BusinessMagazin

Tag: mandat

  • Zgonea: I-am dat lui Ponta mandatul meu pentru CExN, cred că e clar din ce echipă fac parte

    ”Fac parte din CExN. I-am dat mandatul meu domnului Victor Ponta. Eu plec în vizită oficială la Ljubljana, în Slovenia. Mandatul meu i l-am dat domnului prim-ministru şi preşedinte al partidului, Victor Ponta. Eu cred că este un semnal foarte clar din ce echipă fac eu parte şi care este mesajul pe care îl dau”, a spus Zgonea.

    El a evitat să facă alte comentarii legate de CExN. ”Nu am comentat şi nu comentez niciodată după evenimente neplăcute ale partidului, în presă, lucrurile pe care le am de spus în interiorul partidului şi nu o să fac nici aici acest lucru”, a arătat Zgonea.

    Conducerea PSD se reuneşte, joi, începând cu ora 12.00, în şedinţa Comitetului Executiv Naţional, aceasta fiind prima întâlnire a social-democraţilor, după eşecul din alegerile prezidenţiale.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Mariana Gheorghe, locul al cincilea

    Cariera Marianei Gheorghe a început în urmă cu 31 de ani în industrie, mai precis în producţia chimică, a continuat cu comerţ intern şi internaţional, apoi cu macroeconomie, iar de la mijlocul anilor â90 cu banking în cadrul BERD: „Cei 14 ani de banking la Londra au fost cea mai lungă etapă din cariera mea, care a marcat foarte mult profilul meu de profesionist, dar şi personalitatea şi cariera în final“.

    În 2005, Mariana Gheorghe a fost recrutată de OMV de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, iar în 2006 a început derularea mandatului pe care îl numeşte „cea mai mare provocare a vieţii mele profesionale“.

    Primii ani la conducerea companiei au fost marcaţi de efervescenţa care marca întreaga economie, dar venirea crizei economice a adus provocări pe măsura bugetului pe care îl opera compania: „La o companie ca Petrom, orice mişcare pe care o faci afectează un întreg lanţ comercial. De aceea procesul de reorganizare a costurilor a fost făcut atent nu numai la sănătatea companiei, ci şi a economiei în general“, spune Mariana Gheorghe în 2014, la peste cinci ani de la momentul decisiv din 2009, când o serie de credite obţinute de companie au repus Petrom pe linia de investiţii şi de profitabilitate aşteptată.

    „Uitându-mă în urmă, sunt mândră de două lucruri: de transformarea oamenilor şi de impactul companiei în piaţă într-o perioadă de tranziţie. Eu m-am întors în ţară vizionar, înainte de integrarea în UE, pentru că am prevăzut creşterea. Integrarea nu a adus numai drepturi, ci şi multe obligaţii, iar provocarea de ajustare a companiei într-o economie care se ajustează ea însăşi a fost fenomenală. Cred că am dat mult mai mult ca manageri decât am fi dat într-o economie stabilă.“

    Mariana Gheorghe face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • CRONOLOGIE: Evenimentele şi declaraţiile care au precedat demisia ministrului Corlăţean

    Românii din străinătate au ieşit, pe 2 noiembrie, la primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, în număr record la vot, imaginea votului din diaspora fiind cea a cozilor uriaşe care s-au format, în mai multe capitale europene, dar şi ale protestelor pentru dreptul de a alege şi al închiderii porţilor în faţa celor care nu au mai putut vota.

    Pe lângă numărul mic de secţii de vot, necorelat la numărul românilor din unele ţări europene, alegătorii au reclamat faptul că procesul de vot a fost îngreunat de numărul insuficient al ştampilelor. În cele mai multe secţii cu probleme, au fost doar 3-4 ştampile de vot.

    Un alt factor care a dus la o durată mai mare a procedurilor de vot a fost completarea declaraţiei pe proprie răspundere.

    Agenţia MEDIAFAX prezintă o cronologie a evenimentelor şi declaraţiilor care au precedat depunerea mandatului de către ministrul Corlăţean:

     

    Duminică, 2 noiembrie, primul tur de scrutin

    La închiderea urnelor, sute de români care voiau să îşi exercite dreptul de vot la Paris, Londra, Munchen şi Viena nu au mai putut face acest lucru întrucât secţiile de votare s-au închis. Nemulţumiţi că au stat ore în şir la coadă şi că procesul electoral s-a desfăşurat cu greutate, oamenii au protestat vehement, iar la Paris au intrat cu forţa în sediul Ambasadei în speranţa că vor fi lăsaţi să voteze dacă sunt în incinta instituţiei.

    Chişinău, Paris sau Londra sunt doar câteva dintrele capitalele unde cozile s-au format la puţin timp după deschiderea urnelor, la 7:00, ora locală.

    Cele mai multe probleme au fost la Ambasada de la Paris, unde a fost nevoie de intervenţia trupelor speciale.

    Probleme au fost şi la Londra, unde peste 1.000 de oameni nu au putut vota la secţiile de la Ambasadă şi de la ICR. O alegătoare susţine că a stat circa 7 ore la coadă şi tot nu a reuşit să voteze. Aceasta afirmă că în secţia de la ambasadă nu a mai intrat nimeni după ora 20:45, iar cei din interior s-au baricadat şi au chemat poliţia.

    În Germania au fost deschise cinci secţii de vot, la trei dintre ele oamenii aşteptând ore în şir pentru a vota.

    Peste 300 de români au protestat, duminică-seară, la consulatul de la Munchen, nemulţumiţi că, din cauza aglomeraţiei şi a proastei organizări, nu au putut vota. O persoană care a votat a povestit că a fost nevoit să stea cinci ore la coadă. Aceeaşi situaţia a fost şi Stuttgart, unde alegătorii i-au cerut consulului să-i lase pe toţi să intre în incinta clădirii până la ora 21:00 pentru a putea vota.

    Şi la Viena s-a stat la cozi uriaşe, în timp ce mai mulţi români din vestul Austriei au reclamat faptul că au avut la dispoziţie o singură secţie de vot, cea de la Graz, insuficientă pentru a-şi exprima votul.

    Duminică, imediat după închiderea secţiilor de votare, la ora 21.00, preşedintele Traian Băsescu a cerut demisia miniştrilor Titus Corlăţean şi Bogdan Stanoevici.

    Duminică, odată cu apariţia informaţiilor referitoare la aglomeraţia de la secţiile de votare din străinătate şi la faptul ca aşteptarea pentru a vota dureaza câteva ore, MAE preciza că nu are responsabilităţi în ceea ce priveşte derularea operaţiunilor de votare în interiorul secţiilor din străinătate, aceste atribuţii revenind birourilor electorale, ministerul explicând, totodată, că procedurile suplimentare fac ca votul din afara ţării să dureze mai mult.

    MAE susţinea, într-un comunicat, că preşedinţii secţiilor de votare din străinătate – chiar dacă sunt angajaţi MAE – nu se subordonează ministerului în acţiunile şi deciziile pe care le iau în organizarea votării.”De-a lungul întregului proces de organizare a alegerilor, MAE colaborează strâns cu Biroul Electoral nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate şi urmează întocmai deciziile acestuia şi ale Biroului Electoral Central”, informa MAE.

    De asemenea, pe fondul nemulţumirilor venite din diaspora, preşedintele executiv al PSD, vicepremierul Liviu Dragnea, declara că aceştia nu au de ce să solicite demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean, întrucât nu MAE a stabilit regulile de desfăşurare a votului, ci BEC şi AEP. Dragnea preciza că în ce priveşte organizarea alegerilor, Guvernul se ocupă de securizarea procesului electoral, BEC fiind instituţia care a stabilit toate regulile.

    Premierul Victor Ponta, a declarat, duminică, după exit-poll-urile pentru turul întâi al prezidenţialelor, că în 2009 “s-a furat” în diaspora şi că la acest scrutin au fost cozi la secţiile de vot pentru că nu se fraudează.”În rest, organizarea în secţiile de vot aparţine – tot ce ţine de organizare – AEP, iar BEC decide şi noi (Guvernul, n.r.) asigurăm doar condiţiile”, a spus Ponta.

    Prima reacţie a ministrului Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a venit duminică seară, la un post de televiziune, unde a afirmat că procedura de vot în străinătate s-a prelungit deoarece “s-a dorit scrupulozitate” şi evitarea fraudei din 2009.

    “Această problemă (de la secţiile de vot din afara ţării – n.r.) a fost legată de documentele specifice pentru votul în străinătate, atât datorită faptului că a trebuit completată (declaraţia pe propria răspundere – n.r.) în interiorul ambasadei şi asta nu ministrul Afacerilor Externe a decis, ci, în mod legal şi corect BEC-ul, pentru că s-a dorit ca aceste declaraţii, inclusiv pe proprie răspundere, că nu vor mai vota multiplu în altă parte, s-a dorit scrupulozitate şi evitarea fraudei din 2009”, a declarat Titus Corlăţean, la Antena 3.

    Biroul Electoral Central a adresat, duminică noaptea, Ministerului Afacerilor Externe invitaţia de a participa, marţi, de la ora 12.00, la o întâlnire cu membrii Biroului, la sediul acestuia, pentru remedierea disfuncţionalităţilor sesizate, în perspectiva turului doi al alegerilor prezidenţiale.

    Reacţiile au venit imediat şi în ţară, duminică seara, aproximativ 200 de persoane protestând la sediul MInisterului Afacerilor Externe, faţă de organizarea alegerilor în străinătate.

    Protestatarii, majoritatea tineri, au cerut demisia ministrului de Externe Titus Corlăţean, au scandat lozinci anti-Ponta şi au cerut ca secţiile din străinătate să rămână deschise ca să poată vota românii aflaţi la cozi în mai multe oraşe.

    Luni, 3 noiembrie

    După declaraţiile de dumunică seară, premierul Victor Ponta a ieşit, luni, în declaraţie publică, pe tema votului din diaspora, alături de ministrul de Externe, Titus Corlăţean, la sediul MAE. Ponta a anunţat că ministrul Corlăţean şi echipa din minister garantează cu funcţiile lor că, pe 16 noiembrie, niciun cetăţean român care vrea să voteze nu va rămâne în afara unei secţii de vot.

    Tot luni, preşedintele PNL şi candidat la prezidenţiale, Klaus Iohannis, a declarat că în cazul alegerii sale în funcţia de şef al statului va cere elaborarea în termen de şase luni a legislaţiei privind votul prin corespondenţă şi votul electronic, după ce Guvernul Ponta “i-a supus la umilinţe” pe cei din diaspora.

    Şi ministrul Titus Corlăţean vine, luni, cu noi declaraţii pe tema votului din diaspora. El precizează că, pe lângă oamenii de bună credinţă, au fost susţinători ai unor candidaţi care au generat o stare de spirit care a dus la violenţele de la Paris, iar unele secţii din Germania, precum Stuttgart şi München, unii au venit special pentru a îngroşa coada. Întrebat dacă are suspiciuni că s-ar fi întâmplat şi altceva decât un interes normal al românilor din diaspora de a merge la vot, Corlăţean a precizat că ştie foarte bine comunităţile româneşti de cel puţin 15 ani şi, pe lângă “foarte mulţi oameni de bună credinţă” care au dorit să voteze, au fost “oameni care sunt susţinători ai unor candidaţi, care acum, unii dintre ei, au ieşit din cursă şi care au putut să provoace şi să genereze o anume stare de spirit ajungând chiar la violenţe aşa cum a fost cazul la Paris”.

     

    Marţi, 4 noiembrie

    Marţi, Titus Corlăţean anunţă, după întâlnirea cu reprezentanţi ai BEC, că MAE a propus ca declaraţie pe propria răspundere să poată fi descărcată online şi completată înainte de vot, urmând ca la secţia de vot să fie doar semnată.

    Decizia BEC adoptată marţi prevede că în termen de 5 zile, în situaţia în care biroul electoral al secţiei de votare din străinătate nu este constituit din numărul maxim de membri, preşedintele biroului va putea asigura completarea acestuia cu persoane din lista întocmită de MAE. De asemenea, BEC a decis că alegătorii din străinătate îşi vor putea printa singuri formularul declaraţiei pe propria răspundere, afişat pe site-urile BEC şi al MAE, document pe care îl vor putea completa şi în afara secţiilor de votare. Decizia a fost adoptată ţinând cont de necesitatea fluidizării procesului de votare la secţiile de votare din străinătate în cazul organizării unui al doilea tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României.

    Şi Ambasada SUA reacţionează, marţi, şi precizează, la solicitarea MEDIAFAX, că Procesul electoral este primordial în democraţie. “Salutăm angajamentul autorităţilor responsabile în vederea reexaminării procedurilor şi a efectuării rectificărilor necesare astfel încât fiecare cetăţean să-şi exprime votul, în conformitate cu Constituţia şi legea”, se arată în răspunsul misiunii diplomatice.

    Tot marţi, Federaţia asociaţiilor de români din Europa (FADERE) a cerut românilor nemulţumiţi de organizarea alegerilor în diaspora să meargă în faţa ambasadelor şi a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) la o manifestare comună şi paşnică, duminică seară. “Din cauza lipsei de răspuns a Ministerului Afacerilor Externe în urma nenumăratelor solicitări făcute de românii din diaspora, pentru a reglementa problema votului la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, FADERE cere tuturor românilor care au fost nedreptăţiţi şi nemulţumiţi de organizarea alegerilor în diaspora să iasă în faţa ambasadelor la o manifestare comună şi paşnica, duminică 9 noiembrie, ora 18.00, ora României”, a anunţat Federaţia.

     

    Miercuri, 5 noiembrie

    BEC anunţă că a primit peste 200 de sesizări prin care români din străinătate cer mărirea numărului de secţii de votare din diaspora la turul 2 al prezidenţialelor şi reclamă atât lipsa de secţii în anumite localităţi cât şi nereguli în procesul de votare.

    Prezent la Giurgiu, miercuri, premierul Victor Ponta declară că a înţeles şi a considerat legitimă supărarea românilor din diaspora care nu au putut vota în primul tur al alegerilor, el spunând că nu e de acord cu ideea că cei din afara ţării sunt “mai buni” decât cei din ţară sau că alegătorii săi nu sunt la fel ca cei ai Monicăi Macovei. El a precizat că nu e de acord nici cu ideea că electoratul său nu este la fel de bun ca alegătorii Monicăi Macovei.

    Ulterior, Ponta le-a declarat jurnaliştilor că nu vor exista probleme în ceea ce priveşte asigurarea resurselor financiare şi logistice astfel încât la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale toţi românii să poată vota fără probleme.

    MAE anunţă, miercuri, că declaraţia pe propria răspundere necesară pentru românii care votează în străinătate este disponibilă atât pe site-ul instituţiei, cât şi pe cel al Biroului Electoral Central, reamintind că formularul poate fi completat înainte de intrarea în secţia de votare, unde va fi doar semnat.

     

    Joi, 6 noiembrie

    Biroul Electoral Central face publice rezultatele finale ale primului tur al alegerilor prezidenţiale. Potrivit rezultatelor, Klaus Iohannis s-a clasat pe primul loc în opţiunile alegătorilor din diaspora la primul de scrutin al prezidenţialelor, cu 73.912 voturi (46,17%), urmat de Victor Ponta, cu 25.466 de voturi (15,89%), Monica Macovei – 24.342 (15,20%) şi Elena Udrea cu 15.656 (9,78%). Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne în data de 2 noiembrie a fost de 161.262, fiind înregistrate 160.065 voturi valabil exprimate şi 1.169 voturi nule.

     

    Vineri, 7 noiembrie

    Vineri, Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, despre suplimentarea secţiilor de votare în străinătate, el susţinând că BEC a adoptat o hotărâre “care nu confirmă existenţa unei baze juridice, potrivit legii (…) şi nu permite înfiinţarea de noi secţii”. Corlăţean a susţinut că, pentru înfiinţarea de noi secţii de votare, este necesară o întreaga procedură, care cuprinde solicitarea aprobării autorităţilor din statul care acreditează, dar şi chestiuni de ordin logistic, practic, personal, securizarea sediului.

    “Nu putem bulversa oamenii cu câteva zile înainte de vot, din acest punct de vedere, dar printr-o mai bună organizare şi o utilizare la maximum a capacităţii logistice, evident va creşte numărului celor care doresc să voteze”, a justificat ministrul de Externe.

    Ulterior, Biroul Electoral Central a comunicat că organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a MAE, BEC neavând atribuţii legale referitoare la aceste activităţi, precizând că nu există impedimente legale pentru organizarea de noi secţii.

     

    Sâmbătă, 8 noiembrie

    Sâmbătă, în urma comunicatului transmis de BEC, Ministerul Afacerilor Externe a anunţat că se află ” într-un proces de evaluare, privind atribuţiile ce îi revin în baza Legii 370/2004 şi a hotărârilor BEC”.

    Sâmbătă, în ţară au loc mai multe acţiuni de protest faţă de modul în care s-a desfăşurat votul în diaspora. Proteste au avut loc la Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa şi Oradea, la manifestaţii fiind prezente mii de persoane.

    Protestul din Capitală, care a început în Piaţa Universităţii şi a continuat cu un marş spre sediile Guvernului şi MAE, apoi pe Calea Victoriei şi prin Centrul Istoric, s-a încheiat după cinci ore, manifestanţii anunţând că vor continua protestul duminică, de la ora 17.00, la Universitate.

     

    Duminică, 9 noiembrie

    Peste 200 de persoane au participat, duminică, la Braşov, la un miting împotriva lui Victor Ponta şi de solidaritate cu românii din diaspora, iar simultan alţi 300 de simpatizanţi ai PSD au ieşit în stradă, între cele două tabere şi jandarmi având loc îmbrânceli, două persoane fiind duse la Poliţie.

    La Galaţi are loc tot dumunică un miting de solidaritate cu românii din diaspora, îndemnându-i pe trecători să meargă la vot pe 16 noiembrie şi scandând lozinci împotriva lui Victor Ponta, o acţiune similară având loc şi la Suceava.

    Şi în Capitală peste 100 de persoane au protestat, în Piaţa Universităţii din Capitală, unde au scandat “Lăsaţi diaspora să voteze”, dar şi mesaje contra lui Victor Ponta, printre manifestanţi fiind şi un grup care a scandat lozinci antiprezidenţiale.

     

    Luni, 10 noiembrie

    Luni, Ministrul Titus Corlăţean a anunţat că l-a informat pe premierul Victor Ponta că a decis să-şi depună mandatul de ministru, menţionând că MAE îşi menţine poziţia că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul 2.

    Corlăţean a spus că în noaptea de vineri spre sâmbătă, la 23.58, s-a primit la MAE pe fax un comunicat BEC în care se preciza că nu există niciun impediment legal pentru organizarea de noi secţii de votare. El a precizat că în hotărârea anterioară a BEC, act cu forţă juridică, nu există precizarea din comunicat, iar comunicatul nu are forţă juridică.

    El a mai adăugat că MAE îşi menţine poziţia că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul 2. Corlăţean a mai spus că nu accepta ca MAE să fie implicat în jocul electoral al “domnilor Băsescu şi Iohannis”. El a menţionat că l-a informat pe premier că a decis să îşi depună mandatul de ministru.

  • Fallacher, Orange: „Digitalizarea României este abia la început“

    „Mergeţi pe stradă, deschideţi ochii şi vedeţi ce se întâmplă în jur. Eu sunt uimit. Uitaţi-vă ce fac oamenii imediat ce au câteva clipe libere: iau telefonul şi se uită la ecran. Personal, eu cred că suntem în sectorul potrivit de business şi în segmentul potrivit pentru că văd din ce în ce mai mult o creştere a utilizării pentru serviciile noastre. Trăim o revoluţie a societăţii pentru că vedem o schimbare de paradigmă, în care totul se digitalizează, totul devine digital.“

    După trei ani şi jumătate de când a venit în România, Jean-François Fallacher are toate motivele să ne îndemne la un moment de reflecţie asupra evoluţiei industriei de 3 miliarde de euro pe an în care este unul din principalii jucători: strategia sa la preluarea conducerii Orange în iulie 2011 s-a bazat exact pe acest scenariu, al unei explozii a vânzărilor de tablete şi smartphone-uri – de la câteva sute de mii atunci la câteva milioane de unităţi acum, concomitent cu schimbări semnificative în obiceiurile de consum ale clienţilor.

    „Atunci când am venit am încercat să conving echipa că nu există o fatalitate în faptul că suntem în declin, că întreaga piaţă era în depresie. Pariul, şi nu este doar un pariu, ci strategia pe care am executat-o, îşi arată acum roadele“, spune Fallacher făcând referire la poziţia pe piaţă a Orange. Compania s-a distanţat de rivalii Vodafone şi Telekom din punct de vedere al numărului de clienţi pentru serviciile de telefonie mobilă şi a avut anul trecut cele mai mari venituri şi cel mai mare profit net din industrie. Orange revendică acum şi titlul de lider pe segmentul serviciilor de internet mobil prin tehnologia 4G după ce reţeaua a ajuns să acopere aproximativ o jumătate din populaţia României.

    Nu am făcut lucrurile la întâmplare – am avut un plan de care ne-am ţinut – şi care s-a bazat pe trei mari „piloni“: investiţii masive în infrastructură şi tehnologia 4G, intrarea „îndrăzneaţă“ pe piaţa de servicii TV într-un moment în care niciun rival nu mai paria pe o asemenea mutare şi extinderea pachetelor de servicii şi produse digitale ale companiei, spune şeful Orange.

    Din planul de investiţii de 600 de milioane de euro pentru perioada 2012-2015, unul dintre cele mai importante capitole a fost cel dedicat infrastructurii fixe şi mobile, din care o parte a fost pur şi simplu înlocuită. La începutul anului 2011, de altfel, în mare parte din ţară viteza maximă oferită de Orange pentru serviciile de internet era de 220 kbps, prin tehnologia EDGE, în special în mediul rural. A urmat un proiect care a presupus înlocuirea multor elemente ale reţelei, instalate din perioada în care compania îşi dezvoltase businessul, la sfârşitul anilor ’90, şi la finele căreia operatorul acoperea cu servicii de date 3G aproape întreaga populaţie.

    Care a fost „motorul“ pentru această investiţie masivă? Dincolo de cifre şi statistici – care indică spre exemplu că peste 2,5 milioane de smartphone-uri s-au vândut în România doar în 2012 şi 2013 – explicaţia o găsim dacă ne uităm la comportamentul nostru şi al celor din jur, ne aduce aminte şeful Orange. „În mod evident importanţa serviciilor de date este din ce în ce mai mare, vedem din ce în ce mai mult cum utilizatorii mai degrabă se uită la ecranul smartphone-ului, au telefonul în faţa lor, utilizând diferite aplicaţii, în loc să îl ţină la ureche purtând o convorbire. Aceasta este o direcţie-cheie, pe care noi am anticipat-o şi pentru care ne-am pregătit.“

    Următorul pas în investiţiile companiei a fost reprezentat de investiţiile în reţelele de date 4G, tehnologie care urma să permită companiei să lanseze servicii de internet mobil cu viteze comparabile, în sfârşit, cu cele livrate de companiile de comunicaţii fixe. Compania a avut în plan încă din momentul în care a hotărât ce benzi de frecvenţă să cumpere de la statul român la finele anului 2012, după o analiză meticuloasă, care a presupus inclusiv măsurători în teren, să îşi extindă rapid acoperirea pentru datele 4G.

    „Cred că noi am deschis drumul pe piaţă din acest punct de vedere, investind foarte devreme în tehnologia 4G. Întotdeauna în industria noastră există această întrebare: care este momentul oportun pentru a face o investiţie în 4G? Am auzit multe discuţii pe această piaţă că Orange merge prea repede în această direcţie, că investeşte prea mult în 4G. Noi am decis să mergem cu viteza maximă în ce priveşte tehnologia 4G – este un lucru uşor de constatat, pentru că avem cea mai mare acoperire pentru 4G din România, cu mult peste cea a competitorilor noştri“, afirmă Fallacher.

  • Fondul american Elliott reia achiziţiile la Fondul Proprietatea. Acţiunile au urcat la maxim istoric

    Fondul american de hedging Elliott Associates, cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea, a reluat achiziţiile de acţiuni la Fondul Proprietatea, după o pauză de aproape un an.

    În şedinţa de luni,15 septembrie, vehicolul de investiţii Manchester Securities Corporation, controlat de Elliott, a cumpărat un pachet de 26 milioane de acţiuni FP la un preţ de 0,882 lei/titlu. Tranzacţia se ridică la 22,9 milioane de lei.

    În şedinţa de azi, acţiunile FP au atins maximul istoric de 0,906 lei/titlu.

    Soarta viitorului mandat al Franklin Templeton la Fon­dul Proprietatea se de­cide marţi, 23 septembrie, cu doar şa­se zile înainte de ex­pi­rarea actualului mandat câştigat prin licitaţie internaţională în urmă cu patru ani.

    În noul contract de administrare, la ce­rerea fondului american Elliott, cel mai mare acţionar al FP cu peste 15% din capi­tal, au fost introduse comisioa­ne su­pli­mentare pentru Franklin Tem­ple­ton, în afară de comisionul de admi­nis­trare de bază, sub forma unei cote pro­cen­tuale din distribuţiile de cash. Însă ASF a respins în şedinţa de pe 4 august comi­sioa­nele de distribuţie de 2% din dis­tri­buţiile care se fac până la 31 octombrie 2015 şi de 1% pentru cele făcute după 1 no­iem­brie 2015. Aceste co­mi­sioane s-ar fi apli­cat distribuţiilor to­tale, cu excepţia divi­den­delor (in­clusiv răs­cumpărări de acţiuni proprii şi re­tur­nări de ca­pital social). Doar în pri­mele şapte luni din acest an, fondul a făcut dis­tri­buţii de numerar şi răscum­pă­rări de 875 milioane de lei către acţio­nari, sumă care ar fi adus un bonus su­pli­mentar de 18 milioane de lei pentru Templeton dacă ar fi fost în vigoare comisionul de 2%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Planurile lui Juncker pentru Europa: de toate pentru toţi

    Juncker a anunţat că în mandatul său, în următorii cinci ani, niciun alt stat nu va mai adera la UE, pentru că e nevoie mai întâi “să se facă o pauză pentru consolidarea a ceea ce s-a făcut în cele 28 de state membre”, afirmaţie care în Marea Britanie a fost interpretată drept o dezavuare implicită a viitorului referendum de independenţă a Scoţiei. Noul şef al CE a precizat însă că negocierile de aderare vor continua, în special cu statele din fosta Iugoslavie şi cu Albania, ca şi discuţiile vizând parteneriatul cu Ucraina şi Republica Moldova.

    Principala lui temă de interes a fost, de departe, consolidarea coeziunii interne a deciziilor în UE, Juncker cerând parlamentarilor “să reziste tentaţiei de a critica Bruxellesul pentru tot ceea nu merge bine” şi pledând pentru o “guvernanţă economică” a zonei euro, în aşa fel încât “să se încheie situaţia ridicolă a reprezentării uneia dintre cele mai puternice monede din lume de către reprezentanţi care, de cele mai multe ori, se contrazic”.

    În privinţa relaţiilor Comisiei cu Parlamentul şi Consiliul, Juncker a spus: “Să vedem ce putem realiza în practică şi să nu îi plictisim pe cetăţenii noştri cu dezbaterile noastre interinstituţionale. Să rezistăm tentaţiei de a critica Bruxellesul pentru tot ceea nu merge bine. Dacă spuneţi “da” la Bruxelles, nu spuneţi “nu” în altă parte. Trebuie să fim o echipă, conform metodei comunitare de luare a deciziilor”. “Nu trebuie să europenizăm orice problemă, oricât de mică din UE, ci să ne concentrăm pe chestiunile mari”, a adăugat el.

    Pentru stimularea relansării economice a UE, Juncker a promis un plan de investiţii în valoare de 300 mld. euro în energie, infrastructură de comunicaţii şi transporturi şi clustere industriale, menit să crească ponderea industriei la 20% din PIB comunitar. La acest program ar urma să participe Banca Europeană de Investiţii şi sectorul privat, astfel încât să nu fie încălcate regulile stricte privind deficitul bugetar şi datoria publică, căci Juncker a precizat, spre a-i linişti pe parlamentarii de dreapta, că “oricine crede că austeritatea s-a încheiat greşeşte”. În acelaşi timp, încercând să facă pe plac parlamentarilor de stânga, Juncker a propus ca în fiecare ţară din UE să fie stabilit un salariu minim.

    Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE, a comentat că votul pentru Juncker a fost un vot pentru austeritate şi creştere economică. “Sper să le facem pe ambele: fără disciplină fiscală nu există creştere, dar trebuie să mergem mai departe de disciplina fiscală şi să încurajăm creşterea economică printr-un pachet de măsuri dedicate creşterii”, a spus Verhofstadt.

    Parlamentul European i-a validat şi pe cei patru noi comisari europeni pentru posturile rămase vacante după cei comisarii anteriori au fost aleşi deputaţi europeni. Jyrki Katainen (Finlanda), pentru afaceri economice şi monetare şi euro, îl înlocuieşte pe Olli Rehn, Ferdinando Nelli Feroci (Italia) pentru industrie şi antreprenoriat, îl înlocuieşte pe Antonio Tajani, Martine Reicherts (Luxemburg), pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, o înlocuieşte pe Viviane Reding, iar Jacek Dominik (Polonia), pentru programare financiară şi buget, îl înlocuieşte pe Janusz Lewandowski. Cei patru vor face parte din Comisia Europeană pentru restul mandatului actual, care expiră la 31 octombrie.
     

  • Pricopie: Diplomele, gestionate sută la sută de Ministerul Educaţiei. Avem mandat oficial să trecem la tipărirea lor

     “Miercuri a trecut, în şedinţa de guvern, o hotărâre prin care diplomele sunt gestionate de Ministerul Educaţiei Naţionale sută la sută şi vor fi tipărite de Imprimeria Naţională. Avem mandat legal, oficial, să procedăm la tipărirea diplomelor”, a spus ministrul Educaţiei.

    Pricopie nu a estimat o dată de la care va începe tipărirea diplomelor, dar a precizat că demersurile au început.

    Candidaţii care au promovat bacalaureatul anul acesta vor primi adeverinţe, în locul diplomelor, după ce DNA a demarat o anchetă privind monopolul unei companii private pe această activitate.

    Problema eliberării de adeverinţe în loc de diplome a apărut în contextul anchetei procurorilor anticorupţie care cercetează modul în care compania Romdidac, ce funcţiona până în 1989 ca direcţie în Ministerul Învăţământului, a primit dreptul exclusiv de a furniza diplomele şcolare şi universitare, girat succesiv, după 1990, de şefii acestei instituţii.

    Ancheta Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a determinat Ministerul Educaţiei să renunţe la colaborarea cu Romdidac şi să facă demersurile necesare pentru care realizarea diplomelor să se facă de către stat, prin Imprimeria Naţională.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Îl propun pe Cioloş comisar european. Nu pot să nu-i spun azi un nume lui Juncker

     Şeful statului, care pleacă miercuri la Bruxelles pentru Consiliul European extraordinar, a precizat că îl va propune tot pe Dacian Cioloş pentru postul de comisar european.

    Referindu-se la declaraţiile premierului Victor Ponta, care a spus că şeful statului nu are mandat pentru a face nominalizarea de comisar european, Traian Băsescu a spus: ”Eu nu am nevoie de mandat, eu am obligaţia să apăr interesul naţional”.

    Preşedintele a precizat că, şi în timpul guvernelor Tăriceanu şi Boc, desemnarea comisarului european a făcut-o Guvernul, dar ”în bun acord” cu el.

    ”Când Tăriceanu a încercat să o facă de capul lui fiind cocoş cu Vosganian, nu s-a putut”, a adăugat Traian Băsescu.

    El a menţionat că premierul Victor Ponta trebuia să deruleze deja procedura pentru desemnarea comisarului european, care trebuia să fie audiat în comisiile parlamentare de resort.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul preşedinte al Comisiei Europene: UE nu se va mai extinde în următorii cinci ani

     “Nu va exista nici o nouă extindere în următorii cinci ani”, a precizat Juncker în faţa parlamentarilor europeni, care urmează să voteze în cursul zilei nominalizarea sa.

    “UE are nevoie să facă o pauză în procesul său de extindere pentru a consolida ceea ce s-a făcut în 28” de state membre, a adăugat el, amintind că 13 ţări au aderat în ultimii zece ani.

    “În timpul preşedinţiei mele la Comisie, negocierile în curs vor continua, în special cu Balcanii occidentali, care au nevoie de o perspectivă europeană”, a adăugat el.

    Fostul premier luxemburghez a menţionat de asemenea încetinirea procesului de extindere în ultimii ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Băsescu vrea să nominalizeze el comisarul european, dar nu i-am dat mandat. Guvernul nominalizează comisarul

     “În ceea ce priveşte nominalizarea comisarului european, conform Tratatului de la Lisabona şi legii româneşti, Guvernul nominalizează un comisar. Domnul preşedinte vrea să îl nominalizeze el. Eu nu consider că… şi nu i-am dat acest mandat şi, de acum încolo, este foarte important pentru viitor. Aşa cum se întâmplă şi în Germania, cancelarul Merkel nominalizează comisarul, şi peste tot în Europa comisarul european este desemnat de către Guvern, eu nu am cum să accept ca preşedintele să uzurpe un drept care, de altfel, a fost exercitat de către Tăriceanu în 2007 şi de Emil Boc în 2009”, a spus Ponta.

    Luni seara, premierul Victor Ponta a declarat că a primit de la preşedinteleTraian Băsescu o scrisoare în care acesta îi transmite că nominalizarea comisarului european din partea României o face şeful statului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro