BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Iohannis amână convocarea consultărilor până la cristalizarea unei majorităţi parlamentare asumată

    Preşedintele Klaus Iohannis amână convocarea unor noi consultări cu partidele parlamentare pentru formarea noului guvern până la cristalizarea unei majorităţi. „Este foarte clar că încercările de a forma guverne minoritare nu au dus la rezultate”, adaugă şeful statului.

    „Din păcate, ultima propunere nu a întrunit un nunăr suficient de posibile voturi şi guvernul Ciucă nu s-a mai prezentat în Parlament. Între timp, partidele au reluat între ele discuţiile”, spune Klaus Iohannis.

    El afirmă că va amâna convocarea partidelor parlamentare până la cristalizarea unei majorităţi asumate de formaţiunile politice.

    „Este foarte clar că încercările de a forma guverne minoritare nu au dus la rezultate şi nu pot să accept astfel de abordări. Voi aştepta cu consultările formale până când din discuţiile dintre partide se cristalizează o majoritate asumată de partidele care vor dori să propună un guvern. Abia atunci voi convoca consultări pentru formarea noului guvern”, conchide şeful statului.

  • Ion Cristoiu: Bietul Florin Cîţu, pe post de Elena Ceauşescu a lui Klaus Iohannis

    Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

    „Miercuri, 27 octombrie 2021, seara, un confrate cu care mai discut la telefon despre ceea ce I.L. Caragiale ar fi numit Situaţiunea, mi-a povestit c-a întrebat pe un lider PNL (altul decît Rareş Bogdan, amicul Presei de toate culorile) ce face partidul după ce negocierile cu PSD şi USRPLUS pentru trecerea prin Parlament a unui Guvern minoritar au eşuat.

    Întrebarea îşi avea tîlcul ei. Luni, 25 octombrie 2021, tot seara, s-a dat „pe surse” informaţia despre o întîlnire la Cotroceni a preşedintelui cu Florin Cîţu şi Nicolae Ciucă despre stadiul negocierilor; şi tot „pe surse” s-a difuzat informaţia potrivit căreia Klaus Iohannis a cerut flexibilizarea mandatului primit de Nicolae Ciucă. Joi, 21 octombrie, dimineaţa, Biroul Permanent al PNL s-a întrunit de urgenţă şi l-a ales pe Nicolae Ciucă pentru propunerea de desemnare în perspectiva consultărilor de la Cotroceni.

    Totodată, BNP i-a dat lui Nicolae Ciucă mandatul de a negocia pentru formarea unui guvern minoritar PNL – UDMR. Luni, 25 octombrie 2021 era clar că Nicolae Ciucă nu poate forma un Guvern minoritar. Ar fi fost de aşteptat ca deplasarea la Cotroceni să aibă drept unic scop depunerea mandatului. Informaţia de „pe surse” spunea că preşedintele ar fi cerut flexibilizarea mandatului. Această informaţie, nici pînă acum confirmată oficial, continuă şi în aceste zile să fie folosită ca un baston de cauciuc administrat lui Florin Cîţu pe şira spinării.

    În paranteză fie spus, e mai mult decît amuzant că Florin Cîţu, lider PNL, premier al unui Guvern de Centru Dreapta, e ţinta unei Operaţiuni cu nimic deosebite de cea îndreptată împotriva liderului PSD, premier al unui Guvern al Ciumei Roşii, Viorica Dăncilă. Aceeaşi presă, ca sub puterea apăsării pe buton, foloseşte împotriva lui Florin Cîţu aceleaşi instrumente de manipulare întrebuinţate în cazul Vioricăi Dăncilă. Orice face şi orice spune, Florin Cîţu e atacat cu virulenţă. Lui Florin Cîţu i se pun în cîrcă tot felul de grozăvii menite a-l prezenta ca un ins care a luat-o razna, care sacrifică ţara de dragul intereselor personale, care se droghează, care s-a revoltat împotriva lui Klaus Iohannis, care-l lucrează pe bietul Nicolae Ciucă. La fel de amuzant e faptul că după desemnare aceeaşi presă l-a atacat pe Nicolae Ciucă din toate părţile, descoperindu-i declaraţii oportuniste, suspectîndu-l că vrea să instaureze un regim militar. Mai nou, Nicolae Ciucă e pentru aceeaşi presă un Erou care vrea să rezolve criza, dar nu e lăsat, un bărbat dispus să negocieze trecerea Guvernului, dar e boicotat de Florin Cîţu. Florin Cîţu e în schimb Diavolul, Monstrul, Criminalul. Cu o rapiditate uluitoare, Florin Cîţu devine pentru o anume presă un Liviu Dragnea al Dreptei. Sub semnul acestei Campanii de imagine, s-a creat rapid o naraţiune, bazată exclusiv pe zvonuri. Nicolae Ciucă ar fi cerut flexibilizarea mandatului, Klaus Iohannis ar fi fost de acord şi i-ar fi zis asta, bătînd din picior, lui Florin Cîţu.

    Au trecut de la întîlnirea nici azi confirmată o săptămînă. A doua zi, marţi, 26 octombrie 2021, s-ar fi cuvenit ca BPN să se întrunească şi să decidă flexibilizarea mandatului. Altfel spus, Nicolae Ciucă să primească dreptul de a negocia un guvern plin cu USR sau cu PSD. Acest lucru nu s-a întîmplat.

    Ce spune naraţiunea?

    Cică Florin Cîţu, deşi Klaus Iohannis a bătut din picior, a refuzat să transpună în practică porunca de la Cotroceni şi din cauza asta Nicolae Ciucă, acum Martir al intrigilor lui Florin Cîţu, riscă să nu treacă de votul de miercuri al Parlamentului. Despre Florin Cîţu n-am avut, nu avem şi nu vom avea o părere bună. Ca şi despre Klaus Iohannis, nu cred să fi scris vreodată un rînd binevoitor despre el.

    Sînt însă un om normal, pe care patima moldo-valahă pentru politică n-a reuşit să-i clatine judecata.

    Prin urmare, luînd seamă la naraţiunea cu Florin Cîţu care face şi drege, pun două întrebări de bun simţ:

    a) Florin Cîţu nu e de unul singur în conducerea PNL. Echipa care l-a propulsat premier e alcătuită din personalităţi ale PNL – Rareş Bogdan, Emil Boc, Robert Sigartău, Alina Gorghiu. Dacă Florin Cîţu a refuzat să transpună în practică o indicaţie a lui Klaus Iohannis, angajîndu-se în ceva gen Revoltă contra Tatălui, de ce n-au reacţionat cei din Echipa cîştigătoare? Aceeaşi echipă a pus la cale două puciuri împotriva lui Ludovic Orban, pentru că, vorba lui Rareş Bogdan, i se umflase capul după parvenirea în funcţia de premier. Aceste puciuri erau cît pe-aci să reuşească prin convocarea BPN. Le-a oprit Klaus Iohannis. Dacă Florin Cîţu s-a revoltat împotriva celui care l-a făcut om – dacă i s-a umflat capul – de ce nu s-a pus în mişcare echipa care l-a propulsat preşedinte al PNL? Membrii echipei sînt iohannişti din tată-n fiu. Cum de n-au zis ei nimic, dîndu-şi seama că Florin Cîţu îl sfidează pe Măritul de la Cotroceni? Dacă preşedintele a poruncit ca mandatul lui Nicolae Ciucă să fie flexibilizat, de ce n-au convocat membrii BPN, cei mai mulţi oameni de-ai preşedintelui, o şedinţă peste capul lui Florin Cîţu? Ca să nu mai spunem că ei puteau ieşi în spaţiul public cu mîrîieli împotriva lui Florin Cîţu.

    b) Nicolae Ciucă nu poate negocia în afara mandatului dat de BPN. Dacă ar fi fost vorba o clipă de negocierea unui guvern cu USR sau cu PSD, acest lucru s-ar fi întîmplat înainte de desemnarea lui Nicolae Ciucă. O delegaţie a PNL, condusă de Florin Cîţu, ar fi negociat pe rînd cu delegaţiile USR şi PSD. E absurd să credem că premierul desemnat chiar cu un mandat flexibil putea negocia în numele PNL cedarea unei mari părţi din putere. Nu de alta, dar asta înseamnă guvern de coaliţie. Deşi BPN nu s-a întrunit marţi, 26 octombrie 2021, pentru a-i flexibiliza mandatul, Nicolae Ciucă n-a zis nimic. Potrivit naraţiunii, fusese şi el la Cotroceni cînd preşedintele dăduse o indicaţie. Ba chiar tocmai el ceruse indicaţia asta, şi deşi fusese martor al scenei bătutului din picior, nici n-a crîcnit văzînd că Florin Cîţu îl sfidează pe cel de la Cotroceni. A continuat să negocieze (sau mai degrabă să joace teatrul negocierii, pentru că un guvern minoritar nu se negociază la nivel de împărţire a Puterii cu un alt partid) cu USR şi PSD un sprijin dat unui Guvern minoritar. Culmea e că PSD a mers la aceste negocieri, deşi Marcel Ciolacu ştia că trebuia negociat cu conducerea PNL şi nu cu premierul desemnat.

    Ca să nu mai spunem că văzîndu-se condamnat să meargă cu un guvern minoritar, bravul general Nicolae Ciucă, trebuia să-şi depună mandatul.

    Aşadar, potrivit naraţiunii, Klaus Iohannis a fost refuzat de actuala conducere a PNL.

    Miercuri, 27 octombrie 2021, potrivit celor spuse de liderii PNL nu numai confratelui meu, dar şi întregii prese, conducerea PNL în frunte cu Florin Cîţu îl aştepta pe Klaus Iohannis să vină din Egipt. Klaus Iohannis s-a întors joi, şi joi seară, potrivit informaţiilor venite tot „pe surse”, s-a întîlnit cu conducerea PNL la cererea acesteia pentru a-i da lumină. Ar fi fost de aşteptat, dacă Florin Cîţu s-ar fi răzvrătit, ca preşedintele să nu fie aşteptat mai ceva decît Isus Cristos la a doua Înviere. Şi ar fi fost de aşteptat ca joi seară Klaus Iohannis să dea de pămînt cu liderii PNL, pentru că nu i-au îndeplinit porunca de a negocia. Iar a doua zi, vineri, din zori, să se întrunească şi să decidă flexibilizarea mandatului.

    Nu ştim oficial dacă întîlnirea a avut loc şi cum s-a desfăşurat.

    Ştim sigur că nici acum PNL nu i-a flexibilizat lui Nicolae Ciucă mandatul. Şi că Nicolae Ciucă merge în Parlament cu un Guvern minoritar. Un guvern pentru care membrii echipei cîştigătoare s-au bătut ca să prindă o funcţie.

    Dacă am fi naivi, am spune că PNL continuă să-l sfideze pe Klaus Iohannis şi după întîlnirea de joi seara.

    Numai că noi nu sîntem naivi.

    Toate semnele arată că în spatele tuturor mişcărilor PNL se află Klaus Iohannis.

    N.B. Aţi recunoscut uşor scopurile Diversiunii Doar Cîţu e de vină? Ea face din Florin Cîţu un fel de Elena Ceauşescu a lui Klaus Iohannis. Nu era Elena Ceauşescu vinovată de toate toate nenorocirile regimului? Nu era Elena Ceauşescu cea care nu mai asculta de Nicolae Ceauşescu?”

  • Preşedintele Klaus Iohannis a convocat pentru miercuri o şedinţă în Guvern pentru instituirea unor măsuri „clare, restrictive”: „Este o perioadă a suferinţei, o dramă naţională de proporţii teribile”

    Iohannis a evocat cifrele zilei de marţi – 18.863 de noi cazuri, 574 decese şi 1.805 de pacienţi în stare gravă la Terapie Intensivă – spunând că nu sunt simple numere, ci „inimi de români care de astăzi bat cu teamă de necunoscut”, „inimi de români care au încetat să mai bată fiindcă au pierdut lupta cu acest virus ucigaş, oameni care în urmă cu doar câteva săptămâni se bucurau de viaţă, visau şi îşi făceau planuri de viitor” şi care „lasă în urmă lacrimile şi disperarea celor care le plâng moartea”.

    Preşedintele Klaus Iohannis anunţă că a convocat pentru miercuri o şedinţă cu toţi responsabilii guvernamentali implicaţi în gestionarea pandemiei pentru instituirea unor măsuri „clare, restrictive”.

    În ce-i priveşte pe cei din ATI, preşedintele a afirmat că sunt „români care se luptă minut de minut pentru fiecare respiraţie, pentru fiecare gură de aer”.

    Spitalele sunt arhipline, secţiile de terapie intensivă nu mai fac faţă, medicii sunt epuizaţi: „acest coşmar ne arată că din păcate valul 4 se dovedeşte mult mai agresiv chiar şi decât cele mai pesimiste aşteptări”.

    „Lipsa de acţiune concretă din partea autorităţilor şi cifrele de astăzi confirmă, din păcate, că nu s-a făcut ceea ce ar fi trebuit până acum. Am decis să convocam mâine şedinţă cu toţi responsabili guvernamentali implicaţi în gestionarea pandemiei pentru instituirea unor măsuri clare restrictive, singurele care mai pot diminua în acest moment răspândirea infectărilor”, a afirmat Iohannis.

    „Este o perioadă a suferinţei, o dramă naţională de proporţii teribile. Nu avem însă altă opţiune decât să o depăşim. Prioritatea zero este în acest moment salvarea vieţii semenilor noştri, protejarea sănătăţii celor vulnerabili şi a celor bolnavi, pe care asistenţa medicală îi poate ajuta să depăşească cu bine această maladie. Orice alte teme trec în plan secund, nimic, nimic nu este mai presus de viaţă şi trebuie să facem tot ce este omeneşte posibil, chiar şi în ceasul al doisprezecelea, pentru a o proteja. Zi de zi, chiar în aceste momente, medicii şi personalul medical din spitalele noastre duc o luptă epuizantă pentru viaţă. Dar nici sistemele medicale performante din ţări cu o infrastructură sanitară dezvoltată nu pot face faţă unui număr atât de mare de îmbolnăviri. Este motivul pentru care am solicitat ajutor extern şi suntem recunoscători tuturor statelor care ne vin în sprijin”, a adăugat Iohannis.

  • Sunt spitalele din România locuri sigure? Răspunsul preşedintelui Klaus Iohannis

    Spitalele din România au personal foarte bun, dar din cauza presiunii nemaiîntâlnite, se întâmplă accidente, a spus, joi, preşedintele Klaus Iohannis. 

    Întrebat dacă spitalele din România sunt locuri sigure, preşedintele Klaus Iohannis a spus că are încredere în medici şi în personalul medical, însă, din păcate, se pot întâmpla accidente.

    „Avem foarte mulţi specialişti foarte buni, avem medici foarte buni, personal medical foarte bun şi ei au toată admiraţia şi consideraţiunea mea. Dar, din cauza crizei sanitare care pune o presiune nemaiîntâlnită pe întregul sistem de sănătate, pe spitalele din România, din păcate, am avut accidente. Dar aceste accidente în unele accidente, în unele situaţii, ar fi putut fi evitate dacă anumite măsuri s-ar fi respectat. Este absolut regretabil şi ultima catastrofă pe care am avut-o la Constanţa arată că pe de o parte medicii stau 24 din 24 ca să îngrijească bolnavii şi pe de altă parte, dintr-un accident se pot întâmpla astfel de catastrofe”, a spus Iohannis.

    Preşedintele a precizat că, aşa cum sunt ele, spitalele din România funcţionează cu un personal dedicat şi care lucrează pentru a proteja pacienţii şi pentru a-i face bine.

    În acelaşi timp, situaţia precară a bazei materiale din majoritatea spitalelor este cunoscută preşedintelui şi afirmă că alături de guvernul liberal, dar „în special în Guvernul Cîţu”, au fost găsite soluţiile, în PNRR şi în fondurile europene.

  • Iohannis, despre spitale: Nu trebuie să ne mai aflăm în situaţia gravă de a mai stinge incendii

    Nu trebuie să ne mai aflăm în situaţia gravă de a mai stinge incendii, spune Klaus Iohannis, luni, la ceremonia de deschidere a anului universitar 2021-2022, la UMF „Carol Davila” Bucureşti. El spune că PNRR prevede investiţii de aproximativ 2,4 miliarde de euro pentru sistemul medical.

    „Sub presiunea pandemică, vulnerabilităţile sistemului de sănătate românesc, perpetuate zeci de ani, au fost evidenţiate mai dramatic ca niciodată şi au generat tragedii umane care au îndurerat o întreagă naţiune. Nu trebuie să ne mai aflăm în situaţia gravă de a mai stinge incendii! Trebuie să ducem la îndeplinire cât mai repede angajamentul reformei profunde în sistemul de sănătate, de care depinde viitorul generaţiilor de medici şi siguranţa pacienţilor”, spune Klaus Iohannis la ceremonia de deschidere a anului universitar 2021-2022, la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti.

    Şeful statului preciează că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prevede investiţii de aproximativ 2,4 miliarde de euro pentru sistemul medical.

    Şapte oameni au murit vineri în incendiul izbucnit la secţia de terapie intensivă a Spitalului de Boli Infecţioase Constanţa. Flăcările au izbucnit în secţia ATI şi ulterior tot spitalul a fost evacuat.

    În ultima perioadă au fost mai multe incendii în Maternitatea Giuleşti, Institutul Matei Balş din Bucureşti şi Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ.

    În toate spitalele în care au avut loc incendii, anchetele au descoperit numeroase nereguli legate în special de instalaţiile electrice şi de securitate.

  • Iohannis, despre poziţia Ungariei: Mă enervează. E ca un văr de-al treilea care calcă în străchini

    Preşedintele Klaus Iohannis s-a arătat deranjat de poziţia Ungariei: „Mă enervează ba chiar mai mult decât pe dumneavoastră afirmaţiile lor  despre Trianon”. „Este ca un văr de-al doilea, de-al treilea, care calcă în străchini, dar oricum nu-l dăm afară, că e rudă”, afirmă şeful statului.

    „Este puţin ca într-o familie, unde cei mai mulţi la întâlnirea de familie, cei mai mulţi au un văr de-al doilea, de-al treilea, care din cinci în cinci minute calcă în străchini, dar oricum nu-l dăm afară, că e rudă. Încercăm să-i mai dăm lecţii, să-l integrăm, să-l liniştim, asta este reţeta cred. Eu nu susţin idea de eliminare, de înlăturare din organizaţie. Pedepsele de aşa natură nu aduc rezultatele scontate de mulţi. Eu cred că trebuie să le spunem foarte clar acestor oameni în faţă care sunt aşteptările şi să continuăm procesul”, a spus Klaus Iohannis, în cadrul unei dezbateri orgaizată vineri la Aaachen, întrebat despre atitudinea unui „vecin care pune sub semnul întrebării frontierele Trianonului, inclusiv cu România”.

    El a făcut referire la contextul istoric legat de Trianon.

    „Şi pe mine mă enervează ba chiar mai mult decât pe dumneavoastră afirmaţiile lor despre Trianon. Eu sunt preşedintele statului. Eu sunt din Transilvania. Noi am decis prin vot popular, adică noi ca popor am zis ca vrem să aderăm la România, nu am furat nimic de la nimeni, a fost autodeterminarea, dreptul nostru de autodeterminare. Transilvania aşa a devenit parte a României. Atunci Transcarpatia a devenit parte a Ucrainei şi aşa mai departe. Dar toate acestea nu trebuie, nu se doreşte, nu vrea nimeni să le facă retroactive, nu vrea nimeni să pună sub semnul întrebării nişte procese istorice. Poate că asta fac nişte populişti, dar populiştii aceştia, asta este, există în Europa şi cred că ei nu pot fi combătuţi decât prin rezultate. Împotriva populiştilor poţi să încerci să iei atitudine, dar acest efort ar aduce numai rezultate parţiale.”, a explicat Klaus Iohannis.

    Pe data de 23 august, preşedintele Ungariei compara anexarea Crimeei cu Tratatul de la Trianon: “Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns să fie minoritari, că li s-au luat şcolile şi s-a făcut tot posibilul ca învăţământul în limba maternă să fie desfiinţat.”

    Preşedintele Ungariei, János Áder, a comparat, pe 23 august, anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia cu Tratatul de la Trianon, tratatul de pace de după Primul Război Mondial prin care s-au încheiat ostilităţile între Antanta şi Ungaria. În urma acestui tratat, Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul au intrat în componenţa României.

    „În mintea maghiarilor s-a întipărit adânc atât agresiunea marilor puteri, cât şi trauma Trianonului, motiv pentru care noi ştim exact de ce anexarea Crimeii reprezintă o rană atât de sensibilă pentru poporul ucrainean”, a fost declaraţia preşedintelui Ungariei la summitul de la Kiev.

  • Rafila: Vaccinarea obligatorie pentru unii poate fi discutată. Autorităţile par defazate

    Vaccinarea anti-COVID va trebui să devină obligatorie pentru anumite categorii din domenii esenţiale, spune preşedintele Klaus Iohannis, aflat la New York.

    Alexandru Rafila spune la RFI că „e o propunere care poate fi discutată. Totuşi, aceste propuneri cred că trebuiau făcute mai degrabă în România, decât de la New York şi discutate în România. Ideea aceasta a măsurilor multiple, cu impact serios şi aşa mai departe, care sunt luate acum, după ce avem deja problema de sănătate publică majoră, mi se par defazate, pentru că în mod evident, ţările care gestionează în momentul de faţă foarte bine pandemia sunt cele care au luat măsuri în timpul verii, nu au aşteptat ca lucrurile să devină necontrolabile. Aşa că orice discuţie de acest gen trebuie făcută şi cu reprezentanţii profesionali ai medicilor, ai asistenţilor medicali, trebuie implicate toate aceste entităţi, încât să discutăm în primul rând de conştientizare şi de participare voluntară la această activitate de vaccinare”.

    El consideră că “acceptabilitatea din partea populaţiei se bazează şi pe încrederea în autorităţi. Sigur, nu politizez lucrul ăsta, e pur şi simplu o observaţie de bun simţ. Când vezi că autorităţile nu numai că nu au făcut nimic trei-patru luni de zile, dar au şi încurajat diverse manifestări cu număr extrem de mare de persoane, care au accelerat transmiterea infecţiei şi acum să vii după zece zile de la… că până în data de 10 septembrie n-am avut nici o problemă de sănătate publică, în opinia autorităţilor, problemele au început din 11 septembrie şi atunci discutăm de obligativitate, de măsuri dure şi aşa mai departe. Nu prea oferă prea multă credibilitate genul ăsta de comportament. Sigur, îmi dau seama că trebuie să ajutăm cu toţii la oprirea pandemiei, dar cei care n-au făcut nimic trebuie să-şi asume public lucrul ăsta şi să nu caute vinovaţi în altă parte, când principalii vinovaţi sunt chiar ei. Adică oamenii cred că ar avea mai mare încredere dacă, ştiu eu, primul-ministru, de exemplu, ar ieşi în faţa tuturor şi ar spune: da, am greşit, nu am făcut nimic, dar acum trebuie să găsim o soluţie împreună la situaţia de criză în care ne aflăm. Fuga asta de răspundere, de asumare mi se pare intolerabilă la acest nivel”.

  • Ciolacu: „Parteneriatul” neconstituţional Iohannis-PNL a îngropat România în valul 4

    „<Parteneriatul> neconstituţional Iohannis-PNL a îngropat România în valul 4! Au pierdut vremea toată vara. Unul la golf şi ceremonii cu papion, iar altul saltimbanc în campania internă a PNL. Ce paturi ATI, ce testare, ce vaccinare?! Iohannis şi Cîţu au stat relaxaţi şi au tăiat frunze la câini, iar astăzi România este din nou total nepregătită în faţa valului 4 al pandemiei”, scrie pe Facebook Marcel Ciolacu.

    Liderul social-democrat afirmă că „bilanţul negru” de marţi, cu 120 de morţi de COVID, 990 de bolnavi la ATI şi aproape 6.800 de cazuri, „este doar începutul”.

    „Situaţia va degenera în zilele următoare. În toate aceste luni, Cîţu, Rareş Bogdan şi alţi apropiaţi ai Cotroceniului au tot invocat <parteneriatul> Iohannis-PNL, prezentat drept temelia guvernării lor. Azi, ne dăm seamă că acest parteneriat- paralel total cu Constituţia, înseamnă, de fapt, abandonarea ţării! Preşedintelui şi premierului le pasă strict de soarta găştii lor politice, iar restul românilor pot să moară în tăcere. Iohannis nu conduce România, ci doar marea caracatiţă liberală care a acaparat toată administraţia statului! Românii şi-au dorit un preşedinte echidistant şi s-au pricopsit cu unul tot mai distant faţă de ţară şi faţă de viaţa oamenilor ei. PSD are un singur parteneriat: cu românii”, adaugă Ciolacu.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 6.789 de cazuri noi de infectare cu coronavirus, iar 129 de pacienţi au murit. Numărul bolnavilor internaţi la ATI se apropie de 1.000.

     

  • Ciolacu: Carnetul de partid de la PNL a devenit mai tare decât certificatul COVID

    „În România aflată în plin val patru al pandemiei, preşedintele participă la sindrofii pretenţioase şi îi invită pe românii îngroziţi de teama facturilor la energie să joace golf. Celălalt inconştient, premierul dornic să se înscăuneze şef la PNL, merge pe furiş la mare, să se pozeze singur, pe o plajă pustie. Acestea sunt preocupările binomului care conduce <în parteneriat> ţara, în vreme ce, pentru români, realitatea este tot mai dramatică- 88% dintre pacienţii cu cancer care se aflau sub tratament în 2019 au murit într-un an de zile! Inuman! Grotesc! Criminal”, scrie, luni, pe Facebook, Marce Ciolacu.

    El menţionează şi că mai sunt doar câteva paturi libere la ATI pentru bolnavii COVID.

    „Mii de români au fost îngropaţi în saci de plastic fără slujbă şi fără cei dragi alături! Zero preocupare pentru problemele oamenilor! Nicio măsură pentru ca românii să nu mai moară pe capete. Singura preocupare este cum să îşi ţină mizeria de Congres, indiferent de câte alte restricţii vor trebui să suporte românii. În România Normală a lui Ioahnnis şi Cîţu, românii sunt iar pedepsiţi pentru ca liberalii să-şi rezolve războiul pentru putere. Iar pentru asta, carnetul de partid de la PNL a devenit mai tare decât certificatul COVID”, conchide liderul social-democraţilor.

    Preşedintele Klaus Iohannis a fost prezent, sâmbătă, la decernarea premiilor Cupei de Golf „Paul Tomiţă” de la clubul de golf din comuna Pianu, judeţul Alba, şi a spus că golful se poate practica la orice vârstă, încurajând pe cât mai mulţi români să descopere acest sport, care oferă multe satisfacţii. La rândul său, premierul Florin Cîţu a fost la Vama Veche.

    Niciun pat nu mai este liber la terapie intensivă în Bucureşti pentru pacienţii bolnavi de COVID. Conform datelor existente în aplicaţia alerte.ms, luni la ora 14.00, în România există 1.087 de paturi de ATI destinate pacienţilor COVID-19.

     

  • Preşedintele Klaus Iohannis a discutat cu Enel Group despre energie regenerabilă

    Preşedintele Klaus Iohannis a primit, marţi, delegaţia Enel Group, discuţiile vizând dezvoltarea de noi capacităţi de producţie a energiei electrice din resurse regenerabile, precum şi obiective privind sustenabilitatea reţelelor de distribuţie, în contextul digitalizării şi electromobilităţii.

    În cadrul întrevederii, conducerea Enel Group, condusă de Francesco Starace, CEO Enel Group, a prezentat activitatea companiei şi planuri de investiţii ambiţioase, care vizează dezvoltarea de noi capacităţi de producţie a energiei electrice din resurse regenerabile, precum şi obiective privind sustenabilitatea reţelelor de distribuţie, în contextul priorităţilor axate pe digitalizare şi electromobilitate.

    Klaus Iohannis a subliniat necesitatea creşterii consistente a investiţiilor şi a dezvoltării de noi unităţi de producţie în sectorul energetic, care să contribuie la consolidarea securităţii energetice a României, dar şi în plan regional. În acest sens, Iohannis a menţionat că pot fi explorate şi fructificate noile direcţii de dezvoltare, cu soluţii pe termen lung, precum electromobilitatea sau utilizarea hidrogenului ca sursă de energie.

    Totodată, Klaus Iohannis a încurajat continuarea dialogului dintre Enel şi autorităţile statului, evidenţiind importanţa valorificării avantajelor deosebite pe care ţara noastră le deţine în sectorul energetic.

    „În cadrul întâlnirii, au fost discutate principalele provocări cu care se confruntă în prezent piaţa energiei la nivel european, precum şi aspectele specifice pieţei autohtone, ale cărei evoluţii din ultima perioadă au creat îngrijorări majore la nivelul consumatorilor casnici şi industriali”, transmite Administraţia Prezidenţială.

    Preşedintele a transmis conducerii Enel Grup că este necesar un efort comun al companiilor din sectorul energetic şi al autorităţilor statului, în vederea identificării celor mai potrivite măsuri şi instrumente destinate protejării consumatorilor vulnerabili, dar şi firmelor din sectorul productiv, puternic afectate de actuala creştere a preţurilor la energie.

    Directorul general al Enel Group a menţionat interesul ferm al companiei de a reprezenta, în continuare, un partener pe termen lung al statului român, care doreşte să contribuie semnificativ la asigurarea unei tranziţii energetice echitabile şi de succes.

    „Expertiza mondială a grupului Enel în domeniul energiei verzi va putea facilita atingerea ţintelor asumate la nivel european, în cadrul noilor politici specifice Pactului Verde. Astfel, fondurile europene şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt oportunităţi de finanţare care vor susţine atingerea obiectivelor de securitate energetică la nivel naţional”, potrivit sursei citate.