BusinessMagazin

Tag: intrare

  • Cine este cel mai mare duşman al companiei Tesla. Cum arată maşinile construite de compania care îi pune mari probleme lui Elon Musk

    Acţiunile companiei producătoare de celule de combustie pe hidrogen şi camioane electrice cu baterii au crescut cu peste 120% de când a încheiat o fuziune cu o companie deja publică, denumită VectoIQ, pe 3 iunie.

    Nikola valorează aproximativ 26 miliarde de dolari, pe baza preţului de închidere de lunea trecută, chiar dacă nu este de aşteptat să genereze vânzări – cu atât mai puţin profit – până în 2021.

    Producătorul a anunţat deja vânzări către clienţi importanţi, inclusiv o comandă de 800 de camioane de la producătorul de bere Budweiser Anheuser-Busch InBev şi o comandă de milioane de dolari din partea companiei de transport US Xpress Enterprises.

    Născut în Utah, Trevor Milton a fondat compania Nikola în urmă cu 6 ani. Înainte de asta a fondat o serie de alte businessuri, printre care Systems LLC, o companie de stocare a gazelor naturale, achiziţionată de Worthington Industries, Inc. şi platforma de e-commerceupillar.com. În prezent, executivul are o avere de 8,7 miliarde de dolari.

  • Multinationala gigant care taie în carne vie şi concediază concediază 22.000 de persoane

    Nemţii de la Lufthansa au anunţat că vor desfiinţa 22.000 de locuri de muncă şi că vor ieşi din criză cu 100 de aeronave mai puţin în flotă, potrivit BBC.

    Compania aeriană estimează o revenire lentă la nivelul cererii, ceea ce i-a determinat pe nemţi să restructureze flota de aproximativ 700 de aeronave şi forţa de muncă la nivel global, care se ridică la peste 135.000 de angajaţi.

    Dintre cele 22.000 de reduceri de personal anunţate, jumătate vor afecta operaţiunile din Germania, în contextul în care Lufthansa speră să încheie negocierile cu sindicatele până în data de 22 iunie. Pentru a reduce numărul de concedieri, nemţii au propus o soluţie bazată pe program mai scurt de muncă şi acorduri de criză.

    „Scopul nostru este de a crea premisele pentru a păstra cât mai multe locuri de muncă în grupul Lufthansa”, a anunţat compania.

    Dintre cei 135.000 de angajaţi ai comapaniei, aproape jumătate sunt localizaţi în Germania.

    „Fără o reducere semnificativă a costurilor cu personalul în timpul crizei, vom rata oportunitatea de a reporni businessul mai bine în criză şi riscăm ca grupul Lufthansa să iasă din criză semnificativ deteriorat”, a declarat Michael Niggemann, director de personal în cadrul Lufthansa.

    Luna trecută, guvernul german a aprobat un ajutor de 9 miliarde euro pentru a salva Lufthansa, întrucât compania era în pragul colapsului.

    Guvernul german va prelua un pachet de 20% din acţiunile Lufthansa, pe care vrea să îl vândă până la finalul anului 2023. Cu toate acestea, tranzacţia încă aşteaptă votul acţionarilor grupului şi aprobarea Comisiei Europene.

    În acelaşi timp, British Airways propune concedierea a 12.000 de oameni dintr-un total de 45.000 de angajaţi la nivel global. Ryanair concediază 15% din forţa de muncă, adică 3.000 de oameni, în contextul în care compania susţine că este minimul necesar pentru a supravieţui încă 12 luni.

    Compania EasyJet va concedia 30% din forţa de muncă, adică 4.500 de persoane, în timp ce Virgin Atlantic va concedia 3.000 dintre cei 10.000 de angajaţi.

  • Jumătate din Spania se trezeşte la viaţă: Mai multe regiuni intră în ultima etapă de relaxare, în timp ce în Madrid şi Barcelona se redeschid mallurile, teatrele şi cinematografele

    Mai mult de jumătate din populaţia Spaniei vor intra în ultima etapă a relaxării restricţiilor la începutul săptămânii viitoare, potrivit FT.

    Salvador Illa, ministrul Sănătăţii, a anunţat că un procent de 52% din populaţia ţării va intra în aşa-numita fază 3, în care continuă relaxarea restricţiilor, iar regiunile autonome ale ţării îşi recapătă controlul administrativ.

    Între timp, în Madrid, Barcelona şi diferite părţi din regiunile Castilia şi Leon – cele mai afectate zone ale ţării – rămân cu o fază în urmă.

    Acestea vor trece în faza 2, în care este permisă redeschiderea mallurilor, a cinematografelor şi a teatrelor, dar cu o capacitate redusă. Mai mult, în faza 2 se elimină intervalele orare stricte pentru exerciţii fizice în exteriorul locuinţei sau pentru plimbări cu copiii.

    Baza legală pentru restricţii expiră în data de 21 iunie, însă guvernul se pregăteşte să emită un decret săptămâna viitoare pentru „noua normalitate” care va modela vieţile oamenilor până la descoperirea vaccinului. Această nouă normalitate va include obligaţia de a purta mască în anumită situaţii şi necesitatea respectării distanţării sociale.

  • Studiu: Opt din zece copii intră în contact direct cu un smartphone până la vârsta de 3 ani, iar 1 din 4 copii cu vârsta între 4 şi 18 ani, din mediul urban, deţine o consolă de jocuri.

    Opt din zece copii din România intră în contact direct cu un smartphone până la vârsta de 3 ani, iar până la 18 ani ajung să să cunoască şi să folosească mai bine decât părinţii lor Internetul şi telefoanele, arată un studiu realizat de Starcom România în primul trimestru al acestui an.

    În timp ce categoria de vârstă 0-3 ani copiii intră în contact cu smartphone-ul cel mai des prin intermediul părinţilor (78%), posesia şi utilizarea tabletelor creşte odată cu intrarea la grădiniţă, iar din gimnaziu copiii încep să utilizeze un laptop sau computer personal.  

    Unu din patru copii cu vârsta cuprinsă între 4 şi 18 ani, din mediul urban, deţine în prezent o consolă de jocuri.

    “Dacă până acum 10-15 ani ideea de copilărie nu era cu mult diferită în ceea ce priveşte activităţile de recreere între generaţii, în prezent putem vorbi de un val de generaţii mult mai avansate şi mult mai conectate cu tehnologia. Încă din primii ani de viaţă, un copil intră în contact cu diverse dispozitive electronice (smartphone, tabletă, etc.), ajungând astfel până la maturitate să cunoască şi să utilizeze aceste dispozitive mult mai bine comparativ cu proprii părinţi. Tehnologia este un fenomen care creşte semnificativ de la an la an şi a cărei evoluţie o urmărim în cadrul mai multor categorii de vârstă şi segmente de consumatori. Se poate observa o tendinţă tot mai accentuată de digitalizare şi tehnologizare a activităţilor zilnice”, a declarat Andreea Zanfir, Starcom Consumer Strategist.

    Copiii încep să folosească internetul de la vârste foarte mici (0-3 ani, cu ajutorul părinţilor în primă fază), fiind o modalitate de a descoperi şi de a învăţa lucruri noi. Potrivit studiului, părinţii consideră că după vârsta de 3 ani este adecvat să îşi lase copiii să joace anumite jocuri online, fiind de părere că acestea le vor dezvolta abilităţile, atenţia şi viteza de reacţie.

    Cele mai comune activităţi realizate pe Internet în rândul copiilor de toate vârstele sunt jocurile şi vizionarea unor videoclipuri online. În rândul copiilor cu vârste cuprinse între 11 şi 18 ani, priorităţile sunt legate de comunicare, de a fi conectaţi cu prietenii/colegii şi căutarea de informaţii utile pentru şcoală.

    Printre cele mai accesate aplicaţii sunt Youtube, TikTok şi WhatsApp, mai ales pe categoria 4-11 ani, în timp ce cei mai mari încep să utilizeze în mai mare măsura reţelele de socializare, Facebook şi Instagram, unde au un rol mai activ. fiind creatori de conţinut, urmăresc activitatea prietenilor/cunoştiinţelor, comunică şi se implică în diferite activităţi online.

    Studiul Tech Kids powered by Starcom România a fost realizat în perioada 28 Februarie – 6 Martie 2020. Au fost intervievaţi 300 de părinţi, cu vârste peste 18 ani, din mediul urban, utilizatori de internet.

  • Despre scepticismul anticarantină, jurnalism şi politică

    Este bulversantă imaginea britanicilor beţi care se veseleau în martie în Spania cântând „Am luat virusul. Este doar o gripă, ia o bere” în timp ce spaniolii se pregăteau de intrarea în carantină în contrast cu imaginea de acum a Marii Britanii de ţară copleşită de pandemie. Petrecăreţii veniţi din Marea Britanie nu făceau atunci decât să oglindească mesajele transmise de guvernul pro-Brexit şi de presa afiliată acestuia.

    The Guardian, publicaţie britanică, a analizat curentul social şi psihologic al scepticilor anticarantină în Marea Britanie. Însă astfel de atitudini sunt vizibile peste tot în lume, uneori la nivelul cel mai de sus, alteori în mediul de business sau în stradă. La câteva zile după ce premierul Boris Johnson a anunţat restricţii de carantină la sfârşitul lunii martie, Toby Young – autonumit secretar general al Uniunii pentru Libertatea de Exprimare – a ieşit cu propria variantă a sloganului tripartit al guvernului: „Rămâneţi sceptici. Nu staţi în carantină. Salvaţi vieţi“, scrie The Guardian.
    Scepticismul are o istorie lungă şi respectabilă. De la reflecţiile lui Descartes privind metafizica şi până la „arta fină a detectării tâmpeniilor” a lui Carl Sagan, scepticii nu se tem să pună întrebări incomode. Chiar dacă acest lucru înseamnă a fi eretic. Jurnaliştii sunt moştenitori ai acestei fine tradiţii intelectuale. Este sarcina jurnaliştilor să critice puterea, să o tragă la răspundere. De la ratele de testare dubioase pentru Covid-19 şi până la negarea crizei din azilele de bătrâni, motivele puternice pentru scepticism abundă în ultima perioadă în Marea Britanie.
    Însă din secţiunile de comentarii ale unei părţi din presa de dreapta se desprinde o nouă tulpină virulentă a scepticismului legat de Covid-19 care este exact opusul jurnalismului. În loc să ceară socoteală puterii, virusul jurnalistic denaturează şi distorsionează realitatea pentru a servi intereselor unei elite – şi pentru a încinge dezbaterile publice. În paginile The Daily Telegraph – ziarul pro-Brexit în care scrie premierul Johnson – The Spectator şi în alte publicaţii, scepticii anticarantină din Marea Britanie s-au dedicat unei singure cauze: se dovedea faptul că răspunsul Regatului Unit la epidemia de COVID-19 a fost o reacţie exagerată masivă şi isterică. „Ridicaţi carantina” este suma gândirilor lor, iar Suedia este pentru ei pământul făgăduinţei.
    Chiar dacă amploarea epidemiei de COVID-19 a crescut nebuneşte, rândurile scepticilor carantinei din Marea Britanie s-au îngroşat. Ceea ce a fost cândva în mare parte un teren rezervat libertarienilor şi contrarienilor profesionişti găzduieşte acum oameni din guvern şi chiar, se pare, din anturajul premierului. Scepticii autonumiţi ai Marii Britanii arată adesea mai mult a războinici ai culturii în stil american decât a gânditori critici. Carantina – şi oamenii de ştiinţă care recomandă prudenţă – au devenit ţinte ale atacurilor lor partizane din ce în ce mai frenetice.
    Young a fost unul dintre cei mai gălăgioşi sceptici ai carantinei – deşi a făcut turul posturilor de televiziune şi de radio plângându-se de modul în care a fost redus la tăcere. O aventură personală cu coronavirusul nu a făcut decât să-l încurajeze. „Coronavirusul ne-a transformat într-o naţiune de pisici speriate“, a spus el într-o opinie publicată în aceeaşi zi în care numărul oficial de decese din Marea Britanie a trecut de 31.500. (Site-ul Young Lockdown Skeptics rulează chiar şi reclame de la avocaţi care promit să consilieze pe oricine „ar putea avea un caz legal sau o plângere privind reglementările guvernului pentru carantină”). Young nu este singur. Autorii de opinii jurnalistice, cum ar fi Allison Pearson – care şi-a început cariera la Financial Times şi  trecut pe la The Independent, The Daily Telegraph, Daily Mail  şi chiar BBC – fac semnul egal între a cere şcolarilor să poarte măşti pe faţă şi abuzurile asupra copiilor. Între timp, închiderea puburilor britanice este redată ca o privare de libertate comparabilă cu totalitarismul comunist.
    O furie specială este rezervată pentru un grup de oameni a căror profesie se bazează pe scepticism: oamenii de ştiinţă. Echipa de la Imperial College London – al cărei model a prezis până la jumătate de milion de morţi din cauza Covid în Marea Britanie fără măsuri de izolare – a fost acuzată de „ghiceală matematică brutală”.
    Când The Telegraph l-a prins pe epidemiologul angajat de guverm Neil Ferguson încălcând regulile de carantină, puţini se arătau mai războinici decât editorialiştii ziarului. Pe reţelele de socializare, luptătorii anticarantină au prezentat delictele profesorului ca pe o dovadă că activitatea sa a fost defectuoasă. Inginerii imperiali au distrus economia.
    Nu este surprinzător faptul că atât de mulţi contrarieni profesionişti sunt sceptici anticarantină plătiţi. Ei sunt produsele ecosistemului media distorsionat britanic, care privilegiază invariabil arsura în locul luminii. Pentru ei, singurul lucru mai rău decât a fi bârfiţi este a nu fi băgaţi în seamă – chiar dacă ceea ce se discută este echivalent cu darwinismul social. Însă cei care se opun carantinei nu sunt doar „personalităţi” media. Mulţi dintre cei mai generoşi donatori ai conservatorilor au cerut redeschiderea economiei. (Aceasta deoarece opiniile finanţatorilor de partide sunt, desigur, o consideraţie crucială într-o situaţie de urgenţă pentru sănătatea publică.)
    Politicienii au intrat şi ei în cor. David Davis – care încă pare să creadă că Marea Britanie post-Brexit va fi salvată de influenţa politică a producătorilor de maşini din Germania – s-a convertit la cauza scepticilor. Fostul ministru Steve Baker i-a cerut premierului său să pună capăt „carantinei absurde, distopice şi tiranice”. Colegul lor Daniel Kawczynski ar dori să vadă desfiinţată Adunarea Naţională a Ţării Galilor astfel încât alegătorii săi să poată ajunge pe litoral. Cu asemenea personaje, n-ar fi de mirare ca vreun parlamentar britanic cu drepturi depline să se întrebe cu voce tare dacă Covid-19 nu este cumva o conspiraţie. Nadine Dorries, Lucy Allan şi Maria Caulfield, membri ai parlamentului, chiar cu atribuţii în sănătate (mintală), au arătat deja o dragoste aparte pentru împărtăşirea punctelor de vedere ale extremei dreapta. Cine va face acest lucru va primi, fără îndoială, mult mai mult spaţiu de opinie decât politicianul irlandez Mattie McGrath care, în căutare de atenţie, a întrebat dacă pandemia nu este cumva o mare escrocherie şi a fost ignorat în media locală, cu excepţia unor satire răutăcioase.
    Sondajele sugerează că scepticismul anticarantină este deocamdată mai mult un sport cu puţini admiratori, însă istoria recentă a Marii Britanii arată cât de repede părerile venite de pe margine pot intra în mainstream. Când fostul eurodeputat şi editorialist proeminent de la The Telegraph Daniel Hannan a urcat pentru prima dată la bordul euroscepticismului, a produs o îngrijorare extremă. Acum el este una dintre călăuzele principale ale votului Marii Britanii de a părăsi UE – şi, aşa cum se întâmplă de obicei, un critic înverşunat al carantinei, care a proclamat absurd în februarie: „Îmi pun capul la bătaie. Este puţin probabil să fii ucis de coronavirus“, pentru ca în mai să trimită avertismente spre UE de genul „Nu veţi recăpăta niciodată puterea pe care o pierdeţi mulţumită coronavirusului”. El vorbea despre revenirea statului-naţiune, scopul Brexitului. Între timp, chiar premierul său a fost infectat şi a ajuns la spital.
    Ecourile Brexitului în toate acestea nu sunt greu de observat. Ignorarea experţilor. Punerea „elitei” împotriva „poporului”. Este izbitor faptul că, deşi nu toţi brexiterii sunt sceptici în privinţa carantinei, aproape toţi lockdown sceptics sunt adepţi ai Brexitului. După ce a condamnat guvernul pentru inacţiune la începutul lunii martie, Nigel Farage cere acum revenirea la libertate pentru toţi. Pe reţelele de socializare, portofelul cu bani al campaniei pentru Brexit Arron Banks se numără printre cele mai beligerante voci anti-carantină.
    Aceşti sceptici pot fi uşor de respins ca fiind o adunătură de frustraţi legaţi între ei de un contrarianism instinctiv, de ideologia libertaristă, de interesele de afaceri sau politice şi de teama unei schimbări către un conservatorism mai puternic. Însă ei au reuşit deja să schimbe discursul public – activişti de extremă dreapta au organizat manifestaţii anticarantină la Londra. S-ar putea ca societatea să ajungă într-un punct în care aproape că nu va mai exista o „expertiză” care să nu poată fi discreditată cumva de această marcă de „scepticism”. Şi având în vedere platforma şi puterea pe care mulţi dintre cei care o practică o posedă, ei pot încerca să facă pe oricine să pară un ipocrit sau un idiot util, subminând orice simţ al adevărului.

  • Paşii de business pe care trebuie să îi facă antreprenorii ca să îşi redeschidă afacerea, potrivit coach-ului de business Lorand Soares Szasz

    E ca şi cum ar fi pierdut semnalul la GPS şi nu reuşesc să reconfigureze traseul pentru a ajunge la destinaţie.
    Deşi, fiecare firmă este diferită şi are provocări diferite, putem să identificăm patru paşi pe care ar trebui să-i facă antreprenorii înainte să (re)deschidă afacerea.
    Este important de precizat că vom găsi mai uşor soluţii dacă identificăm anumite comportamente care ni se par normale în alte arii ale vieţii şi apoi, înţelegându-le, le putem aplica şi în afaceri.
    Dacă eşti şofer, cu siguranţă că ţi s-a întâmplat cel puţin o dată să intri într-o curbă cu viteză prea mare. Majoritatea şoferilor, într-o astfel de situaţie, fac patru paşi în mod inconştient. Din păcate sunt şi şoferi care ies de pe şosea sau se lovesc frontal de o altă maşină. La fel se va întâmpla şi în economie. Cu siguranţă, vom înregistra firme care vor falimenta şi angajaţi care îşi vor pierde locul de muncă.
    Primul pas pe care-l fac şoferii este să frâneze. Al doilea, este să ajusteze volanul pentru a nu ieşi de pe bandă. Al treilea este să se asigure că maşina îşi menţine aderenţa şi al patrulea este să accelereze, lucru care ajută maşina să se redreseze şi să iasă mai repede din curbă.
    Dialogând cu un prieten consultant, am aflat că la kart, dacă vrei să câştigi, nu contează atât de mult viteza cu care ai intrat în curbă, cât contează viteza cu care ieşi. Aşa este şi în antreprenoriat. Mulţi antreprenori au fost luaţi prin surprindere de pandemie, deşi, era de aşteptat o decelerare sau chiar recesiune în economie. Cum aplicăm acest comportament mecanic din condus, în afaceri?

    1. Reducere de costuri (= frânezi)
    Nu o să insist pe acest aspect, pentru că plecăm de la premisa că majoritatea antreprenorilor au făcut deja acest pas, obligaţi de circumstanţe. Iar cei care nu au făcut-o sau au fost optimişti când au făcut-o, crezând cu după ce ieşim din carantină, lucrurile vor reveni la normal, probabil că vor ieşi „în decor” cu afacerea lor sau se vor izbi frontal de realitate.

    2. Reajustarea planului de afaceri (= ajustezi volanul pentru a nu ieşi de pe banda ta)
    Din păcate, mulţi antreprenori îşi conduc afacerea fără un plan, dar pentru cei care au planificare anuală, trimestrială, lunară şi chiar săptămânală, a devenit destul de evident că planurile făcute în decembrie 2019 nu au cum să mai devină realitate. Ori va fi mai rău, ori va fi mai bine, dar probabilitatea să nu fii deloc influenţat de ce se întâmplă este spre zero.
    Aici sunt mai multe aspecte pe care merită să le luăm în considerare.
    Pentru unii, este vorba de o simplă schimbare a mesajelor de marketing. Pentru alţii, trece prin schimbarea canalului de vânzare, poate din offline în online. Pentru alte firme, este vorba de schimbarea totală a modelului de business sau chiar renunţarea la anumite linii de business sau produse/servicii.

    Totul trebuie să plece de la două aspecte importante:
    • Care sunt viziunea şi misiunea mea şi cum se manifestă acestea prin ce fac?
    • Cum s-a schimbat comportamentul clientului meu şi cum mă adaptez la el?

    Voi menţiona două exemple pentru a explica mai bine la ce mă refer.
    Mi-aş dori să văd restaurante care, după ce vor avea permisiunea să deschidă, sa aibă în loc de meniuri la mese, un QR code la intrare pe care-l sa il scanez şi să am automat acces la meniu. Să pot să comand de acolo, să pot să plătesc de acolo şi să pot să chem chelnerul pentru alte situaţii prin QR codul de la intrare.
    În acest fel ar reduce la maximum contactul uman şi s-ar îndrepta în zona de contactless. Companiile care vor implementa strategii de tip contactless vor avea de câştigat în următoarea perioadă, pentru că vor reduce frica clientului faţă de virus.
    Un alt exemplu, banal de altfel, este că la firmele unde traficul de clienţi este mai mare să existe uşi care se deschid automat, ca să evităm să punem mâna pe clanţă. Astfel de strategii până la altele mai complexe (cum ar fi schimbarea gamei de produse pentru a ne adapta la apetitul pentru a cheltui al clienţilor, din următoarea perioadă) ne vor ajuta să trecem de curbă.

    3. Testare (= verifică dacă maşina are aderenţă)
    Dacă în vremuri normale este recomandat să facem MVP-uri şi să testăm strategiile de marketing înainte să investim mulţi bani, acelaşi lucru e valabil şi acum, doar că trebuie să facem totul mult mai repede. Să testăm noul model de afacere, să testăm noul canal de vânzare, să testăm dacă produsul adus are tracţiune în piaţă.
    Tot aici intră şi analiza pe care o putem face pentru a afla care sunt acele lucruri pe care vrem să le păstrăm din această pandemie.
    Poate sunt antreprenori care, văzând că productivitatea angajaţilor nu a scăzut lucrând de acasă, vor propune angajaţilor şi această opţiune, economisind în acest fel bani.
    Poate sunt firme care în loc de team buildinguri scumpe şi cursuri de pregătire în săli de conferinţă vor rămâne la educaţia online pentru a câştiga timp şi bani.
    Poate sunt restaurante care nu au făcut delivery înainte de pandemie, dar vor să o facă de acum încolo sau firme care nu au vândut online şi vor să o facă în viitor.
    Analizează care sunt acele lucruri care au fost bune în această perioadă şi ai vrea să le păstrezi şi testează noua abordare cât mai repede pentru a vedea dacă ai aderenţă înainte să accelerezi.

    4. Relansează-ţi afacerea (= accelerează)
    E o perioadă oportună, înainte să deschizi, să dedici timp pentru planul de relansare.
    Cum o să deschizi? Vii pe 15 mai (sau în data în care îţi permite guvernul să-ţi deschizi afacerea) şi deschizi uşa ca şi cum ar fi o zi normală sau faci o deschidere oficială ca şi cum ai începe afacerea?
    O să faci „gălăgie” sau o să te comporţi ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic şi că perioada aceasta ar fi fost doar o glumă proastă?
    O să le vorbeşti clienţilor despre cum a fost perioada aceasta pentru tine şi echipa ta? O să le spui câte eforturi ai făcut ca să nu dai afară niciun om?
    Este o perioadă excelentă să planifici o deschidere care să atragă atenţia. Ca şi cum ai începe acum afacerea. Unii chiar o iau de la zero, deci am putea considera că încep din nou.
    Lucrează la planul de promovare. Stabiliţi mesajele pe care le veţi trimite la lansare. Programaţi postările pe social media.
    Trimiteţi comunicate de presă. Presa o să vrea să publice povestea celor care au supravieţuit!
    Este ca şi cum ai începe acum afacerea. Fă-o bine!
    Dacă eşti din industria de beauty, poate că nu o sa fie nevoie de prea multă gălăgie, pentru că oamenii s-au săturat deja să se tundă singuri, dar tu ai putea să vinzi deja primele programări de la deschidere, poate la un preţ un pic mai mare pentru clienţii VIP.
    Aceasta este perioada în care îţi focusezi atenţia şi asupra resurselor umane. Cine revine? Când revine? Cum revine? Cum le ridic moralul ca să mă ajute în relansare? Cum mă despart de cei pe care nu mai pot să îi aduc înapoi?

    Ai ocazia să faci lucrurile mult mai bine decât acum! Ai o „scuză” să schimbi orice şi să faci lucrurile la alt nivel.
    Ai ocazia să treci de la panică la planificare!
    Ai ocazia să ieşi din curbă cu viteză şi să câştigi cursa!
    Ai ocazia să fii unul dintre cei care ies mai puternici din această criză!

    Decizia e la tine!

  • A treia cea mai mare economie din lume a intrat în RECESIUNE

    Japonia a intrat în recesiune pe fondul epidemiei de coronavirus. Săptămâna trecută, şi Germania a intrat în recesiune

    Japonia a intrat în recesiune pe fondul epidemiei de coronavirus, a treia cea mai mare economie din lume scăzând cu 3,4% în primele trei luni ale anului 2020, comparativ cu un an în urmă, cea mai mare scădere din 2015, anunţă BBC.

    Coronavirusul face ravagii asupra economiei globale cu un cost estimat de până la 8.800 de miliarde de dolari.

    Săptămâna trecută Germania a intrat în recesiune.

    Japonia nu a instituit un blocaj naţional, dar a emis stare de urgenţă în aprilie, ceea ce a afectat lanţurile de aprovizionare şi companiile.

    Scăderea de 3,4% a produsului intern (PIB) în creştere în primele trei luni ale anului 2020 vine după o scădere de 6,4% în ultimul trimestru al anului 2019, situaţie definită drept recesiune tehnică.

    Consumatorii au fost afectaţi de impactul coronavirusului dar şi de o majorare a impozitului pe vânzări la 10%, de la 8% în octombrie.

    În timp ce Japonia a ridicat starea de urgenţă în 39 din cele 47 de prefecturi ale sale, perspectivele economice pentru trimestrul actual sunt la fel de sumbre.

    Guvernul japonez a anunţat deja un pachet record pentru stimularea economiei în valoare de 1.000 de miliarde de dolari, iar Banca Japoniei şi-a extins măsurile de stimulare pentru a doua lună consecutivă în aprilie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veşti bune pentru pasionaţii de fashion: unul dintre cei mai cunoscuţi retaileri de modă intră în România cu 5 branduri noi. Când vor fi disponibile colecţiile

    H&M Group a anunţat că va intra în online, pe nouă pieţe europene, cu cinci dintre brandurile sale. Astfel, brandurile COS, Weekday, Monki, & Other Stories şi Arket vor avea de astăzi colecţiile disponibile pe platformele online din Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg şi Croaţia, în timp în Grecia, România, Bulgaria şi Cipru vor intra în 20 mai, scrie commercenews.eu.

    Vânzările companiei au scăzut cu 57% de la începutul lunii martie. În acelaşi timp, creşterea vânzărilor online a fost semnificativă (+32 la sută), dar nu suficient pentru a compensa magazinele închise.

  • Marele Test Chinezesc: Wuhan-ul intră astăzi în 10 zile de foc, în care vrea să testeze 11 milioane de oameni

    Autorităţile din oraşul chinez Wuhan, locul în care a început pandemia de Covid-19, a început miercuri un plan masiv prin care vrea să testeze toţi cei 11 milioane de rezidenţi în doar zece zile, după apariţia unor noi cazuri de infectare, potrivit Time.

    Riscurile relaxării

    Anthony Fauci, principalul expert epidemiologic al guvernului american, a lansat între timp un avertisment, potrivit căruia oraşele şi statele lumii ar putea înregistra un dezastru medical şi economic chiar mai mare dacă ridică restricţiile prea devreme – în contrast cu preşedintele american Donald Trump care vrea să redeschidă cât mai repede economia.

    „Există un risc real de a declanşa o epidemie pe care nu o mai poţi controla”, a spus Dr. Anthony Fauci în faţa comisiilor din Senat şi în faţa naţiunii americane, marţi, întrucât zeci de state au început să relaxeze măsurile de carantină.

    Presiunea pusă asupra politicienilor este din ce în ce mai mare în toată lumea, iar aceştia au început să pună în echilibru siguranţa oamenilor cu dezastrul economic care s-a conturat în ultimele luni.

    Italia a ridicat parţial restricţiile săptămâna trecută, ceea ce a dus la o creştere a numărului de cazuri într-una dintre cele mai afectate regiuni. În acelaşi timp, Pakistanul a raportat 2.000 de cazuri noi într-o singură zi după ce a ridicat restricţiile, iar oamenii s-au îngrămădit în pieţele alimentare din toată ţara.

    China, prima ţară care a impus măsuri stricte de carantină la nivel de masă şi tot prima care a relaxat restricţiile, încearcă să ţină din scurt cazurile noi care apar în diferite regiuni.

    Beijingul a ordonat autorităţilor din Wuhan să vină cu un plan pentru a testa toţi rezidenţii din regiune, începând cu cei din categoriile vulnerabile, cu cei din aglomerările urbane şi cu locurile în care există cel mai mare trafic.

    O persoană din biroul primarului din Wuhan a declarat miercuri că autorităţile locale au 10 zile la dispoziţie să desfăşoare testele. Acesta nu a vrut să îşi spună numele pentru revista Time, întrucât nu era autorizată să discute cu jurnaliştii.

    Primele cazuri de îmbolnăvire au fost descoperite în Wuhan în luna decebmrie, iar până la finalul lunii ianuarie întregul oraş se afla în carantină, împreună cu regiunile vecine – totalizând 50 de milioane de persoane.

    Un grup de şase cazuri noi au fost descoperite recent în Wuhan, acestea fiind primele infecţii locale raportate de guvern de când Wuhan a intrat în relaxare în luna aprilie.

  • A doua cea mai veche companie aeriană din lume intră în faliment din cauza pandemiei. 21.000 de angajaţi rămân fără joburi

    Grupul Avianca Holdings a depus cererea de intrare în faliment duminică, întrucât industria aeriană se confruntă cu o criză fără precedent, ca efect al restricţiilor de călătorie impuse la nivel internaţional pentru limitarea răspândirii virusului, potrivit Business Insider.

    Criza medicală a determinat mai multe ţări din întreaga lume să impună retricţii stricte de călătorie, ceea ce a dus la prăbuşirea cererii pentru industria aeriană.

    Criza loveşte puternic industria

    Mai multe companii din industrie se confruntă cu dificultăţi financiare imediate, în timp ce unele avertizează că se vor prăbuşi dacă nu primesc ajutor financiar.

    Într-o declaraţie publicată duminică, operatorul columbian a anunţat că a depus cererea de intrare în faliment într-un tribunal din New York.

    „Avianca se confruntă cu cea mai mare criză din istoria de 100 de ani a companiei, întrucât resimţim efectele pandemiei de Covid-19”, a spus Anko van der Werff, CEO al Avianca.

    Compania a motivat decizia prin impactul restricţiilor asupra operaţiunilor Avianca, în contextul în care veniturile companiei au scăzut cu 80% în ultimele două luni.

    Compania aeriană – a doua cea mai mare din America Latină – a avertizat că este responsabilă pentru 21.000 de locuri de muncă în regiune, dintre care 14.000 de locuri de muncă în Columbia.

    Flota Avianca Holdings cuprinde 158 de aeronave care zboară în 27 de ţări.