„Prioritatea noastră în această perioadă a fost protejarea angajaţilor, atât din punctul de vedere al sănătăţii şi reducerii expunerii la noul coronavirus, cât şi din punctul de vedere al stabilităţii locului de muncă. În România, dar şi la nivel internaţional, nu s-au făcut concedieri din motive legate de criză şi niciun angajat nu a fost trimis în şomaj tehnic”, descrie Dragoş Bucurenci, communications director în cadrul Philip Morris România, deciziile referitoare la angajaţi pe care le-au luat în contextul pandemiei de COVID-19.
Pe plan local, Philip Morris activează prin două companii: Philip Morris România, compania care are activitatea de producţie în fabrica din Otopeni, şi Philip Morris Trading, care se ocupă de comercializare. Potrivit ZF, aceasta din urmă este cea mai mare şi a avut în 2018, cel mai recent an pentru care există date publice disponibile, o cifră de afaceri de
2,5 miliarde de lei.
În fabrica din Otopeni, Philip Morris produce atât ţigarete clasice, cât şi HEETS (brandul tutunului încălzit care se foloseşte cu dispozitivul IQOS).
Directorul de comunicare al Philip Morris spune că încă de la începutul crizei au hotărât ca angajaţii care se află în situaţii vulnerabile, în rândul cărora se numără cei cu o condiţie medicală preexistentă, cu un sistem imunitar scăzut, persoanele gravide şi persoanele care au peste 60 de ani, să rămână acasă. Dintre aceştia unii nu puteau lucra de acasă, astfel că au luat decizia să le acorde concediu plătit 100% de către companie până când va trece această perioadă dificilă.
De asemenea, precizează reprezentantul Philip Morris, angajaţii a căror prezenţă a fost şi continuă să fie necesară în fabrica din Otopeni în această perioadă au beneficiat de o recunoaştere specială. „Este vorba de aproximativ 750 de angajaţi care, în funcţie de zilele efectiv lucrate pe durata stării de urgenţă, vor primi prime al căror cuantum brut va ajunge până la 500 de dolari per angajat”, precizează Bucurenci.
În acest moment, fabrica Philip Morris din Otopeni îşi continuă activitatea în regim normal, dar în condiţii stricte de igienă, dezinfecţie şi sprijin medical pentru angajaţi.
„Pentru a putea continua producţia în fabrica din Otopeni, am luat măsuri suplimentare pentru a-i proteja pe angajaţii fabricii, printre care transportul acestora în microbuze şi reducerea interacţiunilor fizice dintre ei în fabrică până la monitorizarea permanentă a temperaturii de la distanţă, limitarea interacţiunii cu furnizorii externi şi controlul fluxurilor de materii prime şi materiale. În plus, angajaţii au acces nonstop la servicii medicale prin intermediul unui cabinet medical din interiorul fabricii. În cazul angajaţilor din departamentele care oferă suport fabricii din Otopeni, aceştia lucrează prin rotaţie la sediul fabricii sau de acasă, în funcţie de organizarea internă a fiecărui departament.
„În această perioadă, am încercat să facem tot ce ţine de noi pentru a reduce la minimum riscurile pentru toţi colegii noştri. Măsurile de protecţie şi de prevenire a răspândirii coronavirusului au fost adoptate în funcţie de contextul local: unele companii afiliate au luat măsuri încă din luna februarie, altele din martie. În România, am anticipat încă din luna februarie că va urma o perioadă dificilă şi am înfiinţat un comitet intern pentru situaţii de urgenţă care a gândit măsurile şi planurile de acţiune în avans”, descrie Dragoş Bucurenci reacţia companiei la contextul pandemic.
Angajaţii Philip Morris din sediul central din Bucureşti au lucrat de acasă începând cu 12 martie, iar clădirea a rămas deschisă doar pentru cei câţiva angajaţi a căror prezenţă este esenţială în desfăşurarea activităţii. „Angajaţii care sunt părinţi au avut posibilitatea să lucreze de acasă sau să îşi ia concediu dacă lucrul de acasă nu este o soluţie – le-am oferit această opţiune chiar înainte ca legea care îi priveşte să fie adoptată. Fiecare angajat a primit acasă un kit de protecţie pentru uz personal, care conţine mănuşi, măşti şi gel dezinfectant, asta pe lângă cele disponibile în sediile noastre. De asemenea, toţi angajaţii, atât cei din sediul central, cât şi cei din fabrică, au la dispoziţie o linie de consiliere psihologică şi o platformă pentru consulturi medicale online”, detaliază reprezentantul Philip Morris.
În ceea ce priveşte data de 15 mai şi revenirea la „noua normalitate”, compania i-a încurajat pe angajaţi ca în situaţia în care a fost fezabil pentru business, angajaţii să lucreze de acasă, în funcţie de specificul rolului lor. „Această recomandare este obligatorie pentru categoriile vulnerabile – angajaţii care prezintă un risc mai mare de infecţie severă cu SARS-CoV-2, cei cu o condiţie medicală preexistentă, cu un sistem de imunitate scăzut sau angajatele care aşteaptă un copil”, explică Bucurenci.
Totuşi, ca urmare a eliminării parţiale a unor restricţii de deplasare din ţară şi a evoluţiei pandemiei în România, şi-au propus să revină gradual la birou, într-o manieră controlată: vor începe cu un număr mic de angajaţi care au nevoie să vină la birou şi vor continua, încetul cu încetul, cu un grup mai mare.
„La sediul central şi în fabrică am instalat sisteme de monitorizare a temperaturii de la distanţă, iar cei care se întorc la birou trebuie să urmeze reguli foarte stricte de protecţie sanitară, în special menite să continue să asigure distanţarea socială. Această abordare prudentă este susţinută de dorinţa noastră de a menţine mediul de lucru cât mai sigur posibil şi de a contribui la obiectivul general al societăţii: evitarea unui al doilea val al pandemiei în România. Dacă situaţia se schimbă, probabil vom fi nevoiţi să reintroducem restricţii. Pe de altă parte, dacă lucrurile se vor îmbunătăţi, vom relaxa restricţiile, cu siguranţă”, explică Dragoş Bucurenci.
În ceea ce priveşte relaţia cu consumatorii, odată cu închiderea magazinelor IQOS din malluri, au mutat cea mai mare parte a activităţii de vânzare şi suport în mediul online şi au adaptat modul în care interacţionează cu aceştia conform condiţiilor impuse de starea de urgenţă. „După cum ştiţi, ne adresăm doar consumatorilor adulţi, utilizatori ai dispozitivului IQOS. În procesul de adaptare la noua situaţie, am regândit modul de funcţionare şi infrastructura de distribuţie, cea digitală (e-commerce, CRM) şi cea de asistenţă pentru clienţi. Suntem alături de utilizatorii de IQOS şi cu suport tehnic imediat, dar de la distanţă. Ne dorim ca ei să ştie că, în această perioadă, au parte de tot sprijinul nostru, într-un mod simplificat, online şi prin call center, pentru a rezolva orice problemă ar apărea”, descrie Bucurenci schimbările făcute în ceea ce îi priveşte pe consumatori. Pentru comunicarea cu consumatorii se bazează pe sistem complex de CRM (Customer Relationship Management), dar şi pe un serviciu telefonic şi prin prezenţa lor în media. „Cea mai mare provocare a fost legată de comunicarea comercială. Ne-am dat seama de la bun început că nu este momentul pentru a mai comunica oferte şi promoţii aşa cum o făceam înainte, că acest tip de comunicare ar fi avut un efect contrar celui scontat. Oamenii au sancţionat în această perioadă alte campanii comerciale care nu au luat în calcul sensibilităţile perioadei. Fireşte, nu am putut să nu mai avem deloc comunicare de marketing, dar a trebuit să găsim căi de a o face care să fie în acord cu atmosfera generală”, descrie Bucurenci una dintre provocările acestei perioade.
El precizează că la nivel global, compania pe care o reprezintă este în plin proces de transformare, motiv pentru care sunt flexibili când vine vorba de schimbări. „Vrem să construim viitorul companiei pe o categorie nouă de produse care sunt o alternativă mai bună la continuarea fumatului. Această viziune a venit cu nenumărate provocări, ceea ce înseamnă că a trebuit să devenim mai agili, mai adaptabili, mai creativi decât eram înainte”, spune el. Astfel, crede că au fost pregătiţi la izbucnirea pandemiei – într-o oarecare măsură – să facă faţă schimbărilor care au survenit în această perioadă – dar nu în totalitate. „Criza ne-a luat pe toţi prin surprindere, dar pe noi ne-a ajutat faptul că eram deja familiarizaţi cu schimbările. Asta s-a văzut în modul în care colegii mei s-au adaptat neaşteptat de repede şi de bine noii situaţii. O altă dovadă a fost că am reuşit să luăm, din timp, măsurile necesare care să ne ajute să ne continuăm activitatea”, descrie el modul în care au reacţionat la noul context global.
Iar când vine vorba despre lecţiile deprinse din această criză şi de modul în care acestea se vor reflecta în businessul Philip Morris, Dragoş Bucurenci menţionează importanţa acţiunilor individuale şi faptul că se poate face în continuare business chiar şi atunci când premisele fundamentale ale interacţiunii dintre oameni sunt date peste cap. „Mai mult ca oricând, am învăţat în aceste două luni că acţiunile individuale pot avea efecte majore asupra societăţii, că efortul fiecăruia dintre noi contează pentru binele comun, chiar şi atunci când este vorba despre un lucru atât de simplu şi în acelaşi timp atât de complicat cum este păstrarea distanţei. Pe de altă parte, am descoperit aproape cu surprindere că oamenii şi organizaţiile au o capacitate extraordinară de a se adapta în timpul unei crize. Cred că adaptarea businessului şi a modului în care comunicăm la noile standarde de distanţare socială este ceva ce va continua să rămână în ADN-ul Philip Morris România”, spune Bucurenci.
În ceea ce priveşte comunicarea, domeniul de care el este responsabil, spune că era importantă şi înainte, dar în timpul crizei a devenit esenţială. „Prioritar pentru noi în această perioadă a fost să comunicăm transparent, frecvent şi empatic. Mesajul din partea managementului a fost foarte clar de la bun început: nu se vor face disponibilizări şi nimeni nu va fi concediat în perioada următoare din cauza crizei.”
Spune însă că „cea mai importantă lecţie este empatia, iar în această direcţie, compania a sponsorizat Crucea Roşie cu 1 milion de dolari, a donat măşti organizaţiilor care aveau nevoie de acestea, iar cantina fabricii lor pregăteşte zilnic câte 100 de porţii de mâncare pentru persoane dezavantajate din Otopeni”. Criza aceasta a adus şi o serie de oportunităţi – printre care revelaţii referitoare la telemuncă – „probabil că cea mai importantă oportunitate pe care ne-a adus-o această criză a fost că ne-a făcut să renunţăm la foarte multe prejudecăţi pe care le aveam în legătură cu telemunca. Multe companii le permiteau angajaţilor să muncească de acasă câteva zile pe lună încă dinainte de criză, inclusiv noi făceam asta, freelancerii fac asta de mulţi ani, conceptul nu este unul nou, dar adevărul este că până la această criză nu ne-am dat seama de amploarea acestei posibilităţi pentru că fetişizam, de fapt, munca de la birou”, descrie Dragoş Bucurenci oportunităţile pe care sesizează că le-a adus această criză. Spune că au reconsiderat ceea ce credeau până acum despre productivitate, beneficiile muncii de la birou şi ale aproprierii fizice dintre membrii unei echipe. „Am descoperit că oamenii pot fi productivi şi eficienţi chiar şi când lucrează de acasă, că apropierea virtuală poate compensa distanţele fizice şi că unii oameni chiar lucrează mai bine atunci când amestecă programul personal cu cel profesional sau când participă la şedinţe îmbrăcaţi în haine de casă. Noi ne-am propus să explorăm aceste posibilităţi şi în viitor şi vrem să ieşim din criza asta măcar cu mintea deschisă în legătură cu lucrul de acasă”, adaugă el.
O altă oportunitate a acestei perioade a fost, cu siguranţă, digitalizarea. Criza a forţat nenumărate organizaţii şi instituţii publice să iniţieze, să accelereze sau să finalizeze trecerea către mediul digital, iar asta înseamnă mai multe beneficii pentru mai mulţi consumatori, mai puţină inegalitate în accesul la servicii şi o economie mai dinamică.
„Chiar dacă în viitorul imediat criza va fi urmată de o recesiune, telemunca şi digitalizarea sunt avantaje care vor rămâne cu noi pe termen lung. Important este să rămânem solidari şi responsabili, să continuăm să avem grijă unii de ceilalţi pentru a putea ajunge să ne bucurăm de aceste beneficii foarte scump plătite”, crede Dragoş Bucurenci.
Tag: masuri
-
Cum s-a adaptat la pandemie Philip Morris, care are în România una dintre cele mai importante fabrici la nivel european
-
Gabriela Firea anunţă măsuri pentru susţinerea turismului din Capitală: Anumite taxe vor fi reduse
Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a discutat, joi, cu reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai mediului asociativ din turism, printre măsurile dezbătute numărându-se reducerea anumitor taxe pentru industria de turism şi înfiinţarea unui centru de conferinţe.
”Am discutat în cadrul unei videoconferinţe cu reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai mediului asociativ din turism despre posibilitatea de susţinere a acestei industrii, având în vedere că este una dintre cele mai afectate de pandemie. Apreciez sprijinul acordat de sectorul turistic pe durata stării de urgenţă, când anumiţi hotelieri au pus la dispoziţia PMB spaţii pentru carantină şi pentru cazarea temporară a personalului medical. Acesta este modelul în care cred – de colaborare permanentă şi consistentă. Mă bucur că avem această întâlnire, în care putem auzi propunerile dvs. concrete cu privire la posibile colaborări în industria turismului. Dorim să aflăm care este procentul de contaminare în Bucureşti cu noul coronavirus. Unul dintre motive este cel medical, care priveşte sănătatea publică, dar rezultatele ne servesc şi la a fundamenta ce măsuri putem adopta în viitorul imediat pentru a putea oferi economiei susţinerea atît de necesară în această perioadă, pentru a contribui, în mod responsabil, la repornirea motoarelor în acest domeniu”, a scris pe Facebook Gabriela Firea.
Ea a mai afirmat că doreşte să aplice la Bucureşti modelul altor capitale europene, unde există o bună colaborare între sectorul public şi cel privat, în beneficiul angajaţilor şi al situaţiei economice în ansamblu.
”Participanţii au formulat o serie de propuneri care privesc sectorul atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung, iar Primarul General, Gabriela Firea, a dat asigurări că va analiza posibilitatea aplicării lor – respectiv a prezentat stadiul celor aflate deja în pregătire:
• reducerea anumitor taxe pentru industria de turism – taxa de ocupare a domeniului public, taxa pe clădiri etc -, având în vedere faptul că lipsa încasărilor din ultima perioadă îi pune în imposbilitatea de a onora taxele la nivelul actual. Potrivit partenerilor de discuţie, în Bucureşti sunt înregistrate 13.000 de unităţi care activează în industria de profil şi peste 40.000 de persoane angajate în domaniu, alte 27.000 activând în domenii conexe – cum este cel al activităţilor şi spectacolelor culturale, aşadar domenii care contribuţie la circulaţia turistică şi care au fost închise complet pe durata ultimelor luni;
• înfiinţarea unui Centru de conferinţe – cunoscut fiind aportul pe care astfel de evenimente îl au în dezvoltarea tursmului – şi înfiinţarea unei Case a Turismului – spaţiu destinat întâlnirilor şi sesiunilor comune de lucru dintre marii operatori de turism şi serviciile municipale de profil. Pentru Centrul de conferinţe, participanţii au făcut propuneri de locaţie şi se încearcă găsirea unor soluţii viabile;
• transformarea actualului organism de turism al Capitalei (Bucharest Tourism Board – BTB) în organizaţie de management al destinaţiei (OMD). În prezent, normele de aplicare a legii care reglementează înfiinţarea unor astfel de organizaţii nu sunt încă publicate, ca urmare a fost agreată înfiinţarea unei structuri premergătoare viitoarei OMD.Mediul privat şi serviciile de profil ale PMB deja colaborează pe acest subiect. Un prim draft al statutului noii oganizaţii ar putea fi gata săptămâna viitoare şi va fi prezentat membrilor BTB pentru a veni cu eventuale modificări. Următorii paşi sunt: susţinerea în CGMB a noului statut, alături de o strategie şi un plan de acţiune pe orizontul de timp 2030;
• organizarea de evenimente care să încurajeze circulaţia turistică – în condiţii de deplină respectare a măsurilor de distanţare fizică şi protecţie a participanţilor. Industria de turism a argumentat prin faptul că de fiecare dată când au avut loc evenimente la nivelul Capitalei, acest lucru a fost benefic pentru sectorul turistic, regăsindu-se în creşterea încasărilor şi angajărilor, aşadar în mai buna ocupare a forţei de muncă, dar şi în creşerea taxelor achitate de acest sector către stat;
• eliberarea de vouchere pentru transport public şi pentru vizitarea de obiective din sectorul cultural (muzee, galerii etc.) – care să fie distribuite de hotelieri;
• creşterea gradului de reglementare şi organizare în Centrul Vechi, zonă care atrage mare parte dintre turiştii Capitalei, pentru a deveni un spaţiu mai primitor decât în prezent;
• Înfiinţarea de spaţii de parcare pentru autocarele turistice, respectiv pentru îmbarcare/debarcare – pentru început 5 locuri de parcare plătite în zonele Palatul Regal /Sala Palatului si zone de imbarcare/debarcare pasageri în Piaţa Unirii, Calea Victoriei (Zona CEC), Piaţa Victoriei (Antipa), Arcul de Triumf; subiectul va intra în analiza Administraţiei Străzilor şi a Poliţiei Locale;• Înfiinţarea de centre de informare turistică – am amintit că deja AMPT are un plan de redeschidere a centrelor de acest fel, iar proiectul urmează să fie lansat în curând – corelat şi cu măsurile care se vor stabili la nivel naţional la sfârşitul stării de alertă;
• Înfiinţarea unei autogări a Capitalei;
• Introducerea afişajului multilingv în mijloacele de transport STB.Am amintit, totodată, că AMPT lucrează la o campanie de promovare a monumentelor din Capitală”, a mai scris primarul general al Capitalei.
La întâlnirea au participat: Dragos Anastasiu – Presedinte Camera de Comert si Industrie Romano Germane, Gabriel Aftenie – Vicepresedinte Open Knowledge, Membru Task Force Tourism, RBL (Romanian Business Leaders), Lucian Boronea – Vicepresedinte BTB (Bucharest Tourism Board), Calin Ile – Lider TF Tourism CDR (TF Tourism CDR), George Nicolescu – Vicepresedinte Camera de Comert si Industrie Bucuresti, CEO Olimpic International, Javier Garcia – Tourism TF Leader AmCham, Daniel Mischie – reprezentant RBL (Romanian Business Leaders), Chief Operation Officer City Grill, Nicolae Demetriade – Presedinte ANAT (Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din Romania), Mariana Pruna – Raportor TF Tourism CDR, Flavius Aioanei – Reprezentant CCIFER (Camera Franceza de Comert si Industrie in Romania), Key Account Manager UP Romania, Codruţa Pisa – Reprezentant CCIFER (Camera Franceza de Comert si Industrie in Romania), Corporate Affairs Sodexo, Bogdan Arsene – Vicepreşedinte FIHR (Federaţia Industriei Hoteliere din România)
-
Noi măsuri de relaxare de la 1 iunie. Ce a declarat Raed Arafat despre deschiderea mall-urilor
Şeful DSP, Raed Arafat, a declarat că momentan situaţia din Romania nu este prefect rezolvată, chiar dacă numărul cazurilor este unul stabil.
Raed Arafat precizează că vor fi luate măsuri suplimentare de relaxare de la 1-2 iunie. Despre mall-uri, şeful DSP a spus că este puţin probabil ca acestea să se deschidă de la 1 iunie.
„Numărul cazurilor este unul stabil, însă situaţia din România nu este perfect rezolvată, fiind nevoie de mai mult timp până va exista certitudinea că situaţia este sub control. Numărul cazurilor este stabil – per ansamblu suntem într-o scădere, dacă luăm procentul cazurilor pozitive comparativ cu numărul testelor, dar situaţia nu este perfect rezolvată. Mai este timp care trebuie să treacă până avem certitudinea că situaţia este într-adevăr sub control”, a declarat Raed Arafat, potrivit Antena 3.
Raed Arafat a spus că „vor fi măsuri suplimentare de relaxare care vor fi luate de la 1-2 iunie”, însă rămâne de văzut care vor acestea, în şedinţa de joi, de la Palatul Cotroceni
-
Anunţul îngrijorător făcut de un mare lanţ hotelier. Compania extinde măsurile de şomaj tehnic până în toamnă
Marriott International a anunţat recent că programul de muncă redus al angajaţilor şi măsurile de şomaj tehnic anunţate în martie şi implementate în aprilie vor fi extinse până pe data de 2 octombrie, potrivit businesstravelnews.com.
Marriott derulează de asemenea „un program de tranziţie volutară pentru asociaţii din Statele Unite care îşi doresc să părăsească această companie pentru alte oportunităţi”, potrivit declaraţiilor făcute de reprezentanţii Marriott şi citate în presa internaţională.
În plus, din cauza faptului că aşteptările de evoluţie a businessului nu vor fi întrunite, anticipează o serie de concedieri anul acesta. Marriott nu poate „să prezică în acest moment câţi asociaţi vor fi afectaţi de această situaţie sau de rezultatele tăierilor de costuri pe care le vom face”.
Declaraţia nu include detalii despre posibile închideri de hoteluri.
-
Premierul anunţă când va fi adoptată OUG pentru instituirea unor noi măsuri de relaxare. Proiectul, discutat în şedinţa de Guvern
Proiectul de OUG pentru instituirea unor măsuri active după data de 1 iunie va fi parcurs în primă lectură
Actul normativ care trebuie să intre în vigoare de la 1 iunie va fi adoptat în cel mult două zile. Reprezentantul Ministerului Muncii a declarat că au fost numeroase cereri de la partenerii sociali
Prim-ministrul Ludovic Orban a declarat că proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru instituirea unor măsuri active după data de 1 iunie va fi parcurs astăzi în primă lectură urmând a fi adoptat într-o nouă şedinţă de guvern joi, cel târziu vineri.Secretar de stat Ministerul Muncii: Avem proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru instituirea unor măsuri active în perioada de după 1 iunie. Rugămintea noastră este ca acest proiect să intre în primă lectură, deoarece ieri am primit foarte multe propuneri de la partenerii sociali. El este în avizare. El îşi va produce efectele.
-
Oraşele mari europene ies din izolare pe bicicletă
Pandemia a demonstrat că oraşele mari, până în urmă cu două luni sufocate de trafic, pot deveni locuri de trai încântătoare. Străzi libere, aer curat, o simfonie graduală de arome naturale de primăvară. Acum, când măsurile de izolare sunt ridicate gradual şi maşinile zgomotoase şi puturoase reîncep să aglomereze drumurile, unele metropole încearcă să păstreze aspectele bune ale blocajului cu o abordare prietenoasă cu mediul a mobilităţii urbane.
Bruxelles-ul, capitala neoficială a Europei, a început prima fază a măsurilor de ieşire din izolare pe 4 mai prin extinderea rapidă a reţelei de infrastructură pentru biciclete a oraşului cu aproximativ 40 de kilometri, scrie Deutsche Welle. Autoritatea regională Mobilitate în Bruxelles a solicitat cetăţenilor să aleagă bicicletele pentru călătorii scurte şi să „evite aglomeraţia în transportul public“. Coronavirusul ajunge mai greu la biciclişti decât la călătorii cu metroul sau autobuzul, iar cu o infrastructură decentă, durata călătoriei cu bicicleta poate fi mai scurtă. Aceasta înseamnă timp câştigat şi sănătate protejată. Noile piste pentru biciclete, amenajate în zonele în care regiunea poate acţiona fără a se baza pe alţi parteneri municipali, sunt prevăzute cu marcaje rutiere şi delimitări din ciment.
„O mare parte din infrastructura de ciclism pe care o construim va rămâne aici definitiv“, a declarat pentru DW purtătorul de cuvânt al Mobilităţii pentru Bruxelles, Steven Fierens. Încă ar mai trebui unele „finisaje”, însă măsurile temporare sunt în conformitate cu planul de mobilitate Mişcare Bună, o strategie urbană pentru următorul deceniu deja adoptată în martie de guvernul coaliţiei regionale dintre socialişti şi ecologişti, a explicat el.
În anumite zone cu trafic intens – cum ar fi Rue de la Loi, un bulevard principal care traversează districtul UE şi este adesea blocat cu maşini – o întreagă bandă va fi cedată bicicliştilor, lăsând doar trei pentru şoferi. În noaptea anterioară interviului fuseseră relaxate primele măsuri de izolare, iar muncitorii erau ocupaţi să modifice drumul.
În alte zone ale capitalei belgiene, inclusiv în centrul oraşului înconjurat de şoseaua de centură mică, prioritatea a fost dată pietonilor şi bicicliştilor, iar viteza este limitată la maximum 20 de kilometri pe oră. Noile măsuri vor rămâne în vigoare „până la o nouă notificare“, oraşul studiind rezultatele, a declarat un purtător de cuvânt al primarului din Bruxelles, Philippe Close.
„Ridicarea blocajului aduce mari provocări şi sunt necesare decizii radicale”, a declarat Elke Van den Brandt, ministrul regional al mobilităţii. „Acest lucru ar putea însemna începutul unei revoluţii a mersului cu bicicleta la Bruxelles.“
Thyl Van Gyzegem, expert în mobilitate la ONG-ul local Inter-Environment Brussels (IEB), este ceva mai pragmatic. „Este puţin probabil ca pandemia să schimbe semnificativ dinamica principală a transportului la Bruxelles, cel puţin în viitorul apropiat“, a spus el. Van Gyzegem a subliniat că mai mult de jumătate dintre locuitorii oraşului foloseau deja altceva în afară de maşină şi că mersul pe bicicletă sau pe jos a crescut constant în ultimii ani.
Şi nu crede că celebrele blocaje în trafic din Bruxelles vor dispărea prea curând, chiriile mari continuând să-i gonească pe oameni în suburbii şi chiar mai departe, obligându-i pe mulţi să se bazeze pe maşini pentru a face naveta. În plus, relaţia de dragoste a belgienilor cu maşina companiei avantajoasă din punct de vedere fiscal în 2019, în această ţară au fost înmatriculate 315.557 de maşini noi, cu 7% mai mult decât în 2018, conform Federaţiei Belgiene a Automobilismului şi Ciclismului – „a rămas un stimulent foarte puternic pentru a nu folosi transportul în comun“, a spus el.Din acest motiv, regiunea Bruxelles nu poate de la sine şi doar pe baza lucrărilor de infrastructură să revoluţioneze mobilitatea“, apreciază Van Gyzegem. El se aşteaptă totuşi ca „mişcarea tactică” a regiunii să aducă unele avantaje pentru transport pe termen lung.
Şi alte oraşe din alte părţi ale lumii au folosit pandemia pentru a încerca alternative la mobilitatea bazată pe automobile. În Londra şi în alte centre urbane majore, de exemplu, angajaţii din domeniul sănătăţii au avut acces temporar la biciclete electrice puse la dispoziţia lor de magazinele de biciclete şi de companiile de ride-sharing.
Primarul Parisului, Anne Hidalgo, i-a invitat pe parizieni să-şi folosească bicicletele la deplasările prin capitală şi să reducă la minimum călătoriile cu metroul sau cu autobuzul în speranţa că astfel se va preveni revenirea în forţă a pandemiei în timp ce oraşul se redeschide şi reintră treptat în normalitate, scrie The Local.fr. Există deja măsuri de prevenţie în vigoare începând cu 11 mai, cum ar fi utilizarea obligatorie a măştilor de faţă în toate mijloacele de transport în comun, marcaje pentru distanţare socială şi permis de călătorie în timpul orelor de vârf.
Însă riscul de eroare şi infecţie rămâne în oraşul cu cele mai multe staţii de metrou din Europa. Prin urmare, primăria Parisului a decis că următorul obiectiv ar trebui să fie încurajarea parizienilor să meargă pe biciclete şi să nu mai folosească transportul public. El are şi un plan ambiţios în acest sens care presupune adăugarea a 50 kilometri de trasee pentru ciclism în centrul oraşului şi a 100 kilometri în suburbii. „Toţi cei care pot folosi o bicicletă ar trebui să facă acest lucru”, a declarat primăriţa Anne Hidalgo într-un interviu ad-hoc de pe bicicleta sa.
În schemă vor fi incluse principalele drumuri din Paris, unele dintre ele fiind deja echipate cu piste pentru biciclete, iar altele urmând să fie modificate pentru a permite transportul facil cu bicicleta. Acestea includ Boulevard Saint-Michel şi Rue Saint-Jacques, Avenue du Général Leclerc, tunelul Etoile şi Rue Saint-Antoine. Unele sunt trasee chiar epice. Piste pentru biciclete vor fi, de asemenea, de-a lungul liniilor de metrou 1, 4 şi 13.Unele drumuri, precum emblematicul bulevard Rue de Rivoli din Paris, vor fi rezervate pietonilor şi bicicletelor. Hidalgo a promis înainte de pandemie că toate străzile din Paris vor deveni prietenoase cu bicicliştii până în 2024. Pe 11 mai parizienii aveau deja la dispoziţie 650 de km de drumuri special amenajate pentru ciclism.
În oraşul italian Milano, lovit deosebit de dur de pandemia de COVID-19, oficialii au anunţat că intenţionează să transforme 35 de kilometri de străzi în trasee pentru ciclism şi mers pe jos, cu limite mai mici de viteză, benzi dedicate pentru biciclete şi trotuare mai largi.
Unele măsuri provizorii au adus schimbări permanente. După ce benzile de biciclete lărgite au început să apară la Berlin şi în alte oraşe germane – un act pe care democraţii liberi din opoziţie l-au numit „o provocare inutilă” din partea lobby-ului pentru biciclete pe timp de criză – guvernul federal a introdus reforme la nivel naţional care interzic şoferilor să se oprească pe benzile pentru biciclete şi să respecte o distanţă minimă de 1,5 metri între maşini şi biciclişti, o măsură anterior doar recomandată.
Vancouver, Denver, Budapesta, New York, Mexico City şi numeroase alte oraşe au introdus, de asemenea, restricţii de circulaţie pe termen scurt şi benzi temporare pentru biciclete, unele având iniţiative mai ambiţioase, altele mai modeste. Dar intenţia de a schimba ceva este reală. Bogota, din Columbia, care se mândreşte deja cu o reţea de drumuri pentru biciclete extinsă, a adăugat în martie peste 100 de kilometri de piste pentru ciclism de urgenţă marcate cu conuri de trafic pentru a prelua presiunea de pe reţeaua sa de tranzit rapid cu autobuzul TransMilenio.
Însă, deşi aceste măsuri de ieşire din izolare pot fi semne de speranţă pentru cei care fac lobby pentru ciclism, ele rămân dificil de implementat în multe oraşe din emisfera sudică, în special în megaoraşele în expansiune rapidă din Africa şi Asia, unde miliarde de oameni se bazează pe transportul public aglomerat sau pe modalităţi de transport de tipul car sharing sau taximetrie.
De exemplu, un proiect de cercetare în curs de desfăşurare în Nigeria evidenţiat de Iniţiativa Transformativă pentru Mobilitate Urbană (TUMI) a arătat că măsurile luate contra pandemiei în capitala Abuja, care includ reducerea numărului de călători din autobuz şi suspendarea serviciilor Uber, au făcut ca transportul să fie din ce în ce mai scump şi greu de găsit, lăsându-i pe unii pasageri imobili şi vulnerabili – în special femeile.
TUMI, un grup global de mobilitate durabilă, care include agenţia germană de cooperare internaţională GIZ, a pus la dispoziţia tuturor pe platforma sa acţiunile legate de COVID-19 ale oraşelor. Armin Wagner, consilier principal pe teme de politică de transport la GIZ, a dat exemplul oraşului Singra, din Bangladesh, unde au fost introduse ricşe electrice ca parte a unui „plan de acţiune de urgenţă” pentru a umple golul lăsat de reducerea transportului public.
„În vremuri de distanţare socială, aceste vehicule au fost aduse în oraş pentru a furniza publicului alimentele atât de necesare oamenilor ca parte a sistemului de livrare la domiciliu din Singra. Acest lucru le permite cetăţenilor să evite călătoriile inutile, protejând în acelaşi timp accesul la produsele alimentare de bază“, a explicat Wagner. El a mai spus că TUMI susţine şi dezvoltarea ciclismului în locuri precum Lvov, din Ucraina, Hoi An din Vietnam şi Addis Abeba din Etiopia.
Însă transportul public aglomerat a rămas, în unele cazuri, singura opţiune. „Vedem că oraşele introduc măsuri de distanţare fizică, atât pe reţelele de tranzit public, cât şi în operaţiunile informale de transport cu microbuzul, unde sunt stabilite limite de ocupare mai stricte“, a declarat Gunjan Parik, expertă în planificare urbană la C40 Cities, o reţea de oraşe importante din lume care abordează problema schimbărilor climatice.
Pentru a ţine oamenii în siguranţă, a spus ea, multe oraşe insistă acum mai mult pe curăţarea şi dezinfectarea vehiculelor, au introdus obligativitatea purtării măştilor de faţă şi au montat aparate cu dezinfectant pentru mâini în autobuze, aşa cum este în Cape Town, sau folosesc instalaţii portabile de spălare a mâinilor, ca în capitala Rwandei, Kigali. Parik a subliniat, totuşi, că teama de virus ar putea ţine oamenii departe, riscând viabilitatea acestor servicii. „Este inevitabil ca factorul teamă de transportul public să afecteze cererea viitoare“, a spus ea. Şi cu multe reţele de transport bazate pe tarife pentru finanţarea afacerii, a construirii de infrastructură nouă şi a întreţinerii, scăderea folosirii serviciilor ar putea „crea un cerc vicios în care cererea scade şi mai mult”, a spus Parik.
Van Gyzegem, expertul în domeniul mobilităţii, îi împărtăşeşte îngrijorarea, subliniind că mobilitatea la comun – maşini, biciclete şi scutere, prezentate în strategia de la Bruxelles – ar putea avea de suferit, utilizatorii temându-se de riscul de contaminare. „Oamenii nu mai bine ar investi mai degrabă în propria lor bicicletă sau propriul scuter, decât să folosească un dispozitiv utilizat şi de alţii? Niciunul dintre aceste servicii nu a fost profitabil înainte de COVID-19 – cum vor supravieţui acum?“ se întreabă el.„O reconcentrare pe mobilitatea activă trebuie să formeze o parte semnificativă a recuperării pe măsură ce activitatea economică creşte în oraşe“, a spus Parik. Într-o declaraţie din 7 mai, mai mulţi primari din grupul C40 COVID-19 Recovery Task Force, reprezentând 750 de milioane de oameni din oraşe de pe toate continentele, au subliniat că iniţiativele legate de acţiunile de luptă contra schimbărilor climatice – inclusiv finanţarea transportului public şi extinderea reţelelor de infrastructură pentru ciclism – ar putea „contribui la accelerarea redresării economice şi la sporirea echităţi sociale“.
„Scopul nostru este să construim o societate mai bună, mai durabilă, mai rezistentă şi mai corectă din revenirea din criza produsă de COVID-19”, se arată în declaraţie, care conţine şi avertismentul că efectele sociale şi economice ale pandemiei ar putea fi „resimţite mulţi ani de-acum încolo“.
-
Expert despre platforma testămpentruBucureşti: „Lipsesc cele mai rudimentare măsuri de protecţie”
PMB testează gratuit 11.000 de bucureşteni, însă înscrierea presupune să îţi rişti datele personale. „Lipsesc şi cele mai rudimentare măsuri de protecţie a datelor şi asta în contextul în care sunt transmise date cu caracter personal, cum ar fi numele şi CNP-ul”, spune un expert.
Platforma pentru testarea gratuită a 11.000 de bucureşteni nu cere acordul pentru prelucrarea datelor personale, precum CNP-ul.
„Eu personal nu l-aş folosi. Este evident că lipsesc şi cele mai rudimentare măsuri de protecţie a datelor şi asta în contextul în care sunt transmise date cu caracter personal, cum ar fi numele şi CNP-ul. O conexiune securizată este accesibilă oricui în ziua de astăzi, deci nu există nicio scuză pentru care nu ar fi folosită”, spune Lucian Stănescu, arhitect servicii telecomunicaţii şi securitate digitală.
Conform Regulamentului general privind protecţia datelor, pentru a prelucra datele cu caracter personal trebuie luat consimţământul persoanei vizate. De asemenea, trebuie acordată persoanei vizate posibilitatea de a-şi retrage consimţământul.
„În legătură cu GDPR-ul, de fapt, nu sunt respectate deloc cerinţele acestuia, de această platformă. Oamenii trebuiau să fie informaţi, ce se întâmplă cu datele lor, ce date le sunt colectate. Cum sunt prelucrate. Cu cine sunt împărţite”, adaugă Lucian Stănescu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
-
Încotro merg autorulotele pe timp de pandemie
Turismul este unul dintre sectoarele cel mai afectate de pandemia de Covid-19, ceea ce se vede pe toate nişele acestuia. Dacă la începutul anului în curs Florin Hriţuliac, fondatorul grupului Haff, care închiriază şi vinde autorulote şi rulote, credea că în 2020 va bifa afaceri de 7 milioane de euro, după cele două luni de stare de urgenţă se aşteaptă ca businessul să realizeze doar 5% din previziunile iniţiale.
Piaţa de autorulote şi rulote se numără printre cele mai afectate de noul coronavirus şi de măsurile implementate de autorităţi, iar actorii economici care formează întregul sector al turismului îşi regândesc planurile de acţiune, astfel încât businessurile lor să reziste în faţa noilor provocări şi să depăşească această criză cu cât mai puţine pagube.
„A trebuit să regândim întreaga strategie de dezvoltare a activităţilor pentru următorii cinci ani. Întreg sectorul de camping – vânzare, închiriere, service rulote şi autorulote, locuri de campare – a fost închis ca urmare a măsurilor de prevenţie. Pe termen scurt vom reprograma toate vacanţele suspendate, astfel încât turiştii care deja au achitat să sufere cât mai puţin. Concomitent vom cere suspendarea ratelor către bănci şi societăţi de leasing, conform OUG37/2020”, a spus într-un interviu pentru BM Florin Hriţuliac, managing partner în cadrul Haff Premium Campers, companie ce face parte din grupul Haff. Având în vedere că vacanţele cu rulota sau autorulota sunt încă un trend în dezvoltare în România, Florin Hriţuliac consideră că „vom vedea autorulote circulând doar cu turiştii care au avut rezervările amânate din cauza pandemiei. Cred că vom vedea o revenire a interesului pentru turismul cu autorulota doar peste doi sau trei ani”.
El spune că restricţiile de călătorie în Europa vor avea un efect negativ în acest sector, având în vedere că doar 10-12% dintre cei care închiriau autorulote nu treceau graniţele ţării, „de regulă, aceşti turişti închiriau doar pentru un weekend”.
„S-a observat în anii trecuţi o creştere a numărului firmelor de închiriere, lunar apărând noi firme în domeniu. Multe vor dispărea în acest an din păcate. Acest gol rămas se va acoperi în timp de către mari firme de închiriere europene, afiliate de regulă producătorilor, în mod direct. Clienţilor români li se vor oferi tarife aliniate celor europene, cu garanţie de închiriere de câteva mii de euro. În contextul scăderii economiei acest lucru va duce la scăderea atractivităţii turismului cu autorulota în România”, crede antreprenorul.Un alt factor decisiv care stă la baza călătoriilor cu autorulota este reprezentat de partea financiară a turiştilor. Spre comparaţie, tariful de închiriere a unei autorulote poate fi mai mare cu circa 100 de euro pe zi, comparativ cu preţul de cazare într-o cameră de hotel. „În condiţiile în care tariful mediu de cazare în România va scădea undeva la 20-30 euro/zi, foarte puţini vor fi cei dispuşi să achite între 120 şi 180 euro/ziua de închiriere pentru o autorulotă, în sezonul de vârf. Un tarif minim de închiriere a unei autorulote este în jur de 70 euro/zi, pe parcursul unui grad de ocupare medie anuală de 70%, astfel încât deţinătorul autorulotei să îşi poată acoperi costurile”, a explicat Florin Hriţuliac.
Nici în ţările dezvoltate, unde vacanţele cu autorulota şi rulota sunt deja o tradiţie, precum America şi ţările din Europa Occidentală, turiştii nu vor fi la fel de atraşi de închirierea unui astfel de vehicul, afirmă reprezentantul grupului Haff.
„Din păcate sunt doar încercări ale entităţilor interesate în atragerea turiştilor care călătoreau cu avionul şi stăteau în hoteluri să le combine în turismul cu autorulota, este o abordare de tipul win-lose care nu este sustenabilă. Firmele americane şi, mai nou, şi cele europene, încearcă această abordare. Specialiştii în turismul cu RV-ul (recreational vehicle) au atras atenţia că acesta este o formă alternativă de turism, de nişă, care se îndestulează după ce turiştii au bifat celelalte forme de turism tradiţionale. De asemenea este şi mai scump decât turismul tradiţional, chiar şi în statele dezvoltate. O strategie de creştere pe conversia turistului tradiţional nu este realizabilă.
Cele două luni de stare de urgenţă şi-au pus amprenta pe finanţele grupului Haff, astfel că dacă în anii trecuţi în această perioadă a anului compania realiza deja aproximativ 35% din cifra de afaceri şi avea peste 70% din întreagă capacitate anuală deja rezervată, în acest an încasările sunt pe zero. „Mai mult decât atât, avem multe cereri de anulare sau amânare a rezervărilor, ceea ce practic ne plasează pe încasare minus, încasarea zero ar fi fost fericită. Pe partea de rezervări pentru restul anului mai avem active 679 de zile de închiriere, faţă de 9.801 de zile anul trecut, înregistrând astfel o scădere de 93% a activităţii de închiriere.”
Pe partea de vânzări de autorulote şi rulote, piese de schimb şi accesorii, Florin Hriţuliac spune că anul trecut grupul a realizat afaceri de aproximativ 3 milioane de euro până în această perioadă din an, iar „în acest moment suntem pe zero. Vânzările se fac de regulă între lunile aprilie -iunie ale fiecărui an, avem peste 180 de vehicule noi în depozite logistice pentru care nu avem cumpărători, în valoare de aproximativ 7 mil. euro. Aproape toate achiziţiile de rulote şi autorulote au fost amânate atât din cauza posibilităţilor reduse de finanţare, cât şi a conservării resurselor disponibile de către cei ce aveau lichidităţi.”
El spune că întreaga industrie, la nivel global, şi-a tras obloanele în urma pandemiei şi a stării de urgenţă, iar producătorii internaţionali de autorulote şi rulote aşteaptă ca piaţa să îşi revină să reapară cererile de achiziţie. „Toţi dealerii de autorulote din Europa, în special cei de volum mare, sunt într-o poziţie delicată, cu stocuri uriaşe destinate vânzării, însă cu o piaţă cu cerere zero. Lucrăm în special cu producători germani, lideri în Europa (Buerstner, Hobby), care, au o bază foarte solidă din punct de vedere financiar, dar în curând vom asista la primele cereri de protecţie împotriva creditorilor dacă statul german nu intervine în acest domeniu, aşa cum a făcut-o şi în 2008-2009. Un alt producător din nordul Italiei, cu care am avut volume importante de vânzări, este paralizat complet, afectând astfel tot lanţul de aprovizionare.”
Grupul Haff a înregistrat afaceri de peste 6 milioane de euro la finalul anului trecut, iar pentru anul în curs bugeta o cifră de afaceri de peste 7 mil. euro. Însă, având în vedere efectele negative ale pandemiei, Florin Hriţuliac estimează că grupul va realiza doar 5% din „ce planificaserăm pentru 2020”.
„Veniturile din vânzări vor fi zero, iar pe partea de închiriere vom avea cifre cu minus. Pe întreg anul îmi este dificil să mă pronunţ, dar cred că vom avea cifre de afaceri incredibil de mici şi foarte mari presiuni din partea tuturor creditorilor clienţi, bănci, firme de leasing, salariaţi. Nu cred că vom depăşi o cifră de afaceri mai mare de 300.000 de euro.”
Grupul gestionează o flotă de 140 vehicule, atât proprii, cât şi deţinute de alţi proprietari şi gestionate prin intermediul unei interfeţe automate de rezervare Haff, „în mod similar cu booking.com. Estimăm aproximativ 60 de unităţi noi pe platforma de închiriere în acest an. Sperăm că vom ajunge la aproximativ 200 unităţi destinate închirierii în acest sezon de vară”.
Planul pe termen mediu prevede relansarea unor pachete de vacanţă de vară într-o formulă atractivă, astfel încât „să reuşim menţinerea unui cash-flow suficient pentru acoperirea cheltuielilor curente. Activitatea de vânzare vehicule se va relua cred cu mare greutate, majoritatea clienţilor noştri fiind flote comerciale de închiriere care sunt şi ele afectate, la rândul lor, de aceste scăderi”. Florin Hriţuliac consideră că pentru relansarea acestui sector, statul trebuie să ofere acces facil la finanţare (garantată de stat) pentru achiziţia de vehicule de acest tip, să inlcudă turismul cu autorulota sub umbrela Ministerului de Turism, să dezvolte campinguri şi spaţii de alimentare, parcare specializate pentru rulote şi autorulote.
„Se poate oferi şi posibilitatea plăţii vacanţelor – închirierii de autorulote cu vouchere de vacanţă acordate gratuit de către stat bugetarilor. Iar antreprenorii trebuie să găsească soluţii de supravieţuire. România are o şansă uriaşă să reactiveze industria textilă şi cea alimentară, întrucât Europa va înlocui producţia din China cu cea în Europa de Est.” În noul context, compania şi-a amânat şi planurile de dezvoltare. Cu ajutorul partenerilor din Germania şi mentorilor din SUA, au cooptat un investitor asiatic spre sfârşitul anului trecut. Prin achiziţia pachetului de acţiuni al societăţii lor de către acest investitor voiau astfel să înceapă producţia de autorulote în România, la Braşov, cu o capacitate maximă de 800 unităţi pe an. „Însă, pandemia de COVID-19 a afectat China în primul rând şi apoi a ajuns şi la noi, astfel că fondurile necesare acestei investiţii vor fi deblocate mult mai târziu decât anticipam. Sperăm că o eventuală scădere a preţurilor terenurilor şi a spaţiilor de producţie să compenseze această întârziere, însă producţie de autorulote vom face, mai devreme sau mai târziu, la Braşov”, spune antreprenorul. -
Săptămâna de lucru de 4 zile şi măsuri de “flexibilitate a muncii” după pandemie. Ţara care va adopta aceste măsuri pentru repornirea economiei
Noua Zeelandă este una dintre ţările care au reusit să gestioneze cel mai bine criza coronavirusului
Autorităţile din insulă au fost lăudate la nivel internaţional pentru măsurile luate rapid, ferm şi eficient. Noua Zeelandă a înregistrat un bilanţ de 1.503 îmbolnăviri şi 21 de decese la o populaţie de 5 milioane de oameni
Noua Zeelandă ia în considerare trecerea la un program de lucru de 4 zile pe săptămână, precum şi la adoptarea unoi măsuri privind flexibilitatea muncii, anunţă premierul Jacinda Ardern. Scopul este acela de a reporni cât mai rapid economia, însă de a-i proteja în acelaşi timp pe cetăţeni, spun responsabilii guvernamentali.
Jacinda Ardern a discutat într-o conferinţă cu reprezentanţii industriei turismului, premierul din insula Noii Zeelande afirmând că responsabilii guvernamentali caută soluţii cât mai eficiente pentru a putea reporni turismul. Pentru moment, Noua Zeelandă nu primeşte cetăţeni străini, ci doar neozeelandezi care se întorc de peste hotare.
“Am auzit numeroase sugestii privind adoptarea unei săptămâni de lucru de 4 zile. În cele din urmă, asta depinde de angajatori şi angajaţi. Dar, aşa cum am mai spus, această situaţie cu care ne-am confruntat ne-a arătat că flexibilitatea lucrului de la distanţă păstrează eficienţa şi productivitatea în unele cazuri”, a spus Jacinda Ardern.
-
Nemţii s-au săturat de stat în casă: Mii de oameni au luat cu asalt străzile Germaniei pentru a protesta împotriva măsurilor de carantină
Protestele împotriva măsurilor de carantină s-au întins în toată Germania în ultimele zile, întrucât mii de persoane se revoltă în faţa restricţiilor care afectează cea mai mare economie din Europa, potrivit CNBC.
Din Berlin, Munchen şi până în Stuttgart, mii de nemţi au protestat împotriva măsurilor guvernamentale şi a restricţiilor impuse de autorităţi pentru a limita răspândirea virusului.
Peste 5.000 de persoane au protestat în Stuttgart, unde poliţia a fost nevoită să redirecţioneze grupuri de protestatari către alte locaţii pentru a menţine măsurile de distanţare socială, conform Deutsche Welle.
În acelaşi timp, 1.000 de persoane au protestat în locaţia unde trebuia să se organizeze festivalul german Oktoberfest.
În Berlin, peste 1.000 de cetăţeni au demonstrat în mai multe locuri din oraş, conform Reuters.
În timp ce majoritatea protestatarilor au fost paşnici, în unele oraşe s-au alăturat şi protestatari din extrema dreaptă, alături de adepţii teoriei conspiraţiei – ceea ce a dus la ciocniri între protestatari.
Ziarul german Bild a scris că protestele au atras „un mix de extremă dreaptă cu extremă stângă, conspiraţionişti, organizaţii anti-vaccin şi oameni care neagă existenţa virusului”.
Germania are peste 176.000 de îmbolnăviri, însă mult mai puţine decese raportat la acest nivel al numărului de cazuri, înregistrând sub 8.000 de morţi.