BusinessMagazin

Tag: marketing

  • A renunţat la corporaţie pentru un business care după doi ani are venituri de jumătate de milion de euro – VIDEO

    Aura Oprea spune că exemplul ei este unul reprezentativ pentru generaţia din care face parte: a renunţat la visul unei ascensiuni ierarhice în multinaţională pentru a da frâu liber creativităţii antreprenoriale. Cum s-a concretizat aceasta într-o afacere de 500.000 de euro în doi ani povesteşte într-o ediţie a emisiunii smart business.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă, în cadrul unui material video publicat pe site-urile şi paginile de Facebook ale Business Magazin şi Ziarului Financiar, pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar.

    Brandul polonez de praline de ciocolată Chocolissimo a fost miza antreprenorială a Aurei Oprea încă din 2015, când a decis să aducă pe piaţa locală această marcă; în prezent, afacerea este formată din vânzarea pralinelor pe o platformă online şi, punctual, în funcţie de colaborările de pe parcursul anului, din comercializarea lor în diverse centre comerciale din Bucureşti. Printre produsele vândute se află pralinele belgiene şi figurinele din ciocolată; un concept propriu de ciocolată personalizată l-au numit telegrame de ciocolată. „Telegramele din ciocolată sunt vedetele noastre fiindcă există o tendinţă în consum ca oamenii să se implice în realizarea produsului, chiar şi la nivel conceptual; prin aceste produse asta oferim  opţiunea de a fi implicat în realizarea lui. Textele acestora variază în funcţie de ocazia pentru care sunt oferite.

    De pildă, unele dintre cele recurente sunt cereri în căsătorie”, explică antreprenoarea. Preţurile sunt cuprinse între 30 şi 150 de lei în cazul telegramelor, iar pentru praline, între 50 şi 200 de lei. Comenzile vin atât de la persoane fizice, cât şi de la clienţi companii; cea mai mare parte a afacerii este generată de segmentul companiilor.

    Chocolissimo a avut anul trecut o cifră de afaceri de 2,3 milioane de lei. Antreprenoarea a observat că pe final de an comenzile cresc cu 200%. Aura Oprea spune că ideea dezvoltării acestei afaceri i-a venit după ce a observat cât de greu se găseşte în România ciocolata albă de calitate: „Ciocolata albă este cel mai uşor de reprodus, dar o ciocolată albă de calitate se găseşte foarte greu deoarece nu are cacao la bază şi de aceea este foarte greu de digerat, la propriu”. În căutările ei pentru acest tip de ciocolată a dat peste Chocolissimo, brand care nu exista atunci pe piaţa locală; spune că, mai mult decât produsul, i-a plăcut prezentarea, modul de prezentare a acestuia. „Nu sunt neapărat o consumatoare înrăită de ciocolată, dar sunt un om de marketing şi mi-a plăcut foarte mult modul de comunicare, în felul acesta m-am dus eu spre ei”, povesteşte ea. Conceptul Chocolissimo este dezvoltat în Polonia, dar pralinele sunt produse în Belgia.

    După ce a identificat potenţialul conceptului şi pentru piaţa locală, Aura Oprea a decis să îşi înceapă propria afacere şi să renunţe ulterior la locul de muncă pe care îl avea atunci: „Este povestea clasică a generaţiei mele  aceea de a lucra mult timp în corporaţie  într-un domeniu pe care l-am studiat şi ulterior să ies şi să mă ocup de businessul meu”. Oprea a studiat  marketingul în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. După absolvire, a lucrat ca manager de evenimente la Holcim (2013-2014) şi ca specialist în marketing la Farmexpert (2014-2016).

    La final de 2014 i-a venit ideea dezvoltării afacerii cu ciocolată, iar în 2015 a demarat proiectul. „După terminarea facultăţii, la fel ca majoritatea colegilor mei de generaţie, am avut idealuri măreţe de a face parte dintr-o corporaţie, de a ajunge cât mai sus pe scara ierarhică  însă la momentul în care am fost la un pas de a atinge acest vis şi când am fost cât mai aproape de corporaţie, nu m-am regăsit în povestea de acolo.” Spune că, deşi nu este genul de persoană care să militeze împotriva corporaţiilor, recunoaşte că, uneori, creativitatea angajaţilor este limitată într-un astfel de mediu: „Într-un mediu corporatist, creativitatea îţi este de multe ori diminuată; acesta este motivul care m-a determinat pe mine să ies din corporaţie; sunt o persoană cu iniţiativă – am fost tot timpul genul acesta de iniţiatoare.”

    De altfel, faptul că are spirit de iniţiativă se reflectă şi în modul în care a abordat discuţia cu producătorii polonezi de ciocolată: le-a trimis un e-mail în care le-a povestit despre dorinţa ei de a aduce brandul în România. Prima lor reacţie a fost să refuze: „Mi-au spus că nu erau interesaţi de piaţa din România în acel moment, fără să-mi dea explicaţii clare”. Acest răspuns nu a descurajat-o, ci a determinat-o să le facă o vizită în Polonia, reuşind astfel să îi convingă de potenţialul pieţei locale. „Suntem prost educaţi la acest capitol în sensul că suntem obişnuiţi să consumăm mult şi prost, în detrimentul consumului unui produs de calitate, dar într-o cantitate mai mică”, descrie ea comportamentul consumatorilor români.

    Provocarea, spune ea, este de a îndrepta cât mai mulţi consumatori către ciocolata de calitate, la fel cum se întâmplă în vest. „Majoritatea cumpărăturilor pe site-ul nostru sunt pentru a fi făcute cadou. Comportamentul este diferit de cel din Germania, de exemplu, unde se cumpără pentru consumul propriu”, exemplifică ea. Tânăra descrie, în cadrul emisiunii Smart Business, şi o calitate esenţială pentru un antreprenor: „Cred foarte mult în curaj  mi se pare că este o virtute care îţi permite să le dezvolţi pe toate celelalte, nici măcar constanţă nu poţi avea fără curaj. Cred că asta este important  nu propovăduiesc curajul iraţional, dar cred că în momentul în care ai curaj şi perseverenţă poţi să îţi duci la îndeplinire planurile”.

    Aura Oprea a mizat pe un domeniu în plină dezvoltare: potrivit unei analize a KeysFin publicate anul acesta, producătorii şi distribuitorii de ciocolată ar putea ajunge în 2018 la vânzări record, depăşind pragul de 5 miliarde lei (circa 1 miliard euro), după un avans de 20% anul trecut, pe fondul creşterii puterii de cumpărare a românilor. Potrivit studiului, care a analizat evoluţia pieţei din 2012 până în prezent, principalul indicator care susţine dinamica sectorului este profitabilitatea pieţei. Dacă în 2012 cele 786 de firme producătoare sau distribuitoare de produse din ciocolată raportau un profit net de 107,3 milioane lei, în 2017 se estimează că acesta a fost de 306,1 milioane lei, la un număr de 758 de firme.

    Evoluţia pozitivă a pieţei a venit pe fondul creşterii economice, propulsată de avansul semnificativ al consumului. Pe fondul dezvoltării ofertelor şi mai ales a investiţiilor semnificative în marketing şi promovare, românii s-au arătat tot mai interesaţi de ciocolată. Astfel, chiar dacă potrivit Eurostat un român mănâncă anual mult mai puţină ciocolată decât vesticii – 2,2 kg/cap de locuitor prin comparaţie cu 3 kg per capita în Grecia, 11 kg pe cap de locuitor în cazul elveţienilor – consumul de ciocolată a crescut semnificativ în ultimii doi trei ani, potrivit specialiştilor de la KeysFin.

    Principalul jucător din piaţa românească, pe segmentul de producţie, este Nestlé, cu o cifră de afaceri de 783,6 milioane lei, companie urmată, la mare distanţă, de Kandia Dulce SA, cu 161,4 milioane lei, Heidi Chocolat SA, cu 106,2 milioane lei, Mueller şi Prietenii (19,1 milioane de lei) şi Marco Polo (18 milioane de lei). Pe segmentul de distribuţie, SECA Distribution SA conduce clasamentul cu afaceri de 390,8 milioane de lei în 2016, urmată de Ferrero România SRL (398 milioane de lei), D.R.I.M Daniel SRL (268,7 milioane de lei), Wrigley România (133,7 milioane de lei) şi Almira Trade SRL (130,3 milioane de lei). „Există un studiu faimos în lumea ştiinţifică care face o legătură directă între consumul de ciocolată dintr-o ţară şi numărul premiilor Nobel. Elveţia conduce atât în clasamentul consumului de ciocolată, cât şi în cel al premiilor Nobel obţinute şi se spune că o contribuţie semnificativă o au flavonoidele care se găsesc în ciocolată, dar şi în vin şi care cresc semnificativ activitatea cerebrală, interesul pentru cunoaştere, intuiţia. Dincolo de teorii, cert este că ciocolata reprezintă un produs care şi în România devine semnificativ, iar investiţiile în domeniul sunt pe măsură. Piaţa are un potenţial de creştere semnificativ, iar 2018 va confirma, cu siguranţă, această tendinţă”, au spus experţii de la KeysFin în cadrul studiului.
     

  • Românii care au creat un produs unic în lume şi este 100% românesc

    Jocul de societate Triathlon Series, creat de compania AfterRace Games, a venit ca o îmbinare a două pasiuni ale lui Andrei Dordea şi ale altor trei prieteni: cea pentru sport, triatlon în special, şi cea pentru board game-uri.

    „Ideea şi unele mecanisme au stat în background cam zece ani. Ceea ce nu ştiam e că ne vom apuca de sport şi că va deveni noul viciu. Acest lucru s-a întâmplat de şase ani încoace. Cele două traiectorii, aparent paralele, s-au întâlnit în AfterRace Games”, spune Dordea.

    Triathlon Series a apărut mai mult ca un proiect secundar al businessului principal: Scriptmedia, o agenţie de advertising. „Boardgame-ul s-a născut ca un proiect boem, un pariu câştigat cu noi, cum că ne facem timp, printre proiecte şi clienţi, să ne urmăm şi visurile.” Andrei Dordea spune că agenţia are multe proiecte sportive şi că jocul a funcţionat şi ca instrument de marketing. „Considerăm că, după un an şi jumătate de la lansare, ne-am recuperat investiţia iniţială şi de marketing de 50.000 de euro”, adaugă el.

    Ei au lansat jocul chiar în cadrul târgului de la Essen (cel mai mare târg de board games din Europa) şi prima mare comandă a venit din Asia, pentru pieţele din Singapore şi Malaysia. Punctul maxim de cerere pentru joc a fost de 150 de unităţi pentru pieţele din Asia şi încă 150 pentru România. „Acum vindem în toată lumea, pieţele din Statele Unite şi Marea Britanie fiind cel mai interesate”, explică Dordea, care leagă gradul de interes pentru joc de apetitul mare pentru activităţi sportive în aceste pieţe.

    Tocmai pentru că jocul are un element sportiv, publicul ţintă pentru Triathlon Series este puţin diferit faţă de cel clasic, mai degrabă sportivul amator şi mai puţin jucătorul avid de board game-uri. „Producţia se face în România, acesta fiind al doilea pariu câştigat: să facem un produs unic în lume, 100% românesc, în tot procesul de la idee la execuţie”, spune el.

    Ce presupune, mai exact, procesul de realizare a jocurilor? Cum se creează un board game? În primul rând, este nevoie de un concept, de mecanisme şi reguli clare de joc, şi această parte este de obicei făcută în totalitate de inventatorul jocului. Apoi se trece la etapă de testare şi modificare, „până în momentul în care considerăm că avem un produs competitiv şi interesant, eventual unic”, spune Novac.  

    „Idee, temă, mecanism, optimizare, testare şi multă distracţie”, enumeră Andrei Dordea ingredientele necesare în acest demens. El precizează că apoi se urmează paşii clasici ai lansării oricărui produs: producţie, depozitare, distribuţie, marketing, comunicare. „Este singurul joc din lume inspirat din triatlon şi ceea ce e cert este că va rămâne primul.”

    În hora jocurilor de societate se prind din ce în ce mai mulţi jucători la nivel global, chiar şi români, chiar dacă sunt cu mulţi paşi în urma germanilor sau americanilor, jucători cu tradiţie. Fondatorul NSKN Games crede că este greu de prezis viitorul industriei, dar spune că nu sunt ameninţări „existenţiale pentru industria de board game-uri şi nici nu cred că vor apărea curând. Eu sper ca jocurile pe tablă să ajungă măcar la un sfert din popularitatea celor video”.

    Andrei Dordea spune că „o seară de joc este un context pentru relaxare, o experienţă unică de fiecare dată, iar acest gen de «retreat» social va fi căutat şi într-un viitor controlat, parcă mai mult ca niciodată de viteza şi nevoia de reacţii rapide, care, fără un balans, te secătuiesc de energie”.

    Despre fenomenul board games-urilor din România şi la nivel global citiţi aici

  • (P) Marketing şi traducere, uniunea perfectă pentru a vă internaţionaliza ecommerce-ul

    Dacă aveţi un ecommerce care încearcă sa îşi creeze o nişă şi să îşi promoveze produsele sau serviciile, nu ar trebui să subevaluaţi importanţa traducerii de marketing! Este vital să apelaţi la o traducere şi o adaptare corectă a întregului material de marketing şi să mizaţi pe un birou de traduceri profesional.

    Această percepţie poate părea evidentă, însă multe companii apelează la un serviciu profesional de traducere de marketing după ce au avut o experienţă neplăcută. Dar, care a fost motivul nemulţumirii acestora? Acela că traducerea de marketing nu a fost localizată -adaptată- la cultura ţintă, eşuând într-un mod lamentabil.

    Doriţi cu adevărat să vă faceţi îndrăgit în afara graniţelor dvs.? Dacă da, atunci nu ezitaţi, eliminaţi traducerile literale şi pariaţi pe obţinerea succesului într-o limba pe înţelesul tuturor!

    Ce este atât de special în textele de marketing?

    Este evident că orice tip de traducere prezintă o provocare, însă când vine vorba de  marketing şi de publicitate, dezvoltarea este mult mai complexă, fiind una dintre cele mai delicate traduceri cu care se poate confrunta un ecommerce.

    Traducerile de marketing implică multe variante, cu obiective atât de disparate cum ar fi promovarea unui brand, vânzarea unui serviciu sau crearea engagementului publicului. Dacă se urmăreşte internaţionalizarea ecommerce-ului, printre tacticile de marketing întrebuinţate se numără traducerea textelor din reţelele de socializare, tot ceea ce implică poziţionarea SEO (etichete, URL-uri, cuvinte cheie, etc.), campaniile de marketing, cataloagele, publicaţiile sau, inclusiv, propriile descrieri de produse şi/sau servicii.

    Dacă ţinem seama de toate aceste diversificări, marketingul este una dintre cele mai inovatoare şi creative discipline ale unei afaceri, deoarece crearea sa se bazează pe convingere şi descriere. Una dintre marile complicaţii ale acestui tip de texte, este că oferă un anumit produs sau serviciu în cadrul unei pieţe competitive şi se adresează unei pieţe potenţiale, şi de aceea reuşesc să se adapteze culturii publicului receptor.

    În acest context, traducerile de marketing trebuie să se adapteze şi ele la cultura ţintă, eliminând de multe ori traducerile literale. Este necesar să se cunoască foarte bine produsul (sau serviciul) şi piaţa, dar mai presus de orice, este vital să se aibă discernământ pentru a şti când o frază trebuie adaptată. Aceasta va fi cheia între o campania de succes şi alta eşuată.

    Erori comune în traducerea de marketing digital

    În cadrul unui ecommerce, se acordă atenţie multor aspecte atunci când vine vorba de marketing digital, cheltuindu-se de multe ori sume uriaşe de bani în campanii, însă nu se acordă multă atenţie traducerii acestor conţinuturi. Când acest lucru se întâmplă, apar erori care pot pune în pericol reputaţia unui ecommerce, în cel mai fericit caz, printr-o scădere a vânzărilor:

    • Atenţie la reţelele de socializare. O simplă eroare pe aceste canale poate schimba sensul campaniei respective şi, uneori, poate deveni virală afectând imaginea firmei.
    • Traducerea nu este localizată. În aceste cazuri, nu s-au luat în consideraţie toate posibilele accepţiuni ale unui cuvânt în limba ţintă, creând neînţelegeri deloc plăcute.
    • Nu se ia în considerare SEO. Greşelile în redactare, în etichete sau în linkuri vă pot afecta.  
    • Nu se acordă atenţie mesajelor de email marketing. Dacă nu acordaţi atenţie la textele mesajelor dvs. de poştă electronică, acestea pot ajunge în folderul spam, aşa că, aveţi grijă!

    Mizaţi pe o agenţie de traduceri pentru textele dvs. de marketing.

    Aşa cum probabil v-aţi putut da seama, o traducere incorectă a conţinuturilor de marketing ale ecommerce-ului dvs. poate duce la pierderea întregii munci depuse.

    Mizând pe o traducere de marketing profesională, realizată de un birou de traduceri cum este BigTranslation, formată din traducători nativi, vă va ajuta să vă faceţi remarcat faţă de ceilalţi. Asiguraţi-vă să garantaţi performanţa optimă a conţinuturilor şi campaniilor dvs. având încredere în cei care cunosc la perfecţie cultura căreia doriţi să vă adresaţi.

  • Românii sunt mai interesaţi de filmele indiene decât de Centenar

    Echipa de analiză a corelat toate ştirile apărute în ultimele 12 luni cu impactul acestora în social media şi pe bloguri, măsurând apoi interesul societăţii civile şi al autorităţilor faţă de temă independent de ştirile „oficiale”. Monitorizarea include instituţii, organizaţii neguvernamentale, persoane fizice dar şi companii private.

    În ultimul an, cu toate dezbaterile publice referitoare la Centenar (articole în mass media, politicieni care trag semnale de alarmă,  edili care se plâng de bugetele tăiate etc.) media căutărilor online despre „Marea Unire”, Centenar şi fotograful Unirii la un loc este de circa 37.560 / lună.
    Din care 30.530 de români sunt interesaţi lunar doar de „Marea Unire” şi subtemele conexe, în timp ce numai 5.820 sunt interesaţi de Centenar în medie pe lună. Din aceştia, 1.320 au fost interesaţi de temă doar pentru şcoală (referate, compuneri şi eseuri).

    Raportându-ne la cei 11.000.000 de români conectaţi la internet, din analiză reiese că dacă 3 români din 1.000 sunt interesaţi lunar de tema Marii Uniri, numai 0,6 din 1.000 sunt interesaţi de Centenarul propriu zis (de 5 de ori mai puţini).

    Din cei 37.560 de români interesaţi lunar de temele analizate, 1 din 50 se întreabă în plin an centenar „CÂND a avut loc Marea Unire”, în timp ce 1 din 25 de români se întreabă „CINE a înfăptuit Unirea” şi un procent similar se întreabă „CARE este semnificaţia zilei de 1 decembrie”.
    Mai grav, 1 din 300 de români interesaţi de Centenar se întreabă „CÂŢI ANI sunt într-un centenar”. Un procent de 0,1% din cei 37.560 de români care caută lunar informaţii despre aceste teme nu ştiu „UNDE a avut loc Unirea de la Alba Iulia”!…
    În total, 1 din 8 români care a căutat pe internet informaţii nu cunoaşte însemnătatea marelui eveniment istoric!

    Este un procent normal, ţinând cont de faptul că în primele 3 luni ale anului românii au fost interesaţi conform Google Trends în ordine de de Exatlon (emisiunea difuzată de Kanal D), de Australian Open şi de Calendar Ortodox, urmate de Simona Halep.

    Dacă ne referim doar la Centenar, nu la Marea Unire în general, curiozitatea românilor este clar legat de semnificaţia istorică, nu de acţiunile/activităţile/evenimentele organizate în prezent sau de semnificaţia acestui eveniment pentru România anului 2018.

  • Un loc de întâlnire pentru branduri şi cei care vor să le reprezinte

    “Am descoperit că avem nevoie de un instrument care să automatizeze cele mai uzuale acţiuni pentru clienţii noştri: research, matching, rate-cards. Pe măsură ce baza de date cu Influenceri a crescut, de asemenea aşteptările clienţilor (companii, branduri, agenţii de publicitate) au crescut”, spune el.

    MOCAPP a fost dezvoltat în contextul în care, la nivel global, promovarea online prin influenceri aduce, în medie, rezultate de 5 până la 11 ori mai bune (ROI) decât publicitatea digitală tradiţională, iar comportamentul consumatorilor s-a schimbat radical – jumătate dintre utilizatorii de internet nu dau click niciodată pe o reclamă dintr-un banner online, explică antreprenorul. “Mai mult, aproape 70% dintre agenţiile americane declară că vor mări bugetele pentru campaniile de influencer marketing în următoarele 12 luni, iar interesul faţă de această strategie de marketing online a crescut semnificativ – doar căutările în Google după termenul <influencer marketing> s-au majorat cu 325% din 2016 în 2017.”

    De ce este însă nevoie de un marketplace pentru branduri şi influenceri? “Pe de o parte, creatorii de conţinut au nevoie de monetizarea audienţelor online, acolo unde au construit comunităţi şi au investit timp, talent şi resurse pentru a-şi crea un portofoliu”, remarcă Florin Grozea. “Pe de altă parte, companiile caută zilnic metode noi de a ajunge la potenţialii clienţi, iar ambasadorii de brand s-au dovedit a fi soluţii din ce în ce mai bune. Există cerere, există ofertă – iată nevoia pentru un marketplace care să-i servească. Peste 70% dintre Influencerii americani spun că cea mai puternică metodă de a lucra cu brandurile se realizează printr-o platformă online datorită comunicării standardizate şi automatizate.”

    Automatizarea acţiunilor din Influencer Marketing este un pas firesc, spune el, pentru că simplifică drumul de la ”nevoie” la ”rezolvare”, standardizează modul de lucru şi reduce costurile. El mai subliniază faptul că provocarea constă în atragerea clienţilor noi pentru MOCAPP, numărul influencerilor relevanţi prezenţi pe platformă fiind suficient.

    În ceea ce priveşte costurile de întreţinere, fiind vorba de un program de tip SaaS (Software as a Service), MOCAPP nu implică costuri prea mari – “acesta fiind şi unul dintre scopurile construirii lui”, explică Florin Grozea. Cele mai mari costuri vin din partea tehnică şi din componenta de client service.

    MOCAPP va fi accesibil în curând contra unui abonament lunar – în acest moment este lansat în versiune BETA, clienţii pot accesa sistemul doar cu invitaţie; de asemenea platforma are un comision de 10% pentru campaniile care rulează prin ea; în prezent, orice companie care e interesată de promovarea prin intermediul influencerilor poate cere un cont demo, iar acceptul se dă manual.

    “Pentru noi, automatizarea găsirii şi contactării influencerilor potriviţi este un pas firesc în industria publicităţii. Deja alte nişe din publicitatea online au fost automatizate cu succes: Ad Servere pentru bannere online, Google AdWords, Facebook Ads ş.a.m.d. Nişa de Influencer Marketing este într-o creştere record în ultimii 3 ani, cu bugete dedicate care sunt în medie cu 150-200% mai mari în fiecare an”, mai spune Grozea.

    Pentru România, el estimează bugete de peste 6 milioane de euro în 2018, doar pentru campanii online cu influenceri, în creştere cu peste 100% faţă de anul precedent.

  • Cum îţi creezi un plan de afaceri în 5 paşi

    Totusi, realizarea unui plan de afaceri de la zero nu e la fel de simpla precum adaptarea unor planuri deja create. Insa cel mai util ar fi sa realizezi un plan de afaceri potrivit pentru afacerea ta si nu doar sa preiei bucatele din modelele altora. Chiar si asa, un model de plan de afaceri  te va ajuta sa ai viziune asupra a ceea ce trebuie sa faci pentru business-ul tau.

    Planul de afaceri te va ajuta sa iti raspunsi la cateva intrebari: ce tactici de marketing vei folosi? Ce fel de echipa de conducere trebuie sa ai pentru a avea succes? Cum se diferentiaza afacerea de concurenta?

    Iata ce trebuie sa ai in vedere pentru elaborarea unui plan de business:

    1. Descrierea business-ului
    Aceasta etapa te va ajuta sa iti cunosti mai bine afacerea si sa identifici nisa, industria, posibilitatile viitoare. De asemenea, aici vei vorbi despre produse sau servicii pe care le vei dezvolta sau care iti vor afecta business-ul.

    2. Strategii de marketing
    Ai nevoie de o strategie de marketing pentru promovarea si cresterea afacerii. Prin urmare, planul de afaceri trebuie sa contina si detalii despre aceasta.

    3. Analiza competitiei
    Trebuie sa vezi cu ce poti veni nou in comparatie cu competitia ta. Care sunt punctele forte si slabe, ce imbunatatiri poti tu sa aduci, pentru a avea succes.

    4. Plan de dezvoltare
    Dezvoltarea unei companii este esentiala. Chiar daca pornesti de la zero, vei avea nevoie de un plan de dezvoltare, care sa te ajute sa iei cele ma bune decizii in acest sens. Nu trebuie sa lasi compania in bataa vantului, ci sa ai o strategie, un plan pe care sa il urmezi.

    5. Plan financiar
    E clar ca partea financiara este extrem de importanta. Aceasta te va ajuta sau te va limita in dezvoltare sau in punerea in aplicare a planului de marketing si promovare. Tot aici vei stabili bugetul pentru necesarul afacerii tale: sediu, angajati, materie prima etc.

    Mai multe detalii gaseti pe Afaceri si leadership feminin.

  • Omul care se poza cu femei în lesă a fost dat afară de pe reţelele sociale

    Contul care avea peste 800.000 de fani a fost închis pe 10 februarie fără nicio avertizare, a povestit Belinda Gavin, managerul contului Candy Shop Mansion, celor de la Daily Mail.

    “A fost o lovitură puternică pentru noi, pentru că eram în curs de implementare a unei noi campanii de marketing”, a declarat ea.

    Ea susţine că e vorba de o măsură discriminatorie, pentru că există conturi cu un conţinut mult mai vulgar care funcţionează în continuare.

    Cunoscut mai ales drept Candyman, Travers Beynon s-a născut în Melbourne în 1972 şi este moştenitorul unui imperiu de miliarde de dolari în industria tutunului, FreeChoice. El a urmat colegiul de băieţi Clairvaux, preluând apoi frâiele companiei care controlează peste 200 de magazine în Australia.
     
    A pozat ca model în anii ’90, iar renumele l-a ajutat să se căsătorească cu o câştigătoare de Miss World. Şi-a creat o reputaţie de playboy, dar a ajuns să dea dovadă de un misoginism dus la extrem. Autoporeclit The Candyman, Travers Beynon a strâns peste 200.000 de urmăritori pe contul său de Instagram. I se mai spune, printre altele, şi noul Hugh Hefner.
     
    Organizează petrecere extravagante cheltuind chiar şi 500.000 de dolari pe o singură petrecere la vila sa “The Candyshop Mansion”. De cele mai multe ori acesta este înconjurat de femei îmbrăcate sumar şi de câteva ori a apărut conducând mai multe femei ţinute în lesă.

    Pentru ca expunerea opulenţei să fie perfectă el se pregăteşte să fie vedeta propriului său reality show.

  • La 18 ani fugise de acasă, trăia în ghetou şi avea probleme cu poliţia. Astăzi conduce un imperiu de 20 de milioane de dolari

    Tom Ferry trăia în suburbiile Californiei, având o gaură de glonţ în geam, părul vopsit violet şi un apetit crescut pentru violenţă. La 18 ani avea probleme cu rudele, cunoscuţii şi cu autorităţile; drumul în viaţă părea să-i fi fost aşternut.

    Au trecut 12 ani de atunci, iar Tom Ferry conduce astăzi una dintre cele mai mari companii de consultanţă în imobiliare din Statele Unite. Compania sa, Tom Ferry – Your Coach, îi învaţă pe agenţii imobiliari cum să facă milioane prin stăpânirea tehnicilor de vânzare şi marketing. “Un agent decent vinde între 5 şi 30 de case pe an”, spune Ferry. “Agenţii pregătiţi de noi vând peste 100.”

    Compania sa a înregistrat creşteri de peste 50% ale cifrei de afaceri în ultimii trei ani, iar Ferry a fost numit cel mai bun trainer de vânzări în imobiliare pentru al treilea an consecutiv.

    Cum a reuşit însă să se transforme dintr-un adolescent tulburat într-un om de afaceri de succes?

    Când avea 18 ani şi se afla într-o situaţie extrem de proastă, Ferry şi-a dat seama că trebuie să acţioneze pentru a avea o şansă în viaţă. Spre nococul lui, avea modelul perfect la câteva case distanţă: un om de succes care avea un Rolls Royce, un Porsche şi un S-Class şi conducea un business de succes. Partea proastă: era exact omul de la care fugise, tatăl său.

    “Unii oameni au fost crescuţi de oameni pasionaţi de şcoală sau de sport. Eu am fost crescut de un om care a ajuns cel mai bun vânzător al lui Earl Nightingale”, povesteşte Ferry. Nightingale, o personalitate în lumea media, pornise o compania care vindea materiale motivaţionale. Tatăl lui Ferry învăţase arta vânzării chiar de la Nightingale, punând apoi bazele propriei sale afaceri de succes în domeniul imobiliar.

    Ferry a decis să lucreze pentru tatăl său, aşa că într-o zi s-a dus şi i-a spus acestuia că vrea să îi conducă, într-o bună zi, compania. Răspunsul a fost unul rece: “Atunci când o să fii serios în legătură cu viaţa ta şi dispuşi să munceşti, vino să vorbeşti cu mine.”

    La scurt timp după, tatăl său l-a angajat totuşi pe o poziţie de jos în compania sa, dându-i sarcina de a sorta corespondenţa. Tânărul a învăţat totul despre logistică şi a aflat tot felul de informaţii despre piaţa imobiliară. Şi-a propus să ajungă la conducerea companiei în 5 ani; i-a luat însă 9, dar pe parcurs a ajuns să stăpânească toate tehnicile folosite de agenţii de vânzări.

    După trei ani petrecuţi la cârma companiei construită de tatăl său, Ferry a decis că e timpul să pornească propriul său business: o companie ce oferă cursuri agenţilor de vânzări. În 2015, veniturile companiei sale au fost de 20 de milioane de dolari, iar estimările pentru 2016 arată o dublare a veniturilor.

     

  • Cum a reuşit această femeie să treacă de la o viaţă distrusă şi inecată in băutură la creerea unui imperiu multimedia

    Lisa Messenger îşi va aduce aminte tot timpul ziua în care viaţa i s-a schimbat. 8 noiembrie 2004 a fost ziua când Lisa Messenger, în faţa unei situaţii care scăpa de sub control, a contemplat sinuciderea, informează BBC.

    “Viaţa mea era absolut distrusă. Beam prea mult, petreceam prea mult şi mă izolasem de familie”. A doua zi a hotărât să facă ceva cu viaţa ei, iar în următorii ani s-a concentrat asupra dezvoltării proprii şi înarmată cu ambiţie şi energie, Lisa Messenger şi-a transformat micuţa agenţie de marketing într-un imperiu media.

    În prezent Messenger Group are o divizie de publishing şi una de marketing, iar Lisa a fondat şi un business multimedia, Collective Hub.

    În 2001 a creat Messenger Marketing, despre care spune că a mers după ureche. “Nu aveam idee ce făceam, însă mă distram foarte mult.”. În primii ani de funcţionare câştiga în jur de 38.000 de dolari pe an. Se chinuia, dar îi plăcea jobul şi-şi aştepta momentul sub soare. Un punct de cotitură a fost anul 2013 când Lisa a venit la birou şi le-a spus celor trei angajaţi că vrea să creeze o revistă. Voia să intervieveze oamenii interesanţi pe care i-a întâlnit de-a lungul timpului, iar revista să aibă o tematică de lifestyle şi antreprenoriat. Collective Hub este o revistă lunară cu o circulaţie de 50.000 de exemplare în 37 de ţări, iar pe copertă au fost Richard Branson, Anne Hathaway sau Maria Sharapova.

    “Voiam să transformăm revista de business clasică în una mai apropiată de design şi fashion. Chiar şi acum suntem aşezaţi lângă Marie Claire, Vogue sau Vanity Fair la chioşcuri”, spune Messenger.

    Acum revista are 25 de angajaţi şi 80 de colaboratori pe tot globul. În plus, ea a publicat mai multe cărţi despre antreprenoriat şi auto-ajutor.

    “Afacerile ar trebui să fie foarte, foarte distractive. Majoritatea oamenilor vor scrie un business plan de 300 de pagini şi o să fie siguri că totul este în regulă, dar eu prefer acţiunea. Să îmi duc produsul în piaţă, să testez, să pivotez, să schimb. Trebuie să testez tot timpul”, mai spune antreprenoarea.

    Ultima aventură a Lisei Messenger este o colaborare dintre Collective Hub şi Universitatea Torrens, astfel speră ca toţi mai mulţi studenţi să se îndrepte spre antreprenoriat.

     

  • Promovare turistică a României, marca Ministerul Turismului: Dracula şi filme indiene la Bollywood

    Ministerul Turismului gestionează două programe: „Dezvoltarea produselor turistice”, şi „Marketing şi promovare turistică”.

    Pentru dezvoltarea produselor turistice, bugetul de bază este de 14,7 milioane de lei, la care se vor mai putea adăuga credite de angajament de până la 14,7 milioane de lei. Iar pentru mareketingul şi promovarea turistică bugetul de bază este de 13,7 milioane de lei, la care se vor mai putea adăuga credite de angajament de până la 15,7 milioane de lei, scrie Mediafax.

    Proiectul de buget pentru programul „Marketing şi promovare turistică a României” prevede următoarele măsuri şi acţiuni:
    – Valorificarea şi comunicarea elementelor de diferenţiere a destinaţiei turistice România
    – Punerea în practică a diferenţierii prin declinarea conceptului creativ
    – Trecerea de la abordarea tradiţională/convenţională a turismului la crearea de experienţe multisenzoriale, bazate pe specificitatea, unicitatea şi autenticitatea României ca destinaţie turistică
    – Utilizarea storytelling-ului (construirea şi transmiterea de poveşti), ca model de comunicare
    – Desfăşurarea unei campanii integrate, în anul 2018, pentru repoziţionarea pe piaţa internaţională a turismului
    – O mai bună cunoaştere a profilului turistului şi a preferinţelor de consum prin realizarea anuală de cercetări şi studii de piaţă
    – Furnizarea de informaţii complete atât turiştilor interesaţi, cât şi intermediarilor, prin optimizarea modului de utilizare a instrumentelor mobile, capacitarea Centrelor Naţionale de Informare şi Promovare Turistică şi plasarea de infotouch-uri în punctele de contact cu turiştii
    – Stabilirea de parteneriate cu operatori aerieni şi cu furnizori de echipamente tehnologice
    – Familiarizarea touroperatorilor cu oferta turistică a României
    – Îmbunătăţirea prezenţei pe internet prin dezvoltarea site-ului de promovare turistica wwww.romania.travel, dezvoltarea şi creşterea performanţei portalului de ştiri în domeniul turismului: www.newsturism.ro, creşterea vizibilităţii pe reţelele de socializare, desfăşurarea campaniilor pe bloguri interne şi internaţionale, continuarea campaniei actuale de e-mail marketing prin dezvoltarea permanentă a bazei de date, inclusiv la nivel internaţional
    – Optimizarea modului de utilizare a canalelor de comunicare offline, prin optimizarea prezenţei în cadrul târgurilor de profil interne şi externe
    – Realizarea de campanii integrate, utilizând şi execuţii TV, prin plasarea în seriale TV new age, populare, produse în principal în SUA sau la Bollywood, Coproducţii televizate şi promovare pe televiziuni de nişă
    – Desfăşurarea de campanii publicitare outdoor – formate standard şi inovatoare pe pieţele-ţintă
    – Introducerea materialelor de promovare neconvenţionale
    – Realizarea anuală a unei acţiuni de comunicare adresată românilor, pentru a deveni conştienţi de importanţa turismului în dezvoltarea comunităţilor locale
    – Valorificarea diasporei ca ambasador al turismului prin încurajarea organizării a cât mai multor evenimente oficiale şi informale cu tematică românească de către comunităţile româneşti, eventual cu sprijinul ambasadelor şi reprezentanţelor de turism ale României, cu invitarea unui număr cât mai mare de persoane din actualele ţări de reşedinţă, iniţierea unei campanii dedicate românilor din străinătate (exemplu: „Romania is not about borders. Romania is about spirit”) de sensibilizare şi conştientizare a importanţei pe care membrii diasporei o au, în calitate de purtători şi multiplicatori ai mesajelor pozitive despre ţara noastră; conceperea unei campanii virale dedicate diasporei (exemplu: „Ask me what X – Dracula, Nadia Comăneci etc. – and I have in common?”) care să faciliteze furnizarea de informaţii, online şi offline, cu şi despre România, în comunităţile în care trăiesc români
    – Vizite educaţionale şi de informare pentru reprezentan¬ţi mass-media şi alti vectori de imagine
    – Desfăşurarea campaniilor de asociere de imagine prin valorificarea de produse româneşti care să devină simboluri la nivel naţional, dezvoltarea programului Brand Ambasadorii Turismului Românesc, personalităţi recunoscute la nivel internaţional, care pot promova destinaţii turistice şi forme de turism, prin intermediul povestirii experienţelor proprii, legate de „locurile” din România
    – Promovarea României în asociere cu simbolurile sale autentice – portul popular, legendele şi simbolurile specifice regiunii/zonei – în cadrul evenimentelor pe care Ministerul Turismului le organizează sau la care este partener
    – Continuarea asocierii cu obiective turistice din România (Castelul Bran, Castelul Peleş, Castelul Huniazilor, Cetatea Medievală Sighişoara, Cetatea Alba Carolina, Delta Dunării, mocăniţa, Salina Turda şi altele)
    – Continuarea asocierii cu sportivi români, prin promovarea şi încurajarea sporturilor individuale şi de echipă
    – Promovarea României prin fixarea unor teme anuale de comunicare şi focusarea pe evenimente şi produse peste nivelul mediu (aniversări, competiţii naţionale şi internaţionale, evenimente unice)
    – Iniţierea unui sistem de Customer Relationship Marketing (CRM).