BusinessMagazin

Tag: mancare

  • Un deputat USR a mâncat din coşul de gunoi de la Parlament. MOTIVUL ULUITOR pentru care a făcut gestul neaşteptat

    Momente incredibile în Parlamentul României. Un deputat USR a luat o pungă de sărăţele dintr-un coş de gunoi de la Parlament şi a început să mănânce din ea. Este vorba de parlamentarul de Cluj  Adrian Dohotaru. El a anunţat că decis că nu mai cumpere PET-uri şi nici să nu mai folosească farfuriile din plastic cu care eşti servit în Parlament, astfel că îşi aduce de acasă propria veselă. 

    „Parlamentul poate deveni un loc bun, ca simbol, pentru a transmite mesaje într-un mod simplu, decent, uneori în afara logicii conflictuale Putere vs. Opoziţie”, a spus Dohotaru. 

    Un deputat USR a mâncat din coşul de gunoi de la Parlament. MOTIVUL ULUITOR pentru care a făcut gestul neaşteptat

  • Marius Bîcu, De La Ferma, în cadrul MEDIAFAX talks: Până şi ŢĂRANII cumpără mâncare din hipermarketuri

    „Ţăranii au gospodării, grădini şi cresc câteva animale, ceea ce înseamnă că ei pot face mâncare. Şi totuşi, unii înlocuiesc mâncarea proprie cu cea din hipermarket, care de cele mai multe ori e din import. Gogoaşa cu gem e înlocuită de croasantul cu ciocolată, şi asta nu e deloc în regulă”, a spus Marius Bîcu.

    El a menţionat că acest comportament se explică prin faptul că în sate comerţul local este prea slab dezvoltat.

    „Omul merge în sat, găseşte un magazin cam slab dotat, cu puţine produse şi cu singurul avantaj că mărfurile se vând pe datorie. Şi atunci ia calea hipermarketului de la oraş, unde fiecare membru de familie găseşte câte ceva de cumpărat”, a mai spus întreprinzătorul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marius Bîcu, De La Ferma, în cadrul MEDIAFAX talks: Până şi ŢĂRANII cumpără mâncare din hipermarketuri

    „Ţăranii au gospodării, grădini şi cresc câteva animale, ceea ce înseamnă că ei pot face mâncare. Şi totuşi, unii înlocuiesc mâncarea proprie cu cea din hipermarket, care de cele mai multe ori e din import. Gogoaşa cu gem e înlocuită de croasantul cu ciocolată, şi asta nu e deloc în regulă”, a spus Marius Bîcu.

    El a menţionat că acest comportament se explică prin faptul că în sate comerţul local este prea slab dezvoltat.

    „Omul merge în sat, găseşte un magazin cam slab dotat, cu puţine produse şi cu singurul avantaj că mărfurile se vând pe datorie. Şi atunci ia calea hipermarketului de la oraş, unde fiecare membru de familie găseşte câte ceva de cumpărat”, a mai spus întreprinzătorul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un bărbat a cumpărat mâncare pentru doi copii ai străzii. Ce i-a scris chelnerul pe nota de plată a făcut înconjurul lumii

    Un bărbat din India, care se afla în delegaţie şi servea masa la restaurant a avut parte de o întâmplare care l-a lăsat fără cuvinte.

    În timp ce mânca la masă, Kumae Akhilesh a observat că cineva îl privea de dincolo de geam. Când s-a uitat a observat că era vorba despre un băieţel sărman, aşa că l-a invitat înăuntru, iar acesta a venit în restaurant alături de sora lui, scriu cei de la turism.bzi.ro.

    Văzând atâtea bunătăţi pe masă, copiii au început să mănânce cu poftă, fiind flămânzi. După ce au mâncat tot la îndrumarea lui Kumar, cei doi copii i-au mulţumit şi au părăsit restaurantul.

    Când a vrut să achite nota de plată, Kumar a avut parte însă de o surpriză. Chelnerul i-a adus, în loc de bon fiscal, un bileţel pe care scria: “Nu avem o casă de marcat pe care să bătem generozitatea. Să ai parte numai de bine.” Poza cu respectiva notă de plată a devenit virală, oamenii ţinând să aprecieze gestul făcut de bărbat.

    Anul trecut, proprietarul restaurantului PYT din Philadelphia, Statele Unite ale Americii, a postat pe o reţea de socializare nota de plată în valoare de peste 60 de dolari a unui client, pe care se poate citi că acesta a lăsat un bacşiş de doar 20 de cenţi, adică 0,03%. Nu ar fi fost ceva ieşit din comun, dar clientul era un cunoscut jucător de fotbal american, o adevărată legendă pentru cei din oraş.

    Iniţial, reacţiile au fost extrem de dure la adresa gestului făcut de proprietar, acesta fiind acuzat de publicarea unor informaţii confidenţiale. Mulţi clienţi au ameninţat că nu vor mai frecventa restaurantul, iar alţii i-au transmis că lipsa de responsabilitate îi poate aduce chiar falimentul.

    Bărbatul a postat pe aceeaşi reţea de socializare un gest prin care a încercat să explice de ce a ales să facă publică respectiva notă de plată.

  • Românii comandă mai multă mâncare online. Numărul comenzilor pe Foodpanda a crescut cu aproape 60% în 2016

    Topul consumatorilor fideli comenzilor online de mâncare în 2016 este condus de bucureşteni, urmaţi de clujeni şi timişoreni. Conform foodpanda, aproximativ 81% din totalul comenzilor online de mâncare înregistrate în 2016 au provenit din Capitală, peste 11% din Cluj-Napoca şi aproape 3% din Timişoara. Valoarea medie a comenzilor de mancare a rămas relativ asemănătoare cu cea din 2015, situându-se la circa 56 de lei.

    În ceea ce priveşte preferinţele culinare ale românilor care comandă online, cele mai solicitate preparate au fost cele din bucătăria românească, chinezească şi de tip fast-food. Astfel că, ciorba de văcuţă, noodles cu pui, pacheţelele de primăvară şi pizza au fost preparatele preferatele ale anului 2016.

    „Campaniile de marketing, reducerile consistente derulate constant, dar şi introducerea livrărilor în timpul nopţii, în Capitală, sunt principalii factori care stau la baza creşterii numărului de comenzi în 2016. Dacă ne uităm şi la experienţa anilor anteriori vizavi de comportamentul consumatorului online, credem că trendul ascensiv se va menţine în 2017”, declară Radu Bălăceanu, Country Manager foodpanda România. 

    Potrivit acestuia, cele mai multe comenzi de pe platformă s-au înregistrat seara, în intervalul orar 19:30 şi 20:30. Din totalul comenzilor plasate pe platforma foodpanda.ro la nivel naţional, aproximativ 23% dintre acestea au fost achitate de către români cu cardul, restul optând pentru posibilitatea de plată cu cash.

    Datele centralizate de companie arată că, în 2016, aplicaţia mobilă a generat aproximativ jumătate dintre comenzile online de mâncare de la nivel naţional. Cea mai mare comandă înregistrată de platformă în 2016 s-a ridicat la 4.435 de lei, cu adresa de livrare în zona de nord a Bucureştiului, Băneasa.

  • Sezonul Wine barurilor. Cât se investeşte şi cum se fac bani din vin

    Citatul îi aparţine lui Michael Broadbent, unul dintre criticii de vin cu experienţa cea mai îndelungată în domeniul vinurilor, şi este ideal pentru caracterizarea uneia dintre cele mai recente tendinţe în industria HoReCa locală. Civilizarea prin vin reprezintă unul dintre principiile de business pe care, de câţiva ani, au început să se axeze şi fondatorii de wine baruri din România, care transformă obiceiul consumului de vin de calitate dintr-unul odinioară elitist, într-unul cât se poate de familiar pentru din ce în ce mai mulţi consumatori (şi, implicit, pentru bugete variate).

    În prezent, în Bucureşti există aproximativ 12 astfel de baruri, în contextul în care doar în Capitală oferta este una concludentă astfel încât să se facă această încadrare, potrivit lui Laurenţiu Mâţă, consultant în HoReCa şi fondator al companiei de consultanţă Top Hospitality Network România. El pune creşterea popularităţii acestui tip de afacere pe seama dezvoltării pe care a cunoscut-o industria vinului şi la noi în ţară, în ultimii zece ani. Cu această ocazie s-au înmulţit numărul de producători şi implicit, numărul de oameni activi în această industrie. „Inevitabil, industria a început să fie din ce în ce mai vizibilă în piaţă, alocând bugete de marketing substanţiale, fapt care a dus inevitabil la crearea unei nişe de clienţi mai mult sau mai puţin cunoscători, dar interesaţi de vinuri de calitate”, explică Laurenţiu Mâţă.

    Consultantul spune că investiţia într-un wine bar poate să varieze între 50.000 şi 120.000 de euro, în funcţie de dimensiunea spaţiului alocat, de calitatea finisajelor interioare sau de nivelul calitativ şi cantitativ al stocului de vinuri. Recuperarea acestei investiţii ţine de mai mulţi factori, printre care şi nivelul de management şi promovare pe care îl poate imprima afacerii proprietarul acesteia. „Să nu uităm că astfel de afaceri sunt încă la început şi nu au o piaţă de desfacere mare, ci una relativ mică.” Clientul care vizitează frecvent wine barurile îşi doreşte interacţiune constantă cu prietenii. „El îşi petrece timpul în aceste locaţii pentru a descoperi noi vinuri de care să se îndrăgostească. Are între 30 şi 50 de ani, este încrezător în gusturile sale şi îi place să povestească despre experienţele şi gusturile descoperite în lumea vinului”, descrie Mâţă profilul clientului acestor localuri.

    În ceea ce îi priveşte pe antreprenorii care se hotărăsc să deschidă o astfel de afacere, specialistul în HoReCa observă că afacerile de succes de acest tip sunt conduse de persoane bine pregătite în lumea vinurilor, care le cunosc şi despre care pot să povestească în mod constant clienţilor care le trec pragul. Dincolo de gusturi, arome şi buchete, lumea vinurilor înseamnă multă interacţiune umană. De regulă, cei care îşi deschid afaceri pe acest segment interacţionează frecvent cu lumea producătorilor de vin şi au un grad ridicat de cunoştinţe eonologice.

    Bogdan Sandu este unul dintre primii antreprenori de pe piaţa locală care au mizat pe un astfel de concept. El a început cu deschiderea magazinului de vinuri Ethic Wine, în 2008, şi a continuat, în 2014, cu extinderea prin wine barul Tasting Room by Ethic Wine, care include şi componenta de restaurant. Sandu a absolvit Dreptul în 2003, iar înainte de a se orienta spre o afacere cu vinuri a lucrat în domeniul imobiliar. După prăbuşirea pieţei imobiliare, a hotărât să îşi încerce norocul cu wine barul – era familiarizat cu domeniul datorită tatălui său, care produce vinurile Via Sandu pe un teren de 22 de hectare în Drăgăşani, Vâlcea (de aici pleacă anual circa 50.000 de sticle).

    Dacă fratele său s-a concentrat pe dezvoltarea producţiei în Drăgăşani, el a  investit 10.000 de euro în dezvoltarea magazinului de vinuri, în zona Floreasca; ulterior a cheltuit încă 10.000 de euro pentru mutarea într-o nouă locaţie, în aceeaşi zonă (în investiţie nu sunt incluse stocurile de marfă). „E o zonă bună; când am deschis noi nu era chiar atât de în vogă ca acum, când a devenit mai cosmopolită”, descrie el evoluţia cartierului. A pornit cu o selecţie de vinuri deopotrivă autohtone şi de import (50-50%); în prezent au ajuns la 800 de etichete. Face el însuşi selecţia vinurilor împreună cu Lucian, angajat care a lucrat încă de la început în cadrul Ethic Wine. Preţurile pentru fiecare sticlă pornesc de la 20-30 de lei şi depăşesc 2.500 de lei, însă segmentul cel mai vândut este al vinurilor cu preţuri cuprinse între 40 şi 60 de lei. „Nu putem compara piaţa de acum cu cea din urmă cu 10 ani; principala diferenţă este a numărului mare de etichete de vinuri româneşti. În 2008, erau trei-patru producători de vinuri româneşti, acum sunt 40-50; nu vorbim despre cele ieftine.” În prezent, vinurile româneşti domină vânzările: 60% din încasări se datorează celor româneşti, iar 40% sunt de import. Investiţia în magazin a fost recuperată încă din primul an de activitate, iar de atunci afacerea a crescut constant, chiar şi pe timp de criză. „Criza a adus schimbări în ce priveşte genul de vinuri alese; nu s-au mai vândut cele foarte scumpe, dar s-au vândut. Dacă mai demult oamenii îşi cumpărau şase sticle cu 2 milioane; în criză îşi iau şase sticle, de 70 de lei.”

  • Cafeneaua unde poţi mânca şi bea cât vrei. Preţul rămâne acelaşi

    Cafeneaua Ziferblat din Manchester, Marea Britanie are o metodă inedită de-a îşi monetiza afacerea. Clientul nu cheltuieşte bani pentru mâncare, băutură sau Wi-Fi ci este taxat cu 6 pence (30 de bani) pentru fiecare minut petrecut în local, informează BBC

    Clienţii pot mânca brioşe şi bea câte cafele vor pentru că preţul rămâne acelaşi. Astfel un client va cheltui 18 lei pentru  fiecare oră petrecută acolo. Conceptul a apărut în Rusia, iar în urmă cu doi ani şi jumătate a ajuns şi în Marea Britanie.

    Clienţii îşi fac un check in, ca la un hotel, şi check out la plecare când vor fi nevoiţi să plătească.

    “Totul este gratis, mai puţin timpul petrecut aici”, a spus Colin Shenton “Sunt oameni care vin sau câteva minute, timp în care beau o cafea şi mănâncă o bucată de tort şi este în regulă cu noi. Nu există un preţ minim”

    Potrivit lui Shenton sunt destui oameni care petrec 3-4 minute. Timpul maxim petrecut în cafenea a fost de 11 ore, “un tip care scria o carte”.

    Cafeneaua este profitabilă şi 10,000 de clienţi îi trec pragul în fiecare lună.

  • Propria fermă, soluţia pentru cei care vor să mănânce sănătos

     O astfel de idee i-a venit unei companii braziliene, Mandala da Montha, care nu se mulţumeşte doar să vândă produse, ci le permite clienţilor să se implice în operaţiunile fermei de unde provin contra unui abonament, scrie The Independent. Compania se adresează în special generaţiei Millennials, pentru care comoditatea primează, oferind clienţilor posibilitatea să decidă ce se va cultiva pe o parcelă de pământ de zece metri pătraţi şi livrându-le recolta la momentul potrivit.

    Clienţii pot astfel să vadă exact de unde le vine mâncarea, iar firma nu mai este nevoită să lucreze cu distribuitori care cer uniformitate în produse, ceea ce ar duce la aruncarea celor mai puţin aspectuoase. Abonaţii au, de asemenea, posibilitatea să facă schimb de produse între ei, dacă doresc.

  • Restaurantele cu cele mai uimitoare privelişti din lume – GALERIE FOTO

    Restaurant Le 3842, Aiguille du Midi, Franţa

    Situat la 3.842 de metri deasupra nivelului mării, pe vârful Mont Blanc (Chamonix) se află Restaurant Le 3842, un restaurant cu specific franţuzesc ce oferă o privelişte incomparabilă a munţilor din împrejurimi. Locul izolat poate fi accesat doar cu o telecabină, iar în jurul său nu mai există nimic altceva. 

    El Diablo, Timanfaya National Park, Spania

    La restaurantul cu specific barbecue El Diablo, situat în Parcul Naţional Timanfaya, Lanzarote, vizitatorii au oportunitatea de a se bucura de o masă lângă un vulcan. Înainte de a mânca, aceştia pot face şi turul vulcanului, care a devenit inactiv din 1824. 

    The Green Dragon Inn, Matamata, Noua Zeelandă

    Restaurantul este situat în imediata vecinătate a spaţiului unde a fost filmată seria Hobbitul. În jur nu întâlneşti nimic altceva decât terenuri agricole, până când ajungi la locul cu pricina. Acolo eşti brusc transferat în alt peisaj, în lumea hobbiţilor, unde iarba de un verde luxuriant se reflectă uşor în largul apelor.

    Suhail, Abu Dhabi, UAE

    Restaurantul în aer liber, care oferă o privelişte asupra pantelor blânde ale deşertului arab, serveşte mâncare la cea mai bună calitate, inclusiv carne provenind din întreaga lume. Experienţa este una completă doar atunci când prinzi aici şi apusul soarelui.

    Piz Gloria, Lauterbrunnen, Elveţia

    Acest restaurant a devenit cunoscut datorită apariţiei sale în filmul James Bond, în 1969. După filmări, locaţia s-a transformat într-un restaurant şi acum reprezintă un punct de atracţie pentru turişti, în principal pentru pasionaţii sporturilor de iarnă.

    Ithaa Undersea Restaurant, Rangali Island, Maldive

    Ithaa Undersea Restaurant aflat în resortul Conrad din Maldive este, probabil, cel mai cunoscut restaurant subacvatic din lume. A primit nominalizarea de „cel mai frumos restaurant din lume” din partea ziarului New York Daily. Punctul de atracţie constă în faptul că oaspeţii au posibilitatea de a-şi lua masa înconjuraţi de creaturile oceanului, fără a-i atinge nicio picătură de apă.

    Faviken, Jarpen, Suedia

    După părerea unora, acesta este cel mai bun restaurant din lume. Situat în Jarpen, la o oră de zbor de Stockhom, acesta este total înconjurat de natură. În apropiere există un lac şi, în rest, pădure fără sfârşit. Din fericire, dacă vrei să înnoptezi aici, există şi camere unde poţi rămâne.

    Stratosfare, Queenstown, Noua Zeelandă

    Restaurantul Stratosfare oferă o privelişte incredibilă asupra oraşului Queenstown şi asupra lacului Wakatipu. Cu toate că priveliştea este spectaculoasă în timpul zilei, este cu mult mai frumoasă la apus de soare. Şi, datorită designului restaurantului, fiecare masă are se bucură de peisajul deosebit.

     

  • Le-a plăcut atât de mult mâncarea, încât au cumpărat restaurantul. Anul trecut au avut afaceri de 400.000 de euro

    „Gestionarea completă a unui business necesită de multe ori mai multă muncă decât activitatea în consultanţă, însă atunci când îţi place ce faci, parcă totul te împlineşte mai mult. Cred că în orice domeniu este loc de inovare, inclusiv în HoReCa. Şi îmi doresc să construiesc o poveste de succes în jurul Gram”, descrie Adriana Dănilă motivaţia pentru care, după nouă ani în care şi-a dezvoltat cariera în domeniul consultanţei, a început să construiască „ceva al ei”.

    Nu a trebuit să caute prea mult: împreună cu Stelian Olaru, care împărtăşeşte cu ea numărul de ani petrecuţi în consultanţă şi chiar şi compania în care au lucrat anterior, au cumpărat restaurantul ce se afla la baza clădirii de birouri America House din Piaţa Victoriei. „Cred că după nouă ani de consultanţă am considerat că sunt gata să trec de partea «cealaltă» şi să încerc să folosesc experienţa de consultant în management şi organizaţie pentru mine însumi, desigur la o scară mult mai mică”, explică şi Olaru, care vede în Gram Bistro concretizarea unui vis din copilărie.

    Cei doi au cumpărat restaurantul Gram Bistro, unde obişnuiau să ia masa, în noiembrie 2015. Au investit aproximativ 100.000  de euro până în prezent, iar pentru 2016 estimările lor se referă la o cifră de afaceri de aproximativ 400.000 de euro, în care sunt incluse atât vânzările din activitatea regulată, cât şi din evenimente private organizate în locaţie. Pentru anul acesta, şi-au fixat ca obiectiv o creştere de 25%, pentru a atinge pragul de 500.000 de euro. În 2015 au pornit cu opt angajaţi, iar în prezent numărul acestora aproape s-a dublat, ajungând la 18.

    Adriana Dănilă a absolvit cursurile Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale Bucureşti şi ulterior un program de master în economie la Wirtschaftsuniversitaet, din Viena. În 2006, şi-a început activitatea profesională în consultanţă de management, acoperind o gamă largă de proiecte: optimizare de procese, dezvoltarea strategiei şi a sistemelor de urmărire a performanţei, management de proiect, reorganizare, outsourcing, fuziuni şi achiziţii. „Ideea de a lucra în consultanţă m-a atras încă dinainte de a termina facultatea: expunerea faţă de diverse sectoare de activitate, ocazia de a învăţa metode de rezolvare a unei multitudini de probleme cu care companiile se confruntă şi satisfacţia de a vedea rezultatele implementării soluţiilor propuse”, îşi descrie Dănilă atracţia pentru acest domeniu.

    Experienţa în consultanţă i-a adus chiar mai multe beneficii decât se aştepta iniţial. „Am învăţat multe nu doar de la colegi, ci şi de la clienţii din middle şi top management cu care am lucrat. Desigur, nu a fost totul lapte şi miere: ziua calendaristică pare să aibă uneori prea puţine ore pentru o zi de consultanţă, însă odată intrat în ritm, pregătirea prezentărilor pentru board la 11 noaptea nu mai este o problemă.” Cel mai important în consultanţa de management este, din punctul de vedere al Adrianei Dănilă, faptul că întotdeauna interesul clientului este poziţionat pe primul loc: „Nu are rost să «tragi» de proiecte pentru a încerca să mai câştigi câteva zile facturabile. Din experienţa mea, dacă un client vede că nu îi pui doar o soluţie teoretică în braţe, ci îl ajuţi cu adevărat să o implementeze şi să o preia în afacerea curentă, cu siguranţă te va suna în câteva luni pentru un alt proiect.” Stelian Olaru vede în achiziţia afacerii din Piaţa Victoriei împlinirea unui vis din copilărie: „Dezvoltarea unui restaurant care să creeze experienţe şi amintiri plăcute”.

    El este licenţiat al Facultăţii de Administrare a Afacerilor Bucureşti şi a urmat un master în cadrul Université d’Orléans. Munca în consultanţă a început-o în aceeaşi firmă cu Adriana Dănilă şi a acoperit mai multe direcţii: reorganizare, restructurare, dezvoltare de planuri de afaceri şi strategii de intrare pe piaţă, management de proiect, redefinirea proceselor interne, dezvoltarea şi implementarea unor diverse iniţiative de îmbunătăţire a performanţei şi optimizare a costurilor, sisteme de management şi analiză a costurilor, trainer. „Probabil că la fel ca o mare parte a celor din generaţia mea, eram foarte interesat de lucrul în corporaţie pentru a învăţa «cum se face treaba ca lumea».” El nu se gândise anterior la domeniul consultanţei de management neapărat, dar în urma unui concurs la Viena a primit o ofertă şi s-a gândit că este un bun punct de plecare în carieră.

    An după an, s-a definit tot mai clar ideea că nu ar schimba munca în consultanţă cu siguranţa unui job într-o structură fixă corporatistă pentru nimic în lume: „devenisem dependent de provocări.” Crede că în plan personal cel mai mare câştig adus de acest tip de muncă a fost dezvoltarea abilităţii de rezolvare a problemelor. „Când eşti «pe proiect», nu poţi să te limitezi strict la activităţile trecute în contract la momentul iniţial. Consultantul trebuie să ajute clientul să rezolve o problemă. Trebuie să fii flexibil şi «pe fază». Mai ales că uneori decizia de a-ţi fi încredinţat un proiect se ia de fapt în 5 minute la o cafea după o întrebare de genul «Tu cum ai aborda…»”. De asemenea, Stelian Olaru consideră că este foarte important să fie furnizate soluţii realiste şi adaptate companiei clientului. „Orice proces, proiect sau idee se implementează prin oameni. Nu are niciun sens să vrei să implementezi ceva state-of-the-art într-o organizaţie unde ştii că după ce proiectul de consultanţă s-a încheiat soluţia nu ar funcţiona, ci ar fi doar pusă într-un sertar în categoria «avioane de la consultanţi»”, explică el.

    Activitatea de trainer a fost importantă pentru el în ultimii ani şi spune că o practică cu drag şi acum. După ce au cumpărat restaurantul, în noiembrie 2015, Adriana Dănilă şi Stelian Olaru au început lucrările de renovare în weekendul extins de 1 Decembrie. Încă dinainte de preluare, conceptul de viitor pentru Gram fusese gândit împreună cu diverşi specialişti pentru fiecare detaliu: de la reutilarea bucătăriei şi renovarea spaţiului până la designul suportului de sticle din bar şi poziţia corpurilor de iluminat. „Venind din consultanţă, cu experienţă zero în HoReCa, desigur că am angajat specialişti care să ne ajute cu detaliile operaţionale”, explică cei doi.