BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Musk vrea să obţină o nouă rundă de finanţare pentru compania X (Twitter), care ar evalua compania de social media şi AI la 44 mld. dolari, adică fix preţul cu care a cumpărat-o în 2022

    Compania de social media X a lui Elon Musk este în discuţii pentru a obţine bani de la investitori la o evaluare de 44 de miliarde de dolari, a relatat miercuri Bloomberg News.

    Musk a cumpărat X, cunoscut anterior ca Twitter, pentru acelaşi preţ în 2022.

    Discuţiile pentru noua rundă de finanţare sunt încă în curs de desfăşurare şi detaliile s-ar putea schimba, a spus raportul, adăugând că societatea ar putea, de asemenea, să abandoneze discuţiile.

    Luna trecută, Reuters a raportat că Morgan Stanley, Bank of America şi Barclays se pregăteau să vândă până la 3 miliarde de dolari din datoriile deţinute la X.

  • Bursa încheie o săptămână de vis, la capătul căreia a crescut cu 3,6% prin BET: Capitalizarea companiilor, plus 16 mld. lei. Vineri, cea mai mare lichiditate pe acţiuni din ultimele două luni

    Indicele BET – de referinţă pentru Bursa de Valori Bucureşti şi întreaga piaţă locală de capital – a crescut vineri, 14 februarie cu 0,87% şi a dus dinamica săptămânală la 3,6%, una dintre cele mai bune din ultimele luni.

    În cinci zile, valoarea de piaţă cumulată a societăţilor româneşti listate la BVB a urcat cu 15,7 miliarde de lei la 389,8 miliarde, în contextul în care acţiuni precum Transelectrica şi Transgaz au crescut cu 9%, respectiv 12%, iar lichiditatea a fost în continuare susţinută de blue chip-uri precum Banca Transilvania, OMV Petrom şi Hidroelectrica.

    „Cred că investitorii s-au mai relaxat puţin după agitaţia politică din ultimele luni. În absenţa unor ştiri noi, bursa îşi reia creşterea, cel puţin deocamdată. Până la urmă, BET a pierdut mult din creştere în a doua parte a anului trecut, poate e normal să recupereze o parte din această pierdere în absenţa altor ştiri negative”, spune Răzvan Paşol, CEO al administratorului de active Patria Asset Management, pentru ZF.

    Vineri, cele mai ridicate randamente din structura BET au fost consemnate de Romgaz (3,7%), Aquila Part Prod (2%), Antibiotice Iaşi (1,6%), Transelectrica (1,4%), TeraPlast Bistriţa (1,3%), Fondul Proprietatea (1,3%), Nuclearelectrica (1,2%), BRD SocGen (1,1%) şi Banca Transilvania (1,1%).

    „Recomand, totuşi, prudenţă, adică investiţii pe termen lung, de preferat realizate recurent, şi o bună alocare pe clase de active (acţiuni, instrumente cu venit fix) în funcţie de profilul de risc al fiecărei persoane”, continuă Răzvan Paşol.

    Randamentele indicilor au ajuns la 1% pentru BET-EF, care acoperă sectoarele energetic şi financiar, şi 0,77% pe BET-BK, de referinţă pentru investitorii instituţionali. De la începutul anului, cea mai ridicată dinamică este afişată de BET-NG, unde sunt incluse companii din energie şi utilităţi, respectiv 7,4%.

    Lichiditatea pieţei principale de acţiuni a însumat 81,5 milioane de lei, cel mai ridicat nivel din data de 23 decembrie, când rulajul a atins 111 milioane. Valoarea tranzacţiilor realizate cu toate instrumentele financiare a ajuns în ultima sesiune de săptămâna trecută la 93,5 milioane de lei, dintre care Banca Transilvania a asigurat peste 20 de milioane.

    „Evoluţia indicelui BET de la începutul anului a fost susţinută de creşterile companiilor din sectorul energetic, precum Transelectrica, Transgaz şi Romgaz. Cu toate acestea, volatilitatea din finalul anului 2024 ar putea persista şi în 2025 pe fondul măsurilor fiscale şi al incertitudinilor politice. Factori precum liberalizarea pieţei de energie şi reintroducerea unor taxe ar putea influenţa semnificativ traiectoria indicelui”, adaugă Adrian Sîrbu, manager de fond, Certinvest.

     

  • Mutare surpriză pe piaţa auto: Gigantul tehnologic Foxconn vrea o parte din Nissan şi negociază un parteneriat de miliarde cu Renault şi Honda

    Foxconn ia în considerare achiziţionarea participaţiei Renault la Nissan dacă acest lucru este necesar pentru o colaborare cu oricare dintre cei doi producători auto în domeniul vehiculelor electrice, a declarat miercuri compania taiwaneză de electronice, raportează Financial Times.

    „Am avut discuţii privind achiziţionarea unei participaţii la Nissan”, a confirmat preşedintele Foxconn, Young Liu, într-o declaraţie pentru reporteri. „Dacă acest pas este necesar pentru cooperare, îl vom analiza. Totuşi, obiectivul nostru principal nu este cumpărarea de acţiuni, ci parteneriatul.”

    Declaraţiile lui Liu clarifică motivul pentru care Foxconn negociază o posibilă investiţie în Nissan, în contextul în care eşecul discuţiilor de fuziune dintre Honda şi Nissan a redeschis posibilitatea unui acord cu grupul taiwanez.

    Cunoscută în special ca principalul producător al iPhone-ului Apple, Foxconn îşi dezvoltă acum o afacere de proiectare şi producţie de vehicule electrice, pe care alte companii le pot comercializa sub propriile mărci.

    Deşi a semnat deja contracte cu mai multe startup-uri din domeniul vehiculelor electrice, o colaborare cu Renault sau Nissan ar reprezenta primul său parteneriat cu un producător auto tradiţional din afara Taiwanului.

    Liu a menţionat că se aşteaptă să anunţe un astfel de acord în următoarele una-două luni. Printre companiile care discută cu Foxconn despre posibile astfel de contracte se numără Renault, Nissan şi Honda.

    Nissan nu a oferit imediat un comentariu pe această temă. În urma acestor informaţii, acţiunile companiei au scăzut cu 6,3% la începutul după-amiezii la Tokyo şi au înregistrat o scădere de aproape 13% de la începutul anului.

    Nissan se confruntă cu presiuni intense din cauza concurenţei din China şi a eşecului de a profita de creşterea popularităţii vehiculelor hibride în SUA. Ca parte a unui plan de redresare, compania intenţionează să reducă 9.000 de locuri de muncă şi să-şi diminueze capacitatea de producţie cu 20%.

    Eşecul negocierilor dintre Honda şi Nissan, care ar fi dus la formarea celui de-al patrulea mare grup auto la nivel mondial, a fost influenţat şi de interesul Foxconn pentru Nissan, potrivit unor surse apropiate situaţiei.

  • Explozie a investiţiilor în apărare: Europa atrage 5,2 miliarde de dolari în 2024, investiţii care întrec creşterea sectorului AI

    Investiţiile în noile întreprinderi europene din domeniul apărării şi tehnologiilor conexe au crescut cu 24% în 2024, atingând 5,2 miliarde de dolari, depăşind astfel creşterea capitalului de risc în sectorul inteligenţei artificiale din Europa în ultimii doi ani, potrivit Financial Times.

    Datele publicate miercuri de NATO Innovation Fund şi grupul de cercetare Dealroom arată că interesul investitorilor pentru companii precum Helsing (dezvoltator de software pentru apărare) şi Tekever (producător de drone) a continuat să crească, în pofida scăderii finanţării europene prin capital de risc din 2023.

    Kelly Chen, partener la NATO Innovation Fund, care a strâns 1 miliard de euro pentru a sprijini întreprinderile nou-înfiinţate din domeniul apărării, a declarat: „Piaţa capitalului de risc este ciclică, iar în ultimii doi ani a scăzut cu 45%. Însă, dacă priviţi sectoarele care au continuat să crească, apărarea, securitatea şi rezilienţa au avut de departe cea mai puternică evoluţie.”

    Aceste cifre au fost publicate înainte de Conferinţa de Securitate de la München, care începe vineri, unde vicepreşedintele american JD Vance se va întâlni cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

    Războiul Rusia-Ucraina a contribuit la creşterea interesului investitorilor pentru întreprinderile europene din domeniul apărării, care au înregistrat o creştere de 41% faţă de anul precedent, atingând 1,5 miliarde de dolari în 2024, conform Dealroom.

    Deşi acest lucru a redus decalajul faţă de investiţiile americane, acestea sunt încă mult mai mari în domeniul tehnologiilor de apărare, atingând 4,3 miliarde de dolari anul trecut, datorită unor companii americane precum Anduril (cu sediul în California).

    Fondul NATO defineşte întreprinderile din domeniul „apărării, securităţii şi rezilienţei” ca fiind cele care activează în domenii precum robotică, biotehnologie, calcul cuantic, sisteme de observare a Pământului, energie nucleară şi sisteme de inteligenţă artificială „cu dublă utilizare”, aplicabile atât în contexte militare, cât şi comerciale. Aceste domenii reprezintă în prezent 10% din totalul investiţiilor de capital de risc din Europa, potrivit raportului.

    Germania a depăşit Regatul Unit în atragerea celor mai multe fonduri de capital de risc în acest sector, cu un grup în creştere în München, care a obţinut aproape 1 miliard de dolari anul trecut.

    Helsing, care dezvoltă inteligenţă artificială pentru utilizare în luptă, a strâns 450 de milioane de euro în iulie anul trecut, într-o tranzacţie condusă de fondul american General Catalyst, evaluând start-up-ul din München la aproximativ 5 miliarde de euro.

    Potrivit Dealroom, în pofida investiţiilor masive din SUA în întreprinderile care dezvoltă aplicaţii de inteligenţă artificială, capitalul investit în sectorul european al inteligenţei artificiale a rămas stabil între 2022, anul în care a fost lansat ChatGPT de OpenAI, şi 2024.

    În schimb, investiţiile în apărare, securitate şi rezilienţă au crescut cu 30% în aceeaşi perioadă.

    Fondul NATO pentru Inovaţie a fost lansat în 2022 pentru a sprijini companiile care dezvoltă capacităţi militare şi comerciale, într-un context în care se considera că start-up-urile europene nu aveau resursele financiare ale celor americane. Investitorii din capitalul de risc, în special din Europa, au fost reticenţi în a susţine companiile din domeniul tehnologiei apărării din motive etice, însă această atitudine a început să se schimbe după invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022.

  • Elon Musk provoacă un cutremur în industria tech: Oferta de 97,4 miliarde de dolari pentru OpenAI escaladează conflictul cu Sam Altman şi schimbă viitorul inteligenţei artificiale

    Un grup de investitori condus de Elon Musk a propus să cumpere organizaţia nonprofit care controlează OpenAI pentru suma de 97,4 miliarde de dolari, amplificând astfel conflictul dintre directorul executiv al Tesla şi compania de inteligenţă artificială pe care Musk a co-fondat-o, informează Bloomberg.

    Prin această ofertă nesolicitată, Musk a declarat că îşi doreşte ca OpenAI să redevină „forţa închinată binelui care a fost odată, bazată pe surse deschise şi axată pe siguranţă”, potrivit unei declaraţii oficiale. Ca răspuns, directorul executiv al OpenAI, Sam Altman, a postat pe platforma socială X (deţinută de Musk): „Nu, mulţumesc, dar vom cumpăra Twitter pentru 9,74 miliarde de dolari dacă doriţi”. (Musk a achiziţionat Twitter pentru 44 de miliarde de dolari, dar valoarea sa a scăzut ulterior, conform estimărilor externe).

    Wall Street Journal a fost prima publicaţie care a raportat această ofertă. OpenAI a refuzat să comenteze.

    Oferta este susţinută de xAI, start-up-ul de inteligenţă artificială al lui Musk, care ar putea fuziona cu OpenAI în urma unei tranzacţii, potrivit unei surse din Journal. Printre susţinătorii ofertei se numără şi Valor Equity Partners, Baron Capital, Atreides Management, Vy Capital, 8VC (fondul lui Joe Lonsdale) şi Ari Emanuel, prin fondul său de investiţii. Lonsdale a refuzat să comenteze, iar ceilalţi investitori nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii.

    Este dificil de evaluat cât de serioasă este oferta lui Musk şi care sunt motivele din spatele acesteia, a declarat Rob Rosenberg, fondator al Telluride Legal Strategies. Chiar dacă oferta nu va avea succes, demersul lui Musk ar putea complica planurile OpenAI de a trece de la statutul de organizaţie nonprofit la cel de gigant profitabil în domeniul inteligenţei artificiale, o transformare la care Musk s-a opus public.

    „Cred că Musk încearcă să facă o declaraţie şi să atragă atenţia asupra faptului că OpenAI se află încă pe cale de a deveni o companie cu scop lucrativ, în loc de a rămâne o organizaţie nonprofit”, a adăugat Rosenberg.

    În declaraţia sa, Toberoff a sugerat că oferta lui Musk ar avea scopul de a exercita presiune asupra OpenAI, în contextul în care aceasta încearcă să stabilească o valoare pentru anumite părţi ale afacerii sale, în timpul tranziţiei către statutul de entitate cu scop lucrativ.

    „Această valoare nu poate fi determinată de persoanele implicate din interior, care negociază pe ambele părţi ale aceleaşi mese”, a afirmat Toberoff. „În final, publicul este beneficiarul OpenAI Inc. şi orice înţelegere favorabilă între cei implicaţi nu serveşte interesului public.”

    Musk şi Altman sunt implicaţi într-o dispută de lungă durată privind direcţia pe care OpenAI a luat-o de la înfiinţarea sa. Musk a susţinut că startup-ul a renunţat la obiectivul de a acţiona ca o organizaţie caritabilă în beneficiul umanităţii, punând accent pe deschidere şi siguranţă. OpenAI a respins această caracterizare, afirmând anul trecut că Musk s-a răzvrătit după o încercare anterioară eşuată de a transforma compania într-o parte din Tesla Inc.

    În deceniul în care OpenAI a evoluat de la o organizaţie nonprofit, Musk şi Altman au lucrat împreună ca fondatori. De-a lungul timpului, OpenAI a primit miliarde de dolari în investiţii externe de la companii precum Microsoft Corp. şi altele. Într-o versiune revizuită a unui proces depus iniţial în august, Musk a caracterizat parteneriatul OpenAI cu Microsoft drept un „monopol” care „încearcă în mod activ să elimine concurenţii, precum xAI, obţinând promisiuni de la investitori să nu-i finanţeze”. Procesul revizuit conţine 26 de pretenţii legale şi are 107 pagini, faţă de 15 pretenţii în plângerea iniţială, care avea 83 de pagini.

  • Grupul italian UniCredit a raportat un profit net de 9,7 miliarde euro în 2024, în creştere cu 2%, şi venituri totale de 24,2 miliarde euro

    Grupul italian UniCredit a raportat un profit net de 9,7 miliarde euro în 2024, în creştere cu 2%, în condiţiile în care veniturile nete s-au majorat cu 4%, la 24,2 miliarde euro, determinate de creşterea puternică a activităţii clienţilor şi oferta variată de produse.

    „Acum trei ani am anunţat UniCredit Unlocked, cu obiective financiare despre care mulţi spuneau că sunt prea ambiţioase. Acum când am îndeplinit toate aceste obiective, depăşind toate valorile, inclusiv profitabilitatea, intrăm în următoarea fază a strategiei noastre. În această fază, ne vom accelera creşterea, aspirând să lărgim şi mai mult decalajul faţă de concurenţii noştri, şi să ne întărim poziţia ca banca pentru viitorul Europei şi ca punct de referinţă pentru sectorul bancar.”, a declarat Andrea Orcel, CEO al UniCredit. 

    Pentru anul fiscal 2024, costurile totale au scăzut cu 0,6% faţă de anul precedent, ajungând la 9,4 miliarde de euro, în ciuda presiunii inflaţioniste. Acest lucru demonstrează eficienţa eforturilor grupului de optimizare a operaţiunilor şi de reducere a costurilor, rezultând într-un raport cost/venit de 37,9%. 

    UniCredit şi-a stabilit pentru 2027 o ţintă de profit de aproximativ 10 miliarde de euro. 

    Grupul bancar italian, prezent şi în România, are 15 milioane de clienţi, pe 13 pieţe din Europa şi a fost desemnat Global Bank of the Year şi EMEA Loan House, la premiile IFR, ediţia 2024 (International Financing Review), după ce a câştigat anterior premiile The Banker – Bank of the Year şi Bank of the Year in Europe. 

    În România, Unicredit a cumpărat Alpha Bank România de la greci, tranzacţia de preluare a pachetului majoritar de acţiuni fiind finalizată, fuziunea prin absorbţie fiind estimată pentru a doua jumătate a anului 2025. În urma tranzacţiei de preluare a Alpha Bank România, grupul UniCredit susţine că ar urma să urce pe locul trei pe piaţa românească – nu doar banca, ci considerând inclusiv entităţile subsidiare – cu o cotă de piaţă combinată de circa 12% după active.

     

  • Cel mai bogat om din lume începe prost 2025: Elon Musk s-a trezit mai „sărac” peste noapte după ce acţiunile Tesla au luat-o la vale şi l-au lăsat fără câteva miliarde de dolari. Ce avere controlează acum favoritul lui Donald Trump

    Elon Musk începe cu stângul 2025 după ce acţiunile Tesla s-au depreciat cu 27% pe burse şi au dus averea antreprenorului american sub pragul istoric de 400 mld. dolari atins în 2024. În prezent şeful Tesla controlează o avere de 397 mld. dolari, scrie Bloomberg.

    Acţiunile Tesla au scăzut cu 27% după ce au atins un maxim istoric la jumătatea lunii decembrie, stimulate de apropierea lui Musk de Donald Trump. Acţiunile deţinute de miliardarul american la Tesla reprezintă peste 60% din averea sa, care a doborât toate recordurile pe 17 decembrie 2024, ajungând la 486,4 mld. dolari, după alegerea lui Donald Trump.

    Săptămâna trecută Tesla s-a lovit de cea mai proastă perioadă a sa din octombrie 2024 şi până în prezent după raportarea rezultatelor dezastruoase privind vânzările lunare ale companiei, care au prăbuşit acţiunile cu 11,5%.

    Mai mult, livrările în Germania au scăzut cu 59% la cel mai scăzut nivel din 2021, în timp ce vânzările din China au scăzut cu 11,5% faţă de anul precedent, pe fondul concurenţei venite din partea rivalului chinez BYD.

    Acţiunile au scăzut luni pentru a patra zi consecutiv în tranzacţiile de la New York, coborând cu 3% la 350,73 dolari.

    Reinventarea politică a lui Musk a fost un factor-cheie pentru evoluţia acţiunilor Tesla după alegeri, iar miliardarul în vârstă de 53 de ani şi-a dedicat cea mai mare parte a atenţiei Washingtonului din ziua inaugurării.

    El a condus eforturile de reducere a costurilor ale DOGE în primele trei săptămâni de la preluarea mandatului de către Trump, eliminând USAID, analizând datele privind plăţile interne ale Trezoreriei SUA şi conducând o campanie de disponibilizare a angajaţilor federali prin oferirea muncitorilor a opt luni de salariu în schimbul demisiei lor.

    Până în prezent, însă, speranţele investitorilor că administraţia Trump ar putea stimula Tesla prin modificări ale subvenţiilor fiscale pentru vehiculele electrice şi standarde uniforme pentru tehnologia de conducere autonomă nu s-au materializat.

    Musk s-a referit la autonomia completă a maşinilor „ca fiind adevărata valoare” a Tesla, potrivit analiştilor Ben Kallo şi Davis Sunderland, care acum sunt „mai rezervaţi” în ceea ce priveşte încercarea miliardarului american de a lansa un serviciu de transport pe baza maşinilor 100% autonome.

    Deşi participaţia lui Musk la Tesla reprezintă în continuare cea mai mare parte din averea sa de 394,6 miliarde de dolari, scăderea recentă a acesteia – combinată cu rundele de finanţare record pentru celelalte companii ale lui Musk, inclusiv xAI şi SpaceX – arată că producătorul auto contribuie cu o parte relativ mai mică la averea sa. Participaţia de 42% a lui Musk în SpaceX valorează în prezent 136 de miliarde de dolari, fiind la un nivel similar cu valoarea acţiunilor sale Tesla la finalul celei mai recente şedinţe bursiere.

  • Bătălia pentru supremaţia AI: Elon Musk şi un grup de co-investitori au depus o ofertă de aproape 100 de miliarde de dolari pentru preluarea OpenAI

    Elon Musk şi un grup de co-investitori au depus o ofertă de aproape 100 de miliarde de dolari pentru organizaţia non-profit care controlează OpenAI, complicând încercarea directorului executiv Sam Altman de a transforma start-up-ul într-o entitate cu scop lucrativ, scrie FT. 

    Musk, al cărui start-up xAI este un concurent direct al OpenAI, a depus oferta către grup luni, potrivit avocatului său, Marc Toberoff.

    Altman este în procesul de transformare a OpenAI într-o companie cu for-profit, îndepărtând organizaţia de rădăcinile sale de cercetare prin separarea entităţii non-profit. Unul dintre principalele obstacole în această schimbare a fost stabilirea unei valori corecte pentru organizaţia non-profit care, în structura actuală, controlează compania.

    Musk, co-fondator al OpenAI, a investit zeci de milioane de dolari în compania aflată la început de drum înainte de a părăsi consiliul său de administraţie în 2018. El a afirmat că transformarea într-o companie cu scop lucrativ a trădat misiunea iniţială a start-up-ului.

    Deja a intentat un proces împotriva lui Altman şi OpenAI pentru a încerca să blocheze această conversie şi acum licitează 97,4 miliarde de dolari pentru activele deţinute de organizaţia non-profit, care includ un pachet majoritar de control în subsidiara cu scop lucrativ a OpenAI.

    „Este esenţial ca organizaţia de caritate să fie compensată în mod echitabil pentru ceea ce conducerea sa îi ia: controlul asupra celei mai transformative tehnologii ale vremurilor noastre”, a declarat Toberoff.

    La scurt timp după ce Wall Street Journal a raportat prima dată despre această ofertă nesolicitată, Altman a scris pe reţeaua socială X: „nu, mulţumesc, dar vom cumpăra Twitter pentru 9,74 miliarde de dolari, dacă vrei”. Musk a cumpărat Twitter în 2022 pentru 44 de miliarde de dolari şi l-a redenumit X.

    O persoană apropiată de OpenAI a declarat că oferta lui Musk este „pur şi simplu o cascadorie publicitară” şi nu o tranzacţie viabilă pentru companie.

    „Dacă [OpenAI] spune ‘este doar o cascadorie publicitară’, noi spunem ‘dovediţi că ne înşelăm’”, a declarat o persoană implicată în oferta lui Musk, care este susţinută de xAI şi de parteneri precum Valor Equity Partners, Baron Capital, Atreides Management, Vy Capital, 8VC şi directorul executiv al Endeavour, Ari Emanuel.

    Luna trecută, Toberoff a cerut procurorilor generali din Delaware şi California să forţeze OpenAI să lanseze o licitaţie competitivă pentru organizaţia non-profit, care se află în centrul companiei.

    OpenAI, care nu ia în considerare oferte externe pentru organizaţia non-profit, a refuzat să comenteze asupra ofertei. O persoană apropiată de companie a declarat anterior că eforturile lui Musk de a forţa o vânzare au fost concepute doar pentru a crea „mai mult haos”.

    „OpenAI nu este obligată să vândă”, a spus Ann Lipton, profesor de drept la Universitatea Tulane. „Organizaţia non-profit controlează [OpenAI], iar până când această structură se schimbă, ea are obligaţia, ca entitate non-profit, să îşi urmărească misiunea.”

    Nu există „nimic altceva pe care Musk să-l poată face în afară de a folosi puterea persuasiunii”, a adăugat ea.

    Oferta sa pentru organizaţia non-profit este cea mai recentă lovitură într-o rivalitate de lungă durată şi tot mai acerbă între şeful Tesla şi Altman. Cei doi foşti colaboratori concurează acum pentru a domina inteligenţa artificială, atrăgând zeci de miliarde de dolari şi construind centre de date uriaşe. OpenAI intenţionează să dezvolte infrastructură AI în valoare de 500 de miliarde de dolari în următorii ani printr-un proiect susţinut de SoftBank, numit Stargate.

  • Analiză XTB, Claudiu Cazacu: Europa răsuflă, momentan, uşurată în hăţişul tarifelor lui Trump. Cât de important este pentru România succesul negocierilor cu SUA?

    Europa răsuflă, pentru moment, uşurată. În ciuda comentariilor lui Donald Trump despre UE, prima „salvă” pe frontul comercial a vizat China, Canada şi Mexicul, iar viitorul pare acum dominat de speranţe, în contextul unor posibile negocieri favorabile pentru preşedintele SUA, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.

    Deschiderea UE pentru achiziţii suplimentare de materii prime din SUA, dar şi modul în care au fost amânate nivelurile punitive pentru vecinii de la nord şi sud dau speranţe pentru negociere. Deşi abordarea de la început de mandat prezidenţial pare să însemne evitarea taxelor vamale majorate, pentru o vreme, riscurile impunerii ulterioare sunt, totuşi, prezente în lunile următoare.

    „Pare probabilă cel puţin o fază de „testare”, cu impunerea pentru o perioadă limitată a unor măsuri mai restrictive. UE va răspunde „cu fermitate” dacă SUA aleg un astfel de drum, semnalează şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Până atunci, însă, ar putea fi puse pe masă aprovizionarea cu cantităţi mai mari de gaz natural lichefiat, îngrăşăminte sau arme. O aliniere mai strânsă în privinţa poziţiei faţă de China este, de asemenea, posibilă în acest context geopolitic dinamic”, scrie Claudiu Cazacu.

    La final de martie intră în vigoare taxe vamale ale UE pentru importuri din SUA în valoare de 3 miliarde de dolari, prin expirarea unor decizii suspendate din 2018, dacă nu se intervine dinspre Bruxelles. În contextul politic actual, lipsa intervenţiei ar fi un catalizator pentru acţiune din partea SUA şi un argument suplimentar pentru care luna martie este de urmărit cu atenţie, subliniază reprezentantul XTB România.

    Citeşte mai jos analiza integrală:

    Sectorul auto, cel mai afectat de eventualele modificări

    Deficitul comercial american în relaţia cu Uniunea Europeană a crescut, în 2024, la 235,6 miliarde de dolari, de la 208,7 miliarde de dolari în 2023. Importurile au ajuns la 605,8 miliarde de dolari, cu 29,4 miliarde peste anul anterior, iar exporturile au crescut cu doar 2,6 miliarde, fiind de 370,2 miliarde de dolari. În totalul deficitului SUA, contribuţia minusului în relaţia cu UE este de 19,4%.

    Deficitul în relaţia cu China a ajuns la 295,4 miliarde de dolari în 2024, de la 279,1 miliarde în 2023. Această cifră nu spune, însă, întreaga poveste: dacă Europa are avantaj în comerţul cu bunuri, în privinţa serviciilor, SUA au un surplus reducând, astfel, deficitul pe bunuri şi servicii la 125,1 miliarde de dolari în 2023. Cum atenţia administraţiei Trump este, însă, pe segmentul comerţului cu bunuri, posibilitatea unor taxe vamale rămâne relevantă.

    Sectorul auto, de care depind 13,8 milioane de locuri de muncă sau 6,1% din totalul angajaţilor din UE, ar fi printre cele mai afectate. Potrivit modelului GTAP, Germania şi Italia ar fi cele mai afectate de restricţii. Producătorii ar putea încerca reorientarea spre alte destinaţii, dar competiţia altor jucători (din Asia), preferinţele consumatorilor şi aspecte logistice fac improbabilă recuperarea pierderilor, arată Claudiu Cazacu.

    Alte sectoare vizate sunt industria chimică şi cea de echipamente şi utilaje. Similaritatea exporturilor pe destinaţii geografice diferite sugerează că ţările din estul Europei sunt mai vulnerabile, având dificultăţi mai mari chiar decât Germania şi Italia în a găsi alte destinaţii de export non-europene, pe lângă SUA.

    În cazul impunerii unui nivel de 10%, estimările merg de la 0,6% din PIB cumulat pe doi ani (Citi) până la 1,7% din PIB (ABN Amro). Efectul asupra PIB-ului european s-ar aduna la cel al unei încetiniri a Chinei. Foarte aproximativ, o reducere de 1% a PIB-ului Chinei ar putea însemna o pierdere de 0,2% pentru Germania.

    Pentru Euro/dolar, riscul unei scăderi sub paritate ar deveni semnificativ, chiar în cursul acestui an. Chiar şi în lipsa unui val nou de bariere vamale, potenţialul pentru dobânzi mai mici în Europa şi diferenţa în ritmul de creştere aşteptat pentru 2025 creează spaţiu pentru alunecarea Euro la paritate, sau chiar sub în raport cu dolarul american, anul acesta.

    Un Euro mai slab poate prelua o parte din povara taxelor vamale, ieftinind produsele europene la rafturile americane, cu preţuri în dolari. În acelaşi timp, scumpeşte importurile, acţionând astfel în sensul restabilirii unui echilibru anterior, cu costuri, însă, pe partea de inflaţie.

    Succesul negocierilor cu Trump, important pentru România

    În România, pe lângă efectul direct asupra exporturilor în SUA, încetinirea suplimentară a UE – şi în special a Germaniei şi Italiei – ar aduce o presiune deloc binevenită. Un dolar mai puternic ar imprima nu doar un impuls ascendent inflaţiei – prin preţurile unor importuri de materie primă denominate în dolari – ci ar face şi mai dificil serviciul datoriei în dolari, subliniază consultantul de strategie din cadrul XTB România.

    În noiembrie, datoria publică în dolari era de 96,94 miliarde echivalent lei. Fiecare punct procentual de depreciere a cursului leu/dolar împovărează datoria totală, în lei, cu aproape un miliard de RON. E de asemenea adevărat că deprecierea leului în raport cu dolarul american ar ajuta exportatorii, amortizând parţial efectul unor eventuale taxe vamale.

    Dar un alt aspect va fi urmărit cu atenţie în pieţele financiare: aprecierea dolarului poate tenta deţinătorii de capital către siguranţa relativă a activelor americane, într-un impuls care să favorizeze mai puţin pieţele emergente.

    O mişcare puternică a dolarului american, chiar de la aceste niveluri istoric ”înalte” faţă de Euro, ar pune presiune suplimentară asupra poziţiei de finanţare a ţării. Marja de siguranţă, cu perspectivele de rating suveran negative, este preocupant de subţire. Pentru România, succesul negocierilor comerciale cu SUA este o variabilă importantă, mai punctează Claudiu Cazacu.

     

  • Băncile mari încep să raporteze rezultatele financiare din 2024: Grupul BRD a înregistrat un profit net de 1,52 miliarde lei, în scădere cu 8%, în timp ce venitul net bancar a crescut cu 5,2%, la 4,03 miliarde lei

    Grupul BRD a înregistrat în 2024 un profit net de 1,52 miliarde lei, în scădere cu 8% faţă de anul anterior, în timp ce venitul net bancar a crescut cu 5,2%, la 4,03 miliarde lei., potrivit raportului financiar publicat joi la BVB.

     BRD Groupe Societe Generale, a patra bancă din sistem,  opera la finalul anului trecut  o retea de 388 de unitati şi avea active totale de 85,9 miliarde lei.

    Veniturile nete din dobânzi, principalul pilon de creştere, au marcat un avans de Ă6,8% an/an în 2024, determinat de o activitate comercială robustă atât pe segmentul retail, cât şi pe cel al companiilor, fiind temperat de creşterea costurilor de finanţare cu depozitele clienţilor, dar într-un ritm mai moderat, urmând tendinţa dobânzilor de piaţă la lei.

    Veniturile nete din comisioane au crescut cu Ă7,8% în dinamică anuală, determinate în principal de intensificarea activităţilor de creditare şi a tranzacţiilor clienţilor. Mai exact, transferurile, pachetele de servicii şi activitatea privind cardurile au avut o contribuţie pozitivă semnificativă la dinamica anuală.

    Cheltuielile operationale au crescut cu 6,8%, determinate in principal de noua taxa pe cifra de afaceri. Fara a lua in considerare aceasta taxa, costurile au fost mentinute stabile, in ciuda inflatiei inca ridicate.

    Costurile cu personalul au crescut cu 4,9% .

     Pentru anul 2024, contributia cumulata la Fondul de Garantare a Depozitelor si la Fondul de Rezolutie a fost redusa la 43,5 milioane lei, de la 68,1 milioane lei in 2023. Pe de alta parte, noua taxa de 2% pe cifra de afaceri, s-a ridicat la 128,7 milioane de lei din cresterea costurilor.

    “2024 a fost un nou an solid pentru BRD, care a continuat să obţină performanţe comerciale ridicate pe toate segmentele de afaceri, înregistrând o creştere solidă a soldului creditelor nete, Ă19% faţă de 2023. Segmentul companiilor a avut cea mai mare creştere, de Ă29% YoY, în timp ce performanţa comercială pe segmentul retail s-a intensificat, determinând o creştere a portofoliului de 13% faţă de 2023. Producţia de credite acordate clienţilor persoane fizice a rămas foarte dinamică, atingând niveluri record, însumând aproape 12 miliarde lei, în creştere cu 54%, determinată de creşterea atât a creditelor de consum, cât şi a celor pentru locuinţe. BRD rămâne puternic angajată în construirea unei economii durabile şi continuă să finanţeze proiecte şi să se implice în iniţiative cu impact pozitiv. Pentru 2024, finanţările sustenabile nou acordate de BRD au ajuns la peste 1,8 miliarde lei, producţia cumulată din ultimii 3 ani atingând aproape 1,3 miliarde euro, cu mult peste ţinta stabilită iniţial pentru finalul anului 2025”, a declarat Maria Rousseva, CEO-ul BRD Groupe Société Générale.

    Soldul creditelor nete, inclusiv finanţarea prin leasing, au ajuns la 49,7 miliarde lei, marcând o creştere de 19,1% faţă de finalul lunii decembrie 2023, susţinută de activitatea robustă de creditare atât pe segmentul companiilor, cât şi pe cel al persoanelor fizice.
     
    Creditele acordate companiilor au rămas principalul motor de creştere, cu un avans anual de 29% an/an, în timp ce creşterea segmentului retail a marcat un avans de 13%.
     
    Producţia de credite pentru persoane fizice a atins noi niveluri record, ajungând la aproape 12 miliarde de lei în 2024, în creştere cu 54%, bazându-se pe o performanţă bună atât a creditelor de consum, cât şi a celor pentru locuinţe. Producţia de credite de consum a totalizat 7,3 miliarde lei, în creştere cu 49%, în timp ce finanţarea proiectelor de achiziţie de locuinţe a crescut cu 63%, până la 4,4 miliarde lei.
     
    La finalul lunii decembrie 2024, creditele acordate persoanelor fizice au crescut cu 12% faţă de finalul anului 2023.
     
    În plus, soldul creditelor nete ale companiilor mici a înregistrat o creştere de 25,8% . 
     
    Un motor principal pentru finanţarea IMM-urilor a fost programul guvernamental IMM Plus, BRD acordând, pe parcursul anului 2024, peste 2.200 de credite în valoare totală de 3,56 miliarde lei.
     
    Soldul finanţărilor nete din zona de leasing s-a majroat cu 19,6%, la peste 2 miliarde lei.
     
    Rata creditelor neperformante s-a situat  în jurul nivelului minim istoric, ajungând la 2,1% la finalul lunii decembrie 2024 (în uşoară creştere faţă de nivelul minim-record de 1,9% înregistrat la finalul anului 2023, dar încă sub media sistemului bancar).

    Rata de acoperire a creditelor neperformante, NPL coverage, se situează la un nivel confortabil (77,8% la finalul lunii decembrie 2024 faţă de 76,0% la finalul anului 2023). Costul net al riscului a înregistrat o alocare netă de provizioane de 145 milioane lei în 2024, comparativ cu o eliberare netă de provizioane de 57 milioane lei în 2023, reflectând o revenire la niveluri normalizate.

    Baza de depozite a continuat să crească constant, cu 8,9%, la 68 miliarde lei. Depozitele retail au crescut cu 8,7%, fiind în continuare stimulate de intrările nete în creştere ale depozitelor la termen ale clienţilor persoane fizice (Ă19% în dinamică anuală).

    Depozitele companiilor au înregistrat o creştere similară, Ă9,1% an/an, susţinută în principal de intrările nete mai mari din partea IMM-urilor (Ă13,4% an/an).

    Profitul  net al Grupului BRD s-a ridicat la 1,52 miliarde lei (faţă de 1,65 miliarde lei în 2023), în timp ce ROE a ajuns la 16,6% în 2024.

    Rata de adecvare a capitalului BRD la nivel individual este confortabilă, aproape de 23% la finalul lunii decembrie 2024, excluzând impactul noilor tratamente reglementare temporare (implementate prin art. 468 şi art. 500a din CRR3, în iulie 2024).