document oficial redactat la începutul anului de partea română releva că, potrivit estimărilor preliminare, extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni (Republica Moldova) până la Chişinău presupune o investiţie cuprinsă între 110 şi 150 milioane de euro, în funcţie de capacitatea de transport.

    Gazoductul Iaşi-Ungheni, cu o lungime de 43 de kilometri, a fost inaugurat în luna august a anului trecut şi a fost construit cu scopul reducerii dependenţei Republicii Moldova faţă de livrăriile de gaze ruseşti.

    Uniunea Europeană a alocat anul trecut 10 milioane de euro pentru extinderea gazoductului până în Chişinău.

    Tronsonul până la Chişinău, cu o lungime de aproximativ 100 de kilometri, ar urma să fie construit pe parcursul a doi-trei ani.

    Republica Moldova consumă aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, pe care le importă din Rusia. Regiunea separatistă prorusă Transnistria consumă la rândul ei aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze naturale pe an.

  • Ponta, la Chişinău: România este capabilă în acest moment să investească în Moldova pentru energie

    Şeful Guvernului român se află, joi, în vizită în Republica Moldova.

    “Să aveţi întotdeauna două surse: şi de gaze, şi de energie electrică, şi să accesaţi pe cea care este cea mai bună, mai ieftină, mai sigură. România este capabilă, are în acest moment resursele necesare – creştere economică, companiile noastre din energie au avut în 2014 profituri importante – şi putem să investim în Republica Moldova”, a spus Ponta, arătând, într-o conferinţă de presă susţinută alături de omologul său moldovean, că este nevoie doar ca înţelegerile politice să fie aplicate.

    Premierul Victor Ponta se află în Republica Moldova, pentru o discuţie cu omologul său, Chiril Gaburici.

    Ultima vizită efectuată de Ponta la Chişinău a fost în octombrie 2014.