BusinessMagazin

Tag: medicamente

  • PRIMER: Obligaţia de plată „clawback” s-a dublat în ultimii 2 ani

    PRIMER avertizează că obligaţia de plata de tip „clawback”, care camuflează de fapt un impozit pe cifra de afaceri aplicat unităţilor de manufacturiere de medicamente, a crescut de la 12,3% în T3 2015 la 19,8% în T1 2017, proiectandu-se o creştere de până la 26% în T3 2017.
     
    “Această dublare în mai puţin de 2 ani a impozitului pe cifra de afaceri, în condiţiile în care vânzările medicamentelor care fac obiectul acestui impozit au scăzut cu circa 10%, a făcut deja sau face că medicamentele manufacturate în România să fie sau să devină nerentabile”, a declarat Dragoş Damian, Director Executiv PRIMER. “Cele peste 1500 de medicamente fabricate în ţară costă în marea lor majoritate mai puţin de 25 Ron în farmacie sau în spital. Toate sunt absolut esenţiale pentru a asigura un acces larg şi imediat al pacienţilor la terapii de un înalt nivel de calitate, eficientă şi siguranţă. Dublarea obligaţiei de plata “clawback” în mai puţin de doi ani fără nici o predictibilitate periclitează accesul pacienţilor la medicamentele fabricate în România şi are efecte profund negative asupra unei ramuri industriale pe care ţările din UE o consideră strategică”, a conchis Damian.
     
    În absenţa scutirii începând cu 1 iulie 2017 de la plata obligaţiei “clawback” a medicamentelor care costă sub 25 Ron, accesul pacienţilor la medicamentele ieftine va fi îngreunat chiar mai mult decât este în prezent, iar competitivitatea fabricilor de medicamente din ţară va avea de suferit.
     
    În ciuda repetatelor semnale de alarmă pe care PRIMER le-a tras la numeroase nivele, autorităţile de resort nu înţeleg rolul strategic pentru sistemul sanitar şi economie al fabricilor de medicamente din ţară, obligându-le pe acestea la plata simultană de impozit pe cifra de afaceri şi pe profit. În lipsa unui cadru fiscal corect şi predictibil, vom putea asista din nou la închiderea sau relocarea din ţară a unor secţii de manufacturiere sau a unor fabrici întregi.
     
    Unităţile de manufacturiere de medicamente din ţară, membre ale PRIMER, au planuri ambiţioase de extindere şi modernizare în valoare de peste 50 milioane Euro şi de creare a peste 500 de noi locuri de muncă, care pot face din România în hub industrial cu deschidere pentru exporturi către toate ţările din regiune. Pentru a nu pune în pericol aceste planuri, PRIMER cere în mod public autorităţilor să continue seria de consultări cu producătorii industriali de medicamente din România pentru identificarea de urgenţă a măsurilor care să stopeze începând cu 1 iulie aplicarea discriminatorie asupra unei ramuri industriale a unei duble impozitări.
     
    Din PRIMER fac parte 15 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA-SUN PHARMA, VIM SPECTRUM.

  • PRIMER: Obligaţia de plată „clawback” s-a dublat în ultimii 2 ani

    PRIMER avertizează că obligaţia de plata de tip „clawback”, care camuflează de fapt un impozit pe cifra de afaceri aplicat unităţilor de manufacturiere de medicamente, a crescut de la 12,3% în T3 2015 la 19,8% în T1 2017, proiectandu-se o creştere de până la 26% în T3 2017.
     
    “Această dublare în mai puţin de 2 ani a impozitului pe cifra de afaceri, în condiţiile în care vânzările medicamentelor care fac obiectul acestui impozit au scăzut cu circa 10%, a făcut deja sau face că medicamentele manufacturate în România să fie sau să devină nerentabile”, a declarat Dragoş Damian, Director Executiv PRIMER. “Cele peste 1500 de medicamente fabricate în ţară costă în marea lor majoritate mai puţin de 25 Ron în farmacie sau în spital. Toate sunt absolut esenţiale pentru a asigura un acces larg şi imediat al pacienţilor la terapii de un înalt nivel de calitate, eficientă şi siguranţă. Dublarea obligaţiei de plata “clawback” în mai puţin de doi ani fără nici o predictibilitate periclitează accesul pacienţilor la medicamentele fabricate în România şi are efecte profund negative asupra unei ramuri industriale pe care ţările din UE o consideră strategică”, a conchis Damian.
     
    În absenţa scutirii începând cu 1 iulie 2017 de la plata obligaţiei “clawback” a medicamentelor care costă sub 25 Ron, accesul pacienţilor la medicamentele ieftine va fi îngreunat chiar mai mult decât este în prezent, iar competitivitatea fabricilor de medicamente din ţară va avea de suferit.
     
    În ciuda repetatelor semnale de alarmă pe care PRIMER le-a tras la numeroase nivele, autorităţile de resort nu înţeleg rolul strategic pentru sistemul sanitar şi economie al fabricilor de medicamente din ţară, obligându-le pe acestea la plata simultană de impozit pe cifra de afaceri şi pe profit. În lipsa unui cadru fiscal corect şi predictibil, vom putea asista din nou la închiderea sau relocarea din ţară a unor secţii de manufacturiere sau a unor fabrici întregi.
     
    Unităţile de manufacturiere de medicamente din ţară, membre ale PRIMER, au planuri ambiţioase de extindere şi modernizare în valoare de peste 50 milioane Euro şi de creare a peste 500 de noi locuri de muncă, care pot face din România în hub industrial cu deschidere pentru exporturi către toate ţările din regiune. Pentru a nu pune în pericol aceste planuri, PRIMER cere în mod public autorităţilor să continue seria de consultări cu producătorii industriali de medicamente din România pentru identificarea de urgenţă a măsurilor care să stopeze începând cu 1 iulie aplicarea discriminatorie asupra unei ramuri industriale a unei duble impozitări.
     
    Din PRIMER fac parte 15 fabrici de medicamente din ţară: AC HELCOR, ANTIBIOTICE, B.BRAUN, BIO-EEL SRL, BIOFARM, GEDEON-RICHTER, LABORMED-ALVOGEN, LAROPHARM, MAGISTRA CC, POLISANO PHARMACEUTICALS, ROPHARMA, SLAVIA PHARM, ZENTIVA, TERAPIA-SUN PHARMA, VIM SPECTRUM.

  • RASCI îşi extinde lista membrilor cu trei companii

    „Le urăm celor trei companii bun venit în rândul membrilor noştri şi suntem convinşi că vom avea o colaborare fructuoasă, care, pe termen lung, va avea un impact pozitiv asupra stării generale de sănătate a consumatorilor români. Ne-am propus, încă de la înfiinţarea asociaţiei, să ne constituim ca o voce puternică, competentă şi unitară a industriei pe care o reprezentăm. La numai un an de la înfiinţare, suntem mult mai aproape de îndeplinirea acestui deziderat, cu noi membri ce ȋmpărtăşesc aceeaşi vizune şi prin numeroase iniţiative ce au ca scop final informarea corectă a consumatorilor români şi promovarea îngrijirii personale responsabile”, spune Răzvan Bosinceanu, Preşedintele RASCI.

    Bazele asociaţiei au fost puse cu un an în urmă de producători, importatori şi distribuitori de medicamente fără prescripţie medicală (OTC), suplimente alimentare şi dispozitive medicale pentru îngrijire personală, activi pe piaţa din România (Bayer, GlaxoSmithKline Consumer Healthcare, Johnson & Johnson, Sanofi, Reckitt Benckiser, Pfizer, Prisum). La scurt timp după ȋnfiinţare, celor şapte membri fondatori li s-au alăturat şi alte companii (Fildas, Secom, Terapia şi UniComs), iar Antibiotice, Berlin-Chemie şi WÖRWAG Pharma sunt cei mai noi membri ai asociaţiei.

    „Cu această ocazie marcăm nu doar extinderea asociaţiei, ci şi împlinirea unui an de activitate. La doar un an de la înfiinţare, suntem mândri să anunţăm că RASCI are o colaborare strânsă cu autorităţile şi instituţiile abilitate din domeniu, dar şi cu instituţii şi organizaţii profesionale europene, în vederea actualizării şi îmbunătăţirii normelor existente, precum şi alinierii cadrului legislativ naţional curent la bunele practici europene. Totodată, RASCI a încheiat un protocol de colaborare cu RAC (Romanian Advertising Council), în sensul sprijinirii reciproce, tocmai pentru a veghea la îndeplinirea normelor în vigoare de către comunicarea comercială a companiilor din industrie şi a contribuit cu expertiza sa în cadrul celor mai relevante evenimente din piaţă. Mai mult, am pus bazele unei ample campanii educaţionale ce urmăreşte întocmai informarea corectă asupra categoriilor de produse reprezentate, rolul şi efectele lor asupra organismului şi diferenţele clare dintre acestea, campanie ce va fi implementată pe termen lung, începând cu a doua jumătate a acestui an”, declară Diana Mereu, Directorul Executiv RASCI.

    RASCI susţine administrarea responsabilă şi avizată de medicamente fără prescripţie medicală, suplimente alimentare şi dispozitive medicală pentru îngrijire personală, prin informarea corectă şi educarea consumatorilor români.

  • Mai mulţi pensionari vor putea beneficia de medicamente compensate în proporţie de 90% de la 1 iulie

    Până în prezent, beneficiau de compensare pensionarii cu venituri numai din pensii de până la 700 de lei.

    ”De asemenea, a fost simplificată procedura de declarare a veniturilor, nemaifiind necesară declaraţia pe proprie răspundere a pensionarilor. În prezent, pentru a beneficia de această compensare, pensionarii cu venituri numai din pensii trebuie să prezinte medicului de familie talonul de pensie din care rezulta cuantumul pensiei, precum şi o declaraţie pe propria răspunedere cu privire la faptul că nu realizează alte venituri”, transmite Guvernul într-un comunicat de presă.

    Fondurile necesare pentru această măsură vor fi asigurate, în proporţie de 50%, din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate şi, respectiv de 40%, din venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii.

    În prezent, există un număr de 1,8 milioane de persoane cu venituri numai din pensii. În cadrul programului social privind compensarea cu 90% a medicamentelor pentru pensionari, începând cu data de 1 iulie 2017, numărul de beneficiari va fi de aproximativ 2,8 milioane de persoane.

     

  • Ministerul Sănătăţii: Scăderea preţului la medicamente nu este ameninţată sau pusă sub semnul îndoielii

    “Programul de guvernare actual prevede scăderea cu 35% a preţului la medicamentele inovative care şi-au pierdut patentul şi care au generic înregistrat în România.Acest obiectiv este asumat cu toată fermitatea şi determinarea de Ministerul Sănătăţii, a cărui misiune este să asigure accesul tuturor pacienţilor români la medicamente ieftine şi de calitate.În acest scop, Ministerul Sănătăţii şi reprezentanţii săi au parcurs, în mod onest şi transparent, toate etapele necesare pentru a pune în aplicare politica de ieftinire a preţului la medicamentele care fac parte din categoria tratamentelor inovative.Împreună cu toate părţile implicate şi interesate de implementarea acestui program, adică alături de reprezentanţii industriei medicale, producătorii de medicamente, asociaţiile de pacienţi am analizat, am dezbătut şi am ajuns împreună la un acord privind conţinutul actului normativ. Au existat trei runde de consultări publice, organizate de minister împreună cu partenerii sociali, pe marginea reglementării preţului la medicamente”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii, remis MEDIAFAX.

    Potrivit MS, rezoluţia comună a fost de implementare a măsurii privind ieftinirea medicamentelor, dublată de o serie de acţiuni menită să prevină posibilitatea de dispariţie de pe piaţă în cazul unora dintre acestea.

    “Conform Ordinului nr. 368/2017 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, măsura de scădere a preţului la medicamente produce efecte la finalul corecţiei anuale a preţurilor, care presupune revizuirea tuturor preţurilor cuprinse în catalogul Canamed. După cum se ştie, simpla aplicare a acestei măsuri ar fi putut genera efecte ambivalente. Pe lângă efectul de scădere al preţului la unele medicamente, am fi putut constata şi o serie de majorări la alte produse (dacă cel mai mic preţ din cele 12 de referinţă a crescut). Pentru a rezolva această chestiune în beneficiul pacienţilor români, am hotărât să ne îndreptăm spre partenerii noştri sociali şi să analizăm împreună calea de urmat. În acest cadru de dezbatere, am ajuns la o înţelegere comună privind cea mai bună soluţie”, potrivit sursei citate.

    Ministerul Sănătăţii transmite în final că, sub nicio formă şi în niciun moment, scăderea preţului la medicamente nu este ameninţată sau pusă sub semnul îndoielii.

     

  • Lista Medicamentelor Mediately, prima aplicaţie registru de medicamente din România dedicată profesioniştilor din domeniul sănătăţii

    Este dificil să ţii pasul cu cantitatea mare de informaţii din ziua de azi, mai ales când vine vorba de noutăţi medicale şi farmaceutice. Acum, mai mult decât oricând, valoarea informaţiei rezidă nu numai în conţinutul ei, ci şi în viteza cu care ajunge la noi. Prin urmare, am dezvoltat aplicaţia Lista Medicamentelor, o aplicaţie extrem de intuitivă şi uşor de utilizat, care pune la dispoziţia profesioniştilor din domeniul sănătăţii instrumente valoroase pentru facilitarea deciziilor clinice, oferind acurateţe şi eficienţă sporite în activitatea zilnică “, spune Blaž Triglav, CEO Mediately.

    Baza de date poate fi accesată atât online, cât şi offline, şi permite utilizatorilor să caute medicamentele după nume sau substanţa activă. Informaţiile pentru fiecare medicament din baza de date includ detalii cum ar fi: substanţa activă, compoziţia, forma farmaceutică, clasa, nivelul de rambursare, modul de ambalare şi preţul, clasificarea ATC (clasificarea anatomică, terapeutică şi chimică a medicamentelor) şi variante corespondente. De asemenea, sunt disponibile informaţii importante din Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP), cum ar fi: indicaţii, contraindicaţii, interacţiuni, efecte secundare, supradozaj. Pentru ca utilizatorii să poată descărca RCP-ul complet, disponibil în format PDF, este necesară conexiunea la internet

    Utilizatorii înregistraţi primesc, de asemenea, acces la ICD-10, Clasificarea internaţională a bolilor şi problemelor de sănătate conexe, clasificare realizată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Mai mult, aplicaţia oferă acces şi la instrumente dedicate şi calculatoare de dozare, precum Indexul Masei Corporale (BMI), Scorul Child-Pugh (utilizat pentru estimarea prognosticului unei boli hepatice cronice care asociază insuficienţă hepatică), Scorul Glasgow (utilizat în evaluarea afectării neurologice la pacientul comatos şi la pacientul cu politraumatisme), cu peste 15 instrumente deja disponibile şi altele noi adăugate în mod regulat.

    Toate informaţiile referitoare la medicamente sunt colectate şi compilate din surse naţionale şi europene de renume şi de încredere, cum ar fi Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale sau Agenţia Europeană pentru Medicamente.

    Lista Medicamentelor este actualizată în mod regulat cu cele mai recente informaţii, aplicaţia fiind coordonată de o echipă de dezvoltatori experimentaţi şi de profesionişti din domeniul sănătăţii. Aplicaţia este deja disponibilă în 5 ţări: Slovenia, Croaţia, Serbia, Slovacia şi Republica Cehă.

    Cu peste 120.000 de descărcări, Lista Medicamentelor are peste 50.000 de utilizatori înregistraţi în cele cinci ţări, dintre care 22.000 de medici cu specializări diverse. Pe lângă România, compania intenţionează să introducă versiuni ale aplicaţiei şi pentru piaţa bulgară şi italiană.

     

  • Oamenii de ştiinţă au dezvoltat un medicament care te ajută să te bronzezi fără să stai la soare

    Echipa de la Massachusetts General Hospital speră că descoperirea lor ar putea preveni cancerul de piele şi chiar ar putea încetini apariţia îmbătrânirii. Procesul provoacă reacţii chimice în organism care duce la producţia de melanină, „melanina reală care activează producţia de pigment într-o manieră independentă de razele UV”, spun cercetătorii.   Această invenţie este o abordare diferită faţă de bronzul fals – care „vopseşte” pielea fără protecţie-, bronzul de soare- ce expune pielea la lumina UV- sau pastilele care pretind că stimulează producţia de melanină, dar au nevoie de lumină UV.

    Dr. Fisher, unul dintre cercetători, a spus că lipsa progresului împotriva cancerului de piele – cel mai frecvent tip de cancer – a fost o „frustrare semnificativă” ce a determinat apariţia acestui medicament. El a adaugat: „Scopul nostru real este o nouă strategie pentru protejarea pielii de radiaţiile UV şi de cancer. Pigmentul închis este asociat cu un risc mai scăzut al tuturor formelor de cancer de piele”.  Testele, detaliate în revista Cell Reports, au arătat că melanina produsă de medicament a fost capabilă să blocheze razele UV dăunătoare. În cele din urmă, oamenii de ştiinţă vor să combine medicamentul cu crema de protecţie solară pentru a oferi protecţie maximă împotriva radiaţiei solare.

    Medicamentul nu este încă pregătit pentru uz comercial deoarece cercetătorii doresc să facă mai multe teste de siguranţă, deşi până acum nu au existat dubii. Oprirea afecţiunii din cauza razelor UV ar putea avea ca rezultat pozitiv, dincolo de cele prezentate, încetinirea îmbătrânirii pielii.  

  • Segmentul de piaţă OTC din România, creştere de 22% în primele trei luni ale anului 2017

    „Stabilitatea acestui segment se datorează în principal faptului că produsele din categoria medicamentelor fără prescripţie medicală, suplimentelor alimentare şi dispozitivelor medicale pentru îngrijire personală au preţ liber, acesta nefiind reglementat de Ministerul Sănătăţii, aşa cum este cazul medicamentelor care se eliberează pe bază de prescripţie medicală. De menţionat este şi faptul că tratamentul cu produse din categoriile enumerate nu pune presiune pe bugetul sistemului romȃnesc de sănătate. Atenţia crescută pentru sănătate la nivelul populaţiei, diversitatea de produse disponibile şi eficienţa sporită a acestora se reflectă în creşterea constantă a vânzărilor de produse din aceste categorii.”, declară Răzvan Bosinceanu, Preşedintele RASCI.

    Conform aceluiaşi studiu Cegedim, în perioada martie 2016-martie 2017, cea mai mare cotă de piaţă a fost înregistrată de categoria Lifestyle OTC[1], de 22,6%, în timp ce în primele trei luni ale anului 2017 medicamentele fără prescripţie medicală din categoria răceală, gripă şi alergii s-au poziţionat în topul vânzărilor, cu o cotă de piaţă de 27,4%, ca urmare a sezonalităţii afecţiunilor vizate.

    Încurajarea administrării responsabile, ȋntr-o manieră informată şi ȋn siguranţă, de produse din categoria medicamentelor fără prescripţie medicală, suplimentelor alimentare şi dispozitivelor medicale pentru îngrijire personală are potenţialul de a contribui, pe lângă ameliorarea stării generale de sănătate a românilor pe termen lung, şi la diminuarea presiunii exercitate asupra sistemului de sănătate.

    La nivel European, conform datelor furnizate de AESGP, valoarea socială şi economică a îngrijirii personale se datorează faptului că oamenii auto-gestionează probleme uzuale de sănătate, intervenţia din partea profesioniştilor din domeniul sănătăţii fiind minimă, ceea ce aduce sistemelor de sănătate europene economii de peste 1,6 miliarde de EUR.

    „Îngrijirea personală, ca soluţie eficientă pentru sănătate, poate creşte încrederea cetăţenilor, abilitându-i pe aceştia să îşi trateze singuri anumite afecţiuni minore. Acest lucru nu se poate întâmpla fără o educaţie pentru sănătate corespunzătoare a consumatorilor, pentru ca aceştia să poată accesa şi înţelege uşor informaţiile obţinute, fie pe cont propriu, fie de la profesioniştii din domeniul sănătăţii, şi să poată lua decizii în cunoştinţă de cauză. Ȋn acest sens, RASCI va demara anul acesta o amplă campanie educaţională, care să asigure claritatea şi obiectivitatea informaţiei, atât la nivelul populaţiei, principalul beneficiar al produselor noastre, cât şi la nivelul profesioniştilor din domeniul sănătăţii, cei care, zilnic, dau sfaturi şi indicaţii de utilizare a acestor produse.”, declară Diana Mereu, Directorul Executiv RASCI.

    RASCI, ca entitate reprezentativă pentru segmentul de medicamente fără prescripţie medicală, suplimente alimentare şi dispozitive medicale pentru îngrijire personală, susţine administrarea responsabilă şi avizată prin informarea corectă şi educarea consumatorilor din Romȃnia.


    [1]Categoria Lifestyle OTC include produse OTC care se adresează sistemului cardiovascular, reducerii colesterolului, sistemului urinar, îngrijirii ochilor şi urechilor, sistemului musculo-scheletic, sănătăţii sexuale, îngrijirii orale, produse recomandate în tulburări ale somnului, produse utilizate pentru controlul greutăţii, soluţii anti-fumat.

     

     

  • AmCham & ARPIM – „Taxa clawback este una dintre măsurile care descurajează investiţiile în România”

    „Lipsa de predictibilitate a mecanismului clawback, corelată cu nivelul nesustenabil din punct de vedere economic pentru industria farmaceutică din România, impune o revizuire a acestui sistem. Trebuie evitat orice risc de restricţionare a accesului pacienţilor români la tratamente moderne prin retragerea de pe piaţă a unor medicamente sau diminuarea lansării de produse noi. Recomandăm alinierea contribuţiei clawback cu practica europeană în domeniu astfel încât aceasta să devină un instrument de control al consumului exagerat de medicamente, fără a se transfera sectorului privat diferenţa dintre consumul real al pacienţilor şi bugetul insuficient pentru tratamente”, a precizat Anda Todor, Preşedinte al Grupului de Sănătate din AmCham. 

    „Să nu uităm că taxa clawback a fost impusă ca o măsură de control bugetar în perioadă de criză. În condiţiile în care România se află în plină creştere economică nu se mai justifică nevoia de a obliga producătorii de medicamente să-şi asume responsabilitatea tratării pacienţilor al căror tratament nu se încadrează în bugetul alocat de autorităţi pentru medicamente. Taxa clawback, în valoare de 19,86%, este cu patru puncte procentuale mai mare în acest trimestru comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut. Nu este echitabilă, nu este predictibilă, creează dezechilibre financiare care pot pune în pericol accesul pacienţilor la tratamente inovatoare, multe dintre ele fără alternativă terapeutică în piaţă”, a adăugat Călin Gălăşeanu, Preşedinte al Local American Working Group (LAWG).

    „Industria farmaceutică îşi doreşte să investească în România, însă reglementările din sistemul de sănătate, coroborate, descurajează orice investiţie prin crearea unui mediu de business ostil. Producătorii plătesc aproape 20% din valoarea medicamentelor decontate de CNAS, suprataxare care se calculează în funcţie de bugetul medicamentelor rămas la nivelul anului 2011. Mai mult, taxa clawback se calculează la preţul medicamentelor la raft care include şi adaosurile distribuitorilor şi farmaciilor, o povară suplimentară pentru producătorii de medicamente. Metodologia de calcul al preţurilor impune un preţ minim european care va scădea cu 35% pentru medicamentele ieşite de sub patent şi care va creşte riscul dispariţiei medicamentelor de pe piaţă.  Noile medicamente ajung cu dificultate la pacienţi. Nu există premisele creşterii investiţiilor în România în lipsa unor soluţii eficiente şi echitabile care să îmbunătăţească accesul pacienţilor la medicamente şi să creeze un mediu de business transparent şi predictibil”, a afirmat Dan Zaharescu, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente din România (ARPIM).

    Investitorii în sectorul farmaceutic îşi exprimă deschiderea de a colabora cu autorităţile pentru a implementa un mecanism de contribuţie care să asigure sustenabilitate financiară pentru bugetul public, asigurând în acelaşi timp accesul rapid al pacienţilor la tratament şi sporind astfel atractivitatea României pentru investiţii viitoare. Companiile membre ale acestor asociaţii sunt deschise dialogului şi colaborării cu autorităţile pentru a identifica un mecanism eficient şi echitabil de calcul al taxei clawback, dar şi pentru a găsi soluţii care să crească potenţialul României de a atrage investiţii străine.

     

     

  • De ce pot ajunge românii să aibă doar medicamente scumpe în farmacii. Ce-i îndepărtează pe producătorii de medicamente ieftine

    “Medicamentele generice sunt piatra de temelie pentru orice sistem de sănătate, la nivel european sau global. Pe lângă factorii economici, industria dublează accesul pacienţilor la tratamente datorită preţului, de zeci de ori mai mic decât al originalelor”, declară Jacek Glinka, preşedintele Asociaţiei Medicines for Europe, asociaţie reprezentativă a medicamentelor generice la nivel european.

    El a fost prezent în cadrul celei de-a treia ediţii a International Health Forum, cel mai important eveniment al industriei de medicamente generice şi biosimilare a României, care a adus la aceeaşi masă companii farmaceutice, politicieni, specialişti în sănătate, organizaţii de pacienţi şi lideri de opinie pentru a dezbate şi a schimba păreri despre cele mai importante probleme pe care le înfruntă industria. Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), organism reprezentativ al companiilor producătoare de medicamente generice pe piaţa locală, a atras recent atenţia că peste 2.000 de medicamente generice au dispărut de pe piaţă în ultimii ani, fiind înlocuite cu alternative mult mai scumpe, iar conform specialiştilor acest trend va continua.

    „Ceea ce am învăţat din experienţa în domeniu de-a lungul ultimilor 20-30 de ani este că pentru a crea beneficii sistemului de sănătate, atât în ceea ce ţine de accesul la medicamente, cât şi din punct de vedere economic, industria medicamentelor generice trebuie susţinută şi de autorităţi”, precizează Glinka. El afirmă că industria este prea slabă să lupte singură, nu are resursele financiare să-şi promoveze produsele aşa cum o face cea a medicamentelor originale.

    Preşedintele Medicines for Europa dă ca exemplu Marea Britanie, Germania şi Franţa, ţări europene unde industria de profil este înfloritoare, iar guvernele au realizat două lucruri fundamentale în acest scop. „În primul rând, au eliminat toate barierele din calea comercializării produselor; pe de altă parte, pieţele cu cea mai mare rată de penetrare sunt cele în care autorităţile au un rol activ în susţinerea industriei”, spune Glinka. La capătul opus, printre acele ţări care nu au sisteme eficiente de susţinere a genericelor se numără şi România. „Asta le-am cerut în cadrul conferinţei celor doi reprezentanţi ai guvernului – prim-ministrul şi ministrul sănătăţii – să îndepărteze barierele din calea genericelor şi să ofere stimulente industriei”, afirmă Glinka.

    Pe de altă parte, reprezentanţii industriei afirmă că piaţa farma locală are de câţiva ani o mare piedică în calea dezvoltării sale: taxa clawback. „Este o barieră ce penalizează companiile care înregistrează creşteri. Din punctul meu de vedere, este o reglementare greşită, iar reprezentanţii guvernului au recunoscut acest lucru. Discuţia continuă de şase ani şi nimic nu s-a schimbat, însă sperăm că după discuţiile recente vor lua măsuri pentru a reduce efectul clawback asupra genericelor”, mai spune Glinka.

    Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, consideră că producătorii de medicamente generice nu ar trebui să plătească deloc această taxă. „Am cerut ajutorul autorităţilor pentru a plăti măcar un clawback diferenţiat, mai just, în care genericele să fie taxate ceva mai puţin pentru a mai reduce din încărcătura fiscală”, susţine acesta. În opinia sa, clawbackul în continuă creştere şi nepredictibil descurajează investiţiile în medicamentele generice şi aducerea altora noi pe piaţa românească. Şi având în vedere că în ultimii cinci ani responsabilitatea clawbackului „a fost pe umerii producătorilor”, Grecu consideră că ar fi rezonabil ca la un moment dat şi autorităţile să se implice „într-un fel sau altul”.

    Preşedintele AMPGR se declară optimist în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii guvernului, însă în ce priveşte concretizarea discuţiilor, el spune: „Să vedem cât de mare este diferenţa de la vorbe la fapte”.

    O altă problemă a sistemului de sănătate local, evidenţiată de preşedintele Medicines for Europe, constă în faptul că România nu cheltuieşte suficient pentru întregul sistem de sănătate. „Nu pentru generice, nu pentru biosimilare, ci pentru întreg sistemul medical. Chestiunea este mai gravă: nu sunt suficienţi bani pentru sănătate, iar asta este una dintre cele mai mari nevoi ale populaţiei”, explică Glinka.

    Iar din acest lucru, pus în contextul în care România a cunoscut cea mai mare creştere economică la nivel european în ultima vreme, rezultă că sistemul farmaceutic în sine nu beneficiază de creşteri. „Ar trebui să se stabilească un buget triplu pentru acest segment, pentru a compensa diferenţa faţă de ţările dezvoltate”, spune Glinka. În opinia sa, industria medicamentelor generice va deveni din ce în ce mai puternică la nivel european, „pentru  că reprezintă un efort comun al guvernelor şi al Comisiei Europene pentru a promova dezvoltarea acestora”, consideră el. Iar România va cunoaşte, de asemenea, un trend ascendent în acest segment, „deoarece nu există altă cale; dacă autorităţile nu fac nimic, populaţia se va revolta”, explică Glika.

    Nu la fel de încrezător este şi Adrian Grecu, preşedintele APMGR, care preferă să se abţină de la predicţii pe termen lung. „Personal, mi-e greu să spun cum va arăta industria pe termen lung, de exemplu peste cinci ani. Cred că viziunea ar trebui să o aibă autorităţile, să definească ei viitorul industriei şi al sistemului de sănătate şi poate pe această bază pot să construiesc şi eu un model”, conchide Adrian Grecu.