BusinessMagazin

Tag: mall

  • Lanţul autohton de restaurante Spartan se extinde în Mega Mall şi prognozează vânzări de 600.000 de euro în primul an

    Lanţul de restaurante de tip fast-food Spartan a deschis o nouă unitate în Mega Mall Bucureşti şi estimează vânzări de circa 600.000 de euro în primul an de activitate, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Totodată, reţeaua îşi propune să deschidă câte un restaurant în fiecare mare centru comercial din capitală. La ora actuală, sub marca Spartan funcţionează 24 de restaurante în toată ţara.

    Investiţia în noul restaurant este de 70.000 de euro. Prognoza de vânzări de 600.000 de euro este una realistă, potrivit reprezentanţilor lanţului de restaurante, având în vedere prognozele iniţiale şi cifrele din primele două luni şi jumătate de la deschidere.

    “Credem că la baza volumului mare de vânzări pe care l-am anticipat, şi care se şi confirmă până acum, stă franciza Spartan, un concept de foarte bună calitate care şi-a confirmat deja succesul atât în Bucureşti, cât şi în alte mari oraşe din ţară. Mega Mall, chiar dacă este un mall nou, are un trafic bun şi în continuă creştere, iar noi oferim produse de calitate la un preţ corect şi promoţii periodice, lucru apreciat de clienţii acestui tip de restaurante”, declară Constantin Puiu, Senior Partner Spartan Food, care a preluat franciza Spartan pentru Mega Mall Bucureşti. “Investiţia pe care am făcut-o s-a concretizat aşa cum ne-am dorit şi datorită echipei Mega Mall, cu care am colaborat foarte strâns, precum şi ca urmare a traficului numeros şi diversificat de aici. De asemenea, implicarea echipei mele este foarte importantă pentru a crea o atmosferă plăcută şi prietenoasă pentru clienţi, dar şi pentru a putea preîntâmpina şi rezolva problemele inerente la deschiderea unui nou restaurant. Extinderea noastră în Bucureşti, în această a doua locaţie, s-a bazat pe succesul restaurantului Spartan din Sun Plaza Shopping Center, primul deschis în Bucureşti şi inaugurat în mai 2014. Restaurantul a înregistrat în iunie 2016 o creştere a cifrei de vânzări de peste 40%, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, rezultat excelent datorat traficului foarte mare generat de chiriaşii importanţi şi foarte bine aleşi din acest centru comercial. Succesul din Sun Plaza a constituit rampa de lansare a extinderii din Bucuresti”, a adăugat Constantin Puiu.

    În prezent, în Spartan Mega Mall se înregistrează un trafic de aproximativ 10.000 de clienţi pe lună, număr obţinut din numărul de bonuri eliberate la casă. ;ajoritatea clienţilor nu cumpără doar pentru ei, astfel că cifra totală a clienţilor serviţi se situează la circa 15.000.

    Planul de dezvoltare a reţelei Spartan pentru Bucureşti include deschiderea a încă trei noi restaurante pentru anul în curs şi inaugurarea a încă două în 2017. Acestea se vor adăuga celor din Sun Plaza şi Mega Mall, şi vor fi deschise atât de Spartan Food Restaurante, compania deţinută de Constantin Puiu, cât şi de alţi francizaţi.

    “Extinderea în capitală se produce ca o mişcare firească, pentru că Bucureştiul a confirmat că este potrivit ca destinaţie strategică pentru franciza Spartan. Bucureştenii apreciază conceptul original, stilul de meniu şi orientarea noastră către mâncare sănătoasă, factori ce ne diferenţiază de majoritatea fast-food-urilor existente la ora actuală pe piaţă”, declară Ştefan Mandachi, CEO Strong MND, compania deţinătoare a francizei Spartan.

    Spartan este o reţea de restaurante care a plecat de la un concept de inspiraţie grecească pe care l-a individualizat într-un mod original. In momentul de faţă cele cinci sosuri servite in restaurantele Spartan sunt marcă înregistrată. Reţetele folosite sunt pe bază de carne frăgezită în iaurt, care nu conţine aditivi, iar lipia sau pyta, cum apare în meniu, este pregătită în faţa clientului. Toate produsele din carne sunt în prealabil supuse analizelor.

    Spartan face parte din grupul de francize Strong MND, companie francizoare care deţine şi platforma francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 de Ştefan Mandachi şi numără 24 de restaurante, dintre care 11 sunt restaurante proprii şi alte 13 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 15 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva.

    SC Spartan Food Restaurante SRL este firma care a primit franciza Spartan pentru Mega Mall. Compania a fost înfiinţată de Constantin Puiu în anul 2014 şi a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de peste 500.000 de euro.

     

     

     

     

     

     

  • De la 1 septembrie se inaugurează un nou loc de distracţie pentru bucureşteni – GALERIE FOTO

    AFI Palace Cotroceni adaugă o altă componentă mall-ului din Cotroceni pentru a atrage şi mai mulţi clienţi, un parc de aventură unde atât  adulţii “amatori de senzaţii tari”, cât şi începătorii se pot căţăra pe construcţiile realizate pe zidul din zona de food court.

    De la 1 septembrie în AFI Palace Cotroceni se va deschide AFI Aventurier, cel mai mare parc de aventură dintr-un mall din Europa, potrivit reprezentanţilor companiei. În amenajarea spaţiului au fost investiţi peste 200.000 de euro şi a fost dezvoltat de Capitala Aventurii, companie specializată în construcţia de parcuri de aventură indoor.

    AFI Aventurier este se află în zona de food court a mall-ului şi cuprinde un traseu pentru adulţi cu peste 25 de segmente, cu grade diferite de dificultate, dar şi un traseu pentru copii. Cel mai înalt punct se află la aproape 26 de metri înălţime, comparabil cu o clădire de 9 etaje. Tot aici se află şi o pânză de păianjen de 250 mp. De asemenea, a fost instalată cea mai lungă tironială dintr-un mall din Europa.

    Parcul va fi deschis publicului începând cu 1 septembrie cu un orar de funcţionare 10-23. Preţul unui bilet va fi de 50 de lei pentru adulţi (o oră şi jumătate) şi 20 de lei pentru copii şi 15 anagajaţi, alpinişti, vor superviza vizitatorii. 

    “Noi nu ne-am poziţionat doar ca un centru comercial, ci ca o destinaţie cu opţiuni multiple de shopping şi de petrecere a timpului liber. Fără îndoială, zona de entertainment va rămâne în continuare un punct forte şi un element de atracţie în rândul vizitatorilor noştri şi nu în ultimul rând, o parte integrantă din strategia noastră de dezvoltare pe termen mediu şi lung”, a declarat Sorin Scîntei, General Manager AFI.

    David Hay, CEO al AFI Europe, a declarat că nu poate estima un număr de vizitatori ai parcului dar că se aşteaptă ca mii de oameni să încerce noul loc de distracţie al mall-ului. 

     

  • Adevărul de la raft. Care este diferenţa dintre Auchan şi Kaufland

    Kaufland şi Auchan sunt printre cele mai mari reţele din comerţul modern, cu prezenţă puternică în România. 

    Afacerile Kaufland au avut anul trecut un salt de 13% comparativ cu 2014, astfel că lanţul de hipermarketuri a devenit primul retailer din economie care depăşeşte pragul de 2 mld. euro cifră de afaceri, după ce businessul a crescut constant an de an. Kaufland îşi setase acest obiectiv pentru 2018, însă l-a atins cu trei ani mai devreme, datorită expansiunii rapide, politicii de preţuri mici şi a reducerii TVA la alimente.

    Totuşi, între cei doi retaileri, Auchan şi Kaufland, există o diferenţă esenţială pe care clienţii trebuie să o cunoască. 
     

  • Bicicletele Pegas merg lângă mallul Promenada într-un spaţiu de 200 de metri pătraţi

    Andrei Botescu, tânărul care a readus pe piaţă în urmă cu patru ani brandul Pegas, se duce cu bicicletele sale într-un magazin de 200 de metri pătraţi situat lângă mallul Promenada din zona Barbu Văcărescu, acolo unde lucrează în jur de 30.000 de corporatişti. Investiţia se ridică la 60.000 de euro, iar proiectul va cuprinde magazinul, o terasă şi un depozit.

    „Am făcut o construcţie mai modernistă lângă Promenada, ideea noastră vine de la faptul că vrem să ne apropiem mai mult de oamenii care lucrează în corporaţii. Va fi un centru de comercializare unde o să experimentăm mai mult, pe lângă gama de biciclete Pegas, adăugăm şi alte produse dezvoltate de noi, precum cămăşi pentru biciclişti sau şosete. De asemenea, avem ideea de a crea şi blugi”, a spus Andrei Botescu, fondator şi director general al companiei.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • Retailerul de modă care a speculat criza în folosul său. În primele şase luni ale acestui an a făcut afaceri de 2,5 milioane de euro

    Alin Stanciu spune că, după ce ani de zile şi-a construit cariera în Cluj-Napoca, s-a mutat la Bucureşti şi acum nu s-ar mai putea adapta la ritmul potolit de acolo. Capitala a ajuns să îi placă mult şi se gândeşte să se întoarcă să locuiască în Ardeal doar la pensie: „Tempoul de acolo nu-i de mine; am norocul că în Bucureşti găsesc provocări şi oameni de la care să înveţi tot timpul“. Provocarea sa actuală este FashionUP, operată de compania Fup Distribution, mallul de haine pe care l-a lansat în 2009. Cu afaceri de până în 2 milioane de euro anul trecut, cifra a crescut spectaculos anul acesta, ajungând în primele şase luni la 2,5 milioane de euro; pentru tot anul antreprenorul se aşteaptă la vânzări de 6-7 milioane de euro.

    Retailerul FashionUP se poziţionează în zona medium spre high; numărul de produse listate se ridică la circa 35.000 şi sunt încadrate atât în categoria celor mai ieftine, cât şi foarte scumpe. Valoarea medie a coşului de cumpărături a ajuns la 65 de euro în luna iunie a acestui an (pentru 1,8 produse), în contextul în care coşul mediu în online-ul de fashion în România este de 40 de euro, potrivit antreprenorului. Mai spune că în ultima lună au vândut 22-23.000 de produse, adică în jur de 1.000 în fiecare zi lucrătoare.

    A absolvit Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologie a Informaţiei din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai în 1996, iar după câteva tentative în domeniul telecom şi-a dat seama că îşi doreşte să îşi dezvolte cariera în alt domeniu. La încheierea studiilor, a început să lucreze în regim de freelancing (termen care nu era popular la vremea respectivă) în proiecte de design pe calculator. „Am lucrat vreo trei săptămâni în Corel, programul de design folosit cu precădere atunci. După trei săptămâni în care am învăţat 12 ore pe zi, eram într-un final pregătit să fac design.“

    Vreme de un an a scris lucrări de diplomă, a făcut proiecte de desen tehnic pentru câteva fabrici din Cluj-Napoca, de pildă etichete de conserve şi de ape minerale, s-a înscris la un concurs de angajare pentru reprezentanţa din Cluj-Napoca a Toshiba. Era vorba de un post de manager, iar el avea 26 de ani şi niciun fel de experienţă în domeniu. Într-un context de împrejurări favorabile, după ce unul din cei patru aleşi s-a retras din concursul ce urma să se desfăşoare pe parcursul a trei luni, a primit şansa de a se înscrie în competiţie, mai mult pentru a ţine locul alesului iniţial. Deşi conducerea Toshiba nu se aştepta, după câteva luni de competiţie el şi colega din echipa lui s-au detaşat net de restul colegilor în ce priveşte vânzările realizate. „Am sărit astfel la o poziţie de management, absolut conjunctural, moment în care mi-am lăsat barbă, fiindcă toată lumea era mai în vârstă decât mine“, spune el, mai în glumă, mai în serios.

    După un an şi jumătate, în 1998, s-a angajat ca branch manager în cadrul Telemobil (redenumit Santel, apoi Zapp, ulterior vândut lui Cosmote şi redenumit Telecom). De la Zapp a trecut, în 2000, la postul de director regional al Cosmorom (Cosmote), poziţie pe care a deţinut-o mai mult de cinci ani. A plecat când a observat cum compania ajunsese la un punct în care conducerea nu mai era interesată de expansiune, iar lupta se ducea între participaţiile în companie dintre grecii de la OTE şi Romtelecom. A făcut pasul spre antreprenoriat lansând împreună cu un prieten o agenţie de publicitate cu toate serviciile, care să includă şi o reţea de magazine de telefonie mobilă.

    Firma era dealer principal al Connex şi a deschis cinci magazine pe care, după aproximativ un an, le-a vândut către un jucător  naţional. „Bine am făcut, pentru că se terminase frenezia cu abonamentele şi magazinele vindeau mai mult accesorii.“ A rămas în zona de media şi advertising, unde a dezvoltat o serie de servicii în zona de creaţie pentru companii, după care au început să cumpere şi spaţiu media; a simţit astfel nevoia să facă propriul produs media, revista de fashion J’adore, pe care au lansat-o în 2003. Aceasta a devenit populară în Cluj-Napoca, iar ulterior au cumpărat şi participaţiile unui radio din Cluj-Napoca. Următorul pas a fost asocierea cu grupul Realitatea Caţavencu, prin care a lansat revista şi la nivel naţional.

    În 2006 a plecat din Cluj: „Toată lumea a tras de mine să vin la Bucureşti, în perioada în care lucram ca angajat, însă eu voiam să rămân la Cluj; am venit când am simţit că nu mai găsesc provocări acolo.“ În iunie 2009 a lansat businessul FashionUP Online Mall, gândit ca un centru comercial în mediul online. Investiţia iniţială s-a ridicat la 200.000 de euro, la care a participat şi antreprenorul Marius Ghenea (dar el a ieşit din companie în 2014); apoi Stanciu a mai investit 200.000 de euro. „I‑am dat drumul fix în criză şi a mers bine tot timpul, până în 2013.“

     

     

  • Wolrd Class România deschide un nou club, cu o investiţie de un milion de euro

    Acesta va deţine un o piscină semi-olimpică, o sală de fitness echipată cu aparate de ultimă generaţie, un studio de aerobic şi unul de cycling, cât şi o zonă special amenajată pentru antrenamentele de functional fitness. Peste 20 de antrenori, pregătiţi la standarde internaţionale, vor prelua antrenamentele personale şi cele de group fitness. Pentru relaxare, clubul include o zonă cu saună uscată.

    „Succesul enorm al cluburilor din Titan şi din Mega Mall şi cererea mare pentru serviciile noastre ne-au convins de potenţialul zonei. Astfel am hotărât să deschidem World Class Park Lake. Ne bucurăm că misiunea noastră de a îmbunătăţi radical stilul de viaţă al românilor a creat o nevoie puternică pe piaţa locală. Vom răspunde acestei nevoi şi vom continua extinderea reţelei în următoarea periodă”, a declarat Mikael Fredholm, CEO World Class România.

    Clubul va fi integrat în categoria Silver de abonamente şi va derula săptămânal peste 40 de clase de group fitness. De asemenea, clienţii World Class vor putea beneficia de antrenamente personale, alături de antrenori profesionişti. 

  • Hobby de CEO: „Personalitatea noastră şi modul în care investigăm lumea şi învăţăm se formează de foarte mici“

    Anul trecut, companiile au înregistrat plusuri de doi digiţi, iar pentru 2016 planurile sunt la fel de ambiţioase şi vizează deopotrivă extinderea reţelei Ana Pan, intrarea cu două spaţii în malluri, dar şi investiţii în domeniul hotelăriei. Ana Hotels este cea mai mare companie hotelieră cu capital autohton din România, deţine şapte hoteluri, cel mai important activ al grupului fiind Athénée Palace Hilton. Introducerea sistemului japonez de lucru kaizen în producţie pentru reducerea pierderilor, extindere, investiţii, noul brand Ana Baking Co, intrarea cu spaţii în malluri sunt doar o parte dintre lucrurile care s-au întâmplat de când a preluat conducerea firmelor. Înainte de a prelua conducerea firmelor, ea a petrecut zece ani peste hotare, mai întâi la studii în SUA, iar apoi ca angajată a firmei de consultanţă McKinsey.


    Ce hobby aveţi şi cât timp dedicaţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Sportul de toate felurile. De mică am fost foarte competitivă, făcând parte din echipa naţională de călărie, am făcut deopotrivă tenis şi tir la nivel competiţional, iar apoi schi cu echipa de la facultate. Acum, eu şi soţul meu ne antrenăm pentru triatloane, deci alergăm, înotăm şi mergem mult pe bicicletă. Încerc să petrec cel puţin o oră pe zi făcând sport, indiferent dacă ne trezim la ore foarte matinale sau alergăm la ore târzii.

    Cărţile, mai ales cele de business şi biografii ale unor oameni care mă inspiră. Citesc momentan în paralel mai multe cărţi interesante: Straight from the Gut de Jack Welch, fostul CEO al General Electric, cartea autobiografică a lui Richard Branson, The Hard Thing about Hard Things a lui Ben Horowitz şi How Will You Measure Your Life a lui Clayton Christensen de la Harvard Business School. Caut în principal să mă inspir din viaţa acestor oameni excepţionali, să învăţ tehnici de management din cele încercate şi rafinate de ei, cât şi să investighez cum pot defini mai bine ce înseamnă succesul profesional şi personal pentru mine.

    Aspire. Weekendul este în mare parte dedicat proiectelor Aspire Academy, programul educaţional pe care l-am început alături de patru prieteni buni acum cinci ani. Prin cele patru programe pe care le susţinem, Aspire High School, Aspire Academy, Aspire Young Professionals şi Aspire Teacher Training, mai nou, dorim să inspirăm viitoarea generaţie de lideri tineri din România pentru a visa şi reuşi să facă mai mult decât ne impune mediul în care trăim. Aducem profesori de la Harvard, Stanford şi Wharton în fiecare vară, alături de oameni de success din România, şi predăm leadership, dezvoltare personală şi antreprenoriat. Programul Aspire Teacher Training va fi lansat în toamnă şi are ca obiectiv să oferim educatorilor din şcolile publice modele practice de pedagogie pentru a inspira şi motiva copiii de mici. Personalitatea noastră şi modul în care investigăm lumea şi învăţăm se formează de foarte mici, aşa că Aspire îşi propune să abordeze formarea personală cât mai devreme.

    Ce corespondenţe există între sport şi afaceri?

    Competitivitatea, anduranţa, răbdarea şi strategia, spiritul de echipă şi învăţarea modului de a câştiga cât şi de a pierde, dar a reveni mai puternic.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    Cu siguranţă. De multe ori, în Herăstrău sau la bazin mă întâlnesc cu parteneri de afaceri, aşa că o alergare se poate transforma într-o discuţie inspiraţională de business şi despre noile trenduri din piaţă.

    Care sunt regulile din sport folositoare în afaceri?

    Etica – joc mereu după regulile definite, pentru că în sport, ca şi în afaceri, renumele merge mai departe de linia terenului de tenis.
    Susţinerea echipei în momentele grele – cu echipele de la Ana Hotels şi Ana Pan alergăm la maratoanele din Bucureşti, iar spiritul de echipă şi susţinerea celor care rămân în urmă pentru a-i face mai competitivi se reflectă perfect în stilul meu de leadership.
    Consecvenţa – devii mai bun dacă persişti în antrenamente.

    Care sunt regulile obligatorii deopotrivă în sport şi în afaceri?

    Etica, fairplay-ul.

    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată?

    Scufundările cu rechini. Aventurile extreme nu mă pasionează în mod special.

    CUVÂNT:
    „Bravo!“ Îmi place să-mi încurajez echipa des pentru toate lucrurile excelente pe care le fac.

    CARTE:
    Am început să citesc destul de târziu din păcate, aşa că mai am mult de acumulat până pot defini o preferinţă care să merite. În acest moment m-a marcat pozitiv cartea lui Barack Obama, Dreams from my Father.

    PERSONALITATE:
    Barack Obama – am locuit în America timp de şase ani, perioadă în care Obama era la conducerea ţării, iar valorile sale şi stilul său inspiraţional în comunicare sunt foarte rare la personalităţile publice.

    SPORTIV:
    Novak Djokovic – este un sportiv complet şi cu un simţ al umorului apetisant.

  • Mega Mall a investit 650.000 de euro într-o rampă rapidă de acces pentru maşini

    Centrul comercial Mega Mall Bucuresti a inaugurat o cale rapidă de acces pentru maşini, in urma unei investitii totale de 650.000 de euro.

    Rampa are o lungime de 160 de metri, înălţime comparabilă cu cea a unui bloc de 10 etaje şi permite parcurgerea celor şapte niveluri de parcare ale centrului comercial în 30 de secunde.

    Parcarea Mega Mall are o capacitate totala de 3.000 de locuri, dispuse pe 7 niveluri, dintre care 1.000 sunt situate pe acoperis. Prin intermediul rampei, vizitatorii centrului comercial pot ajunge direct la zona de food court si divertisment de la nivelul doi.

    Mega Mall este cel mai nou centru comercial inaugurat in Bucuresti de grupul de investitii si dezvoltare NEPI. Centrul comercial este rezultatul  unei investitii de 165 de milioane de euro şi are o supfaţă totală de 230.000 metri patrati. Mall-ul dispune de un spatiu inchiriabil de 75.000 de metri patrati, dispusi pe 4 niveluri, si gazduieste in prezent 220 de magazine.

     

  • CBRE preia managementul celor patru mall-uri ale Immofinanz din România, semnând astfel cea mai mare tranzacţie locală de property management

    CBRE Romania a preluat administrarea portofoliului de retail al Immofinanz, semnând astfel cea mai mare tranzacţie de property management din România. Începând cu 1 iunie, CBRE administrează cele patru centre comerciale deţinute de către Immofinanz în ţară: Polus Center din Cluj, Maritimo Shopping Center din Constanţa, Gold Plaza din Baia Mare şi Piteşti Mall, cu o suprafaţă închiriabilă totală de 147,824 mp.

    Cele patru centre inregistreaza in total peste 600 de chiriasi, nume sonore din fashion, food si entertainment. Polus Center este cel mai dinamic centru comercial din Cluj, are o suprafata totala inchiriabila de 63.000 mp, printre chiriasii-ancora numarandu-se Carrefour, Decathlon, Zara, H&M, C&A and Cinema City. Maritimo Shopping Center detine 50.000 mp de suprafata  comerciala si are printre chiriasi branduri importante de fashion ca Peek&Cloppenburg, H&M, Inditex Group (Zara, Bershka, Stradivarius, Pull&Bear), C&A, LC Waikiki. Centrul comercial Gold Plaza din Baia Mare are o suprafata inchiriabila de 32.000 mp, iar printre chiriasi Cora, Cinema City, H&M, Pimkie si Orsay, iar Pitesti Mall detine 18.600 mp de spatii comerciale si are magazine precum C&A, H&M sau Kenvelo.

    CBRE este consultantul de real estate cu cele mai multe mandate de retail property management, cele noi patru centre adaugandu-se Sun Plaza din Bucuresti si Felicia Shopping Center din Iasi, centre comerciale aflate déjà in administrarea CBRE.

    Pe langa cele doua birouri din Bucuresti, cel din Iasi si cel din Timisoara, CBRE va deschide noi birouri in Cluj, Constanta, Pitesti si Baia Mare, in centrele comerciale preluate.

  • Oraşul ce va fi construit cu 1 miliard de dolari, dar în care nu va locui nimeni

    Undeva în deşertul american, între New Mexico şi graniţa dintre SUA şi Mexic, se va ridica un nou oraş, scrie CNN.

    Oraşul construit este planificat pentru p populaţie de 35.000 de oameni şi va avea un centru de business modern, case în suburbii, şosele, parcuri şi mall-uri şi o biserică. Însă nu va fi locuit de nimeni.

    Proiectul se numeşte CITE (Center for Innovation, Testing and Evaluation) şi se doreşte să fie un model al unui oraş american obişnuit. Oraşul va fi o zonă de test pentru noile tehnologii şi inovaţii.

    Proiectul în valoare de 1 miliard de doari, finanţat de către Pegasus Global Holdings, va avea o zonă de 24 de km2 pentru experiemente ambiţioase în domenii diverse, precum: construcţii, securitate, comunicare sau transport.

    CITE va include zone specializate pentru dezvoltarea unor noi forme de agricultură, energie, şi de tratare a apei. O reţea subterană de colectare a datelor va oferi un feedback detaliat, în timp real.

    “Noile servicii şi tehnologii pot fi testate fără a perturba viaţa de zi cu zi”, spune Robert Brumley, director Pegasus Global Holdings.

    Astfel într-un oraş fără populaţie se vor putea testa vehiculele autonome monitorizate din aer de către drone. Casele ar putea fi construite în aşa fel încât să reziste catastrofelor naturale, şi echipate cu echipamente robotizate. Se vor putea utiliza surse de energie alternative, cum ar fi toriul, acesta poate fi folosit drept combustibil în multe tipuri de reactoare, precum cel pe bază de fluorid de toriu lichid (dizolvat în sare), prescurtat LFTR (Liquid Fluoride Thorium Reactor).

    “Am putea testa anumite lucruri mult mai agresiv, nu vor exista riscuri de pierdere de vieţi omeneşti. Acest loc ar trebui să devină un magnet pentru oamenii cu idei”, a mai spus Brumbley.
    Acesta a mai spus despre CITE că ar putea fi un pas intermediar între testarea din laborator şi public.