BusinessMagazin

Tag: internet

  • Cum arată CEL MAI NOU VAGON al CFR-ului. Are internet, aer condiţionat şi camere de filmat

    Vagonul are aproape 120 de locuri şi a fost modernizat în cadrul campaniei naţionale #SEPOATE, derulată de Federaţia Naţională Feroviară Mişcare Comercial Vagoane (FNFMCV), împreună cu CFR Călători, în perioada 18 septembrie – 15 noiembrie.

    Vagonul model, dotat cu echipamente şi tehnologii moderne, a fost reabilitat la atelierele CFR Griviţa din Bucureşti şi circulă pe perioada desfăşurării campaniei ataşat la garniturile de tren de pe linii cu trafic intens. Astfel, miercuri, mai multe persoane care au călătorit de la Bucureşti la Timişoara s-au putut urca în vagonul modernizat la standarde europene. Odată ajuns în Gara de Nord din Timişoara, vagonul a poposit aproximativ şapte ore pentru a putea fi vizitat de cei interesaţi, iar apoi a fost ataşat din nou la un tren pentru a se întoarce la Bucureşti.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Oraşul unde-ţi poţi încălzi locuinţa navigând pe internet

    În Stockholm, Suedia, casele se încălzesc cu energie care altfel ar fi fost pierdută. Cum e posibil? Prin utilizarea căldurii emanate de servere.

    Apa rece trece prin conductele din centrele de date pentru ca serverele să fie răcite. Apa, în timp ce trece prin conducte, se încălzeşte, iar apoi aceasta este folosită pentru a încălzi locuinţele suedezilor.

    Cele mai multe centre de date din lume nu sunt foarte prietenoase cu mediul înconjurător. Potrivit ultimilor estimări, centrele de date consumă la fel de multă energie precum industria aeriană, iar energia folosită de centre s-ar tripla în următorii trei ani. Totuşi, aceste clădiri, şi căldura emanată, ar putea transforma oraşele. Doar un centru de date de 10 megawaţi poate oferi suficientă căldură pentru a încălzi 20.000 de apartamente, potrivit inhabitat.com

    În plus, în Stockholm s-a construit o fabrică de căldură şi electricitate ce funcţionează cu deşeuri biologice găsite în pădure. (Fun fact: 69% din teritoriul Suediei este acoperit de păduri, fiind a 15-ea ţară din lume la acest capitol. Teritoriul Surinamului, o ţară din nordul Americii de Sud, este acoperit în proporţie de 95% de copaci).

    Mai mult, în Gara Centrala din Stockholm, suedezii au implementat un sistem prin care căldura generată de corpurile umane este stocată şi folosită pentru a putea încălzi clădirea de lângă.

    Obiectivul oraşului Stockholm este să nu mai folosească combustibili fostili până în 2040.

  • Cum arată vagonul modern, cu internet şi aer condiţionat

    Vagonul are aproape 120 de locuri şi a fost modernizat în cadrul campaniei naţionale #SEPOATE, derulată de Federaţia Naţională Feroviară Mişcare Comercial Vagoane (FNFMCV), împreună cu CFR Călători, în perioada 18 septembrie – 15 noiembrie.

    Vagonul model, dotat cu echipamente şi tehnologii moderne, a fost reabilitat la atelierele CFR Griviţa din Bucureşti şi circulă pe perioada desfăşurării campaniei ataşat la garniturile de tren de pe linii cu trafic intens. Astfel, miercuri, mai multe persoane care au călătorit de la Bucureşti la Timişoara s-au putut urca în vagonul modernizat la standarde europene. Odată ajuns în Gara de Nord din Timişoara, vagonul a poposit aproximativ şapte ore pentru a putea fi vizitat de cei interesaţi, iar apoi a fost ataşat din nou la un tren pentru a se întoarce la Bucureşti.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Noi reglementări pentru Facebook, Google şi Twitter

    Proiectul “Legii reclamelor corecte” a apărut după ce s-a aflat că o structură rusă care se numeşte Agenţia de Cercetare în domeniul Internetului (Internet Research Agency, IRA), care ar avea legături cu Kremlinul, a cumpărat spaţiu publicitar pe platforme de socializare online pentru a influenţa opiniile înaintea scrutinului prezidenţial desfăşurat în Statele Unite în 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul unde-ţi poţi încălzi locuinţa navigând pe internet

    În Stockholm, Suedia, casele se încălzesc cu energie care altfel ar fi fost pierdută. Cum e posibil? Prin utilizarea căldurii emanate de servere.

    Apa rece trece prin conductele din centrele de date pentru ca serverele să fie răcite. Apa, în timp ce trece prin conducte, se încălzeşte, iar apoi aceasta este folosită pentru a încălzi locuinţele suedezilor.

    Cele mai multe centre de date din lume nu sunt foarte prietenoase cu mediul înconjurător. Potrivit ultimilor estimări, centrele de date consumă la fel de multă energie precum industria aeriană, iar energia folosită de centre s-ar tripla în următorii trei ani. Totuşi, aceste clădiri, şi căldura emanată, ar putea transforma oraşele. Doar un centru de date de 10 megawaţi poate oferi suficientă căldură pentru a încălzi 20.000 de apartamente, potrivit inhabitat.com

    În plus, în Stockholm s-a construit o fabrică de căldură şi electricitate ce funcţionează cu deşeuri biologice găsite în pădure. (Fun fact: 69% din teritoriul Suediei este acoperit de păduri, fiind a 15-ea ţară din lume la acest capitol. Teritoriul Surinamului, o ţară din nordul Americii de Sud, este acoperit în proporţie de 95% de copaci).

    Mai mult, în Gara Centrala din Stockholm, suedezii au implementat un sistem prin care căldura generată de corpurile umane este stocată şi folosită pentru a putea încălzi clădirea de lângă.

    Obiectivul oraşului Stockholm este să nu mai folosească combustibili fostili până în 2040.

  • FOTO | Cum arată cel mai modern vagon CFR, cu internet şi aer condiţionat

    Cel mai modern vagon din România, cu internet, aer condiţionat şi camere de filmat, a ajuns, miercuri, în Gara de Nord din Timişoara, în cadrul unei campanii naţionale prin care se doreşte obţinerea de investiţii în calea ferată, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI

     

  • Kit de jefuire a bancomatelor, vândut pe internet cu 5000 de dolari. Avea şi un ghid de utilizare

    Cercetătorii Kaspersky Lab au descoperit un malware care vizează ATM-urile, vândut pe piaţa DarkNet. Cutlet Maker constă în trei componente şi permite jefuirea ATM-ului dacă atacatorul este capabil să obţină accesul fizic la aparat. Un set cu instrumente de operare care ar fi permis infractorilor să fure milioane era pus în vânzare pentru doar 5000 de dolari şi era echipat cu un ghid detaliat de utilizare. 

    ATM-urile continuă să fie ţinte generatoare de profit pentru infractori. Dacă unii se bazează pe metode distrugere la nivel fizic, precum utilizarea unor instrumente de metal ascuţite, alţii aleg infectarea cu malware, care le permite să manipuleze ATM-urile din interior. Deşi se cunosc de mai mulţi ani instrumente malware pentru atacarea ATM-urilor, ultimele descoperiri arată că dezvoltatorii de malware investesc din ce în ce mai multe resurse ca să facă ”produsele” lor disponibile pentru infractorii care nu sunt foarte familiarizaţi cu domeniul informaticii. 

    O postare publică a vânzătorului de malware, descoperită de cercetători, conţine nu doar descrierea malware-ului şi instrucţiuni referitoare la modul în care poate fi obţinut, ci şi un ghid pas cu pas despre cum se poate folosi kit-ul malware în atacuri, cu instrucţiuni şi tutoriale video.

    Conform cercetării, setul de instrumente malware constă în trei elemente:

    • Software-ul Cutlet Maker, care serveşte ca modul principal, responsabil de comunicarea cu partea ATM-ului în care sunt păstraţi banii.

    • Programul c0decalc, creat pentru a genera o parolă care să lanseze aplicaţia Cutlet Maker şi să o protejeze împotriva utilizării neautorizate.

    • Aplicaţia Stimulator, care economiseşte timpul infractorilor prin identificarea situaţiei curente a casetelor de numerar din ATM. Prin instalarea acestei aplicaţii, un intrus primeşte informaţii exacte despre tipul de monedă, valoarea şi numărul bancnotelor din fiecare casetă. Astfel, poate să aleagă direct bancnotele de cea mai mare valoare, în loc să încerce la întâmplare.
    Mai întâi, infractorii trebuie să obţină acces direct în interiorul ATM-ului, ca să ajungă la portul USB, folosit pentru a încărca malware-ul.

    Dacă operaţiunea are succes, introduc un  dispozitiv USB care stochează setul de instrumente malware. Apoi, infractorii instalează Cutlet Maker. Acesta este protejat cu parolă, aşa că folosesc programul c0decalc, instalat pe un alt dispozitiv (laptop sau tabletă). Aceasta este un fel de protecţie de tip “drepturi de autor”, instalată de creatorii Cutlet Maker, pentru a împiedica alţi infractori să îl folosească gratuit. După ce este generat codul, infractorii îl introduc în interfaţa Cutler Maker pentru a genera procesul de retragere a banilor.

    Cutlet Maker a fost la vânzare din 27 martie 2017, dar, după cum au descoperit cercetătorii, cea mai veche mostră a apărut pe radarele comunităţii de securitate cibernetică în iunie 2016. La momentul respectiv, a fost trimis către un serviciu multi-scanner public din Ucraina, dar mai târziu a fost prezent şi în alte ţări. Nu este clar dacă malware-ul a fost deja folosit în atacuri reale. Însă instrucţiunile care au însoţit kit-ul malware conţineau materiale video care erau prezentate de autorii lor drept dovezi din viaţa reală a eficienţei malware-ului.

    Nu se ştie cine este în spatele acestui malware. Referitor la potenţialii vânzători ai setului, limba , gramatica şi greşelile stilistice indică faptul că aceştia nu sunt vorbitori nativi de limba engleză.

    ”Cutlet Maker nu necesită aproape deloc cunoştinţe avansate sau competenţe de informatică la nivel profesionist, din partea infractorilor, ceea ce transformă atacarea ATM-urilor dintr-o operaţiune cibernetică ofensivă sofisticată într-un un mod ilegal de a câştiga bani, disponibil practic oricui are câteva mii de dolari pentru a cumpăra malware-ul”, spune Konstantin Zykov, Security Researcher la Kaspersky Lab. “Acest lucru ar putea deveni o ameninţare periculoasă pentru organizaţiile financiare. Şi mai îngrijorător este faptul că, în timp ce operează, Cutlet Maker interacţionează cu partea software şi hardware a ATM-urilor, fără să întâmpine aproape niciun obstacol de securitate. Acest lucru ar trebui să se schimbe, pentru a întări defensiva ATM-urilor.”

    Pentru protejarea ATM-urilor de atacuri realizate cu instrumente malware precum Cutlet Maker şi o mai bună securitate fizică a ATM-urilor, specialiştii Kaspersky Lab le recomandă echipelor de securitate ale organizaţiilor financiare: 

    • Să implementeze politici stricte default-deny pentru a împiedica orice software neautorizat să ruleze pe ATM.

    • Să permită mecanismelor de control ale dispozitivului să restricţioneze conectarea oricăror dispozitive neautorizate la ATM.

    • Să folosească o soluţie de securitate personalizată pentru a proteja ATM-urile de malware-ul Cutlet Maker. 

  • Texanul care a creat una dintre cele mai folosite aplicaţii pe internet. Ne întâlnim cu invenţia lui de zeci de ori pe zi

    Cel mai popular proiect al său, care l-a scos din anonimat şi i-a adus o infuzie considerabilă în venituri, este WordPress; aproximativ 18% din totalul site-urilor au fost realizate cu ajutorul acestui software, deoarece permite oricui să-şi creeze propriul site. Mullenweg şi-a pus amprenta pe diverse alte proiecte de-a lungul timpului şi a devenit unul dintre cei mai înstăriţi antreprenori web ai vremurilor noastre, cu o avere netă de peste 40 de milioane de dolari.

    Născut la 11 ianuarie 1984, Matt Mullenweg a crescut în Texas, iar primii săi ani nu au avut nicio influenţă asupra interesului pentru web design. Mai mult, în liceu Matt Mullenweg nici măcar nu a urmat cursuri de design pe calculator, ci era mai degrabă interesat de muzică şi arte vizuale. S-a dovedit pasionat de saxofon, instrument pe care l-a studiat, dar nu a încercat niciodată o carieră în muzică. A început colegiul la Universitatea din Houston, unde a studiat ştiinţe politice, fiind convins că e primul său pas spre carieră, dar a ajuns să abandoneze studiile în 2004, pentru a putea la lucra CNET Networks. însă nici aici nu a stat foarte mult timp; după doar un an a demisionat şi a pus bazele propriei sale companii. Numită Automattic, aceasta era începutul a ceea ce avea să devină mai târziu WordPress.

    în 2005, când Mullenweg a plecat de la CNET, a început să lucreze la un program pentru bloggeri ce oprea spamul. La scurt timp a fost contactat de Mike Little, care avea să îi devină asociat, iar împreună au început să lucreze la software-ul din care au creat platforma WordPress.

    Când a început să lucreze pentru propriul său business, tânărul a mizat pe atragerea unora dintre cei mai buni oameni în domeniu. în 2006, Matt Mullenweg a reuşit să recruteze unul dintre executivii de la Yahoo, Toni Schneider, care din poziţia de CEO al Automattic şi-a creat o echipă de cinci oameni; ei au reuşit să aducă în companie finanţări de 1,1 milioane de dolari de-a lungul unui an. Printre investitorii de renume se numărau la acel moment CNET, True Ventures, Radar Partners.

    În 2008, firma a început să prindă greutate şi a atras până în acel an 29,5 milioane de dolari, perioadă în care compania ajunsese la 18 angajaţi. începând cu 2009, era clar că WordPress ajunsese o afacere puternică, în condiţiile în care a depăşit serviciul Google Blogger şi competitorul lor direct, Six Apart. Această cursă a fost deseori comparată cu rivalitatea dintre MySpace şi Facebook, referindu-se la modul în care Facebook a venit din urmă şi a depăşit cu mult MySpace.

    în ianuarie 2014 Mullenweg a devenit CEO al Automattic, iar Toni Schneider s-a mutat la divizia de proiecte noi în cadrul firmei. în martie 2007, Mullenweg a fost numit de către PC World una dintre cele mai influente 50 de persoane din acest domeniu, fiind, în acelaşi timp, cel mai tânăr din listă. în octombrie acelaşi an se zvonea că Mullenweg a refuzat o ofertă de 200 de milioane de dolari pentru Automattic.

    în prezent el este fondatorul şi directorul fundaţiei WordPress şi, de asemenea, susţine o serie de organizaţii filantropice, inclusiv Archive.org, Electronic Frontier Foundation, Free Software Foundation şi Innocence Project. Este, de asemenea, membru al fundaţiei nonprofit Charity: Water, ce susţine furnizarea de apă curată şi sigură pentru oamenii nevoiaşi din Africa. De ziua sa, când a aniversat 28 de ani, a pus bazele unei campanii ce a strâns peste 28.000 de dolari pentru această cauză, iar apoi peste 44.000 de dolari când a împlinit 30 de ani. 
     

  • Dacă s-ar apleca după 100$, Bill Gates ar pierde 400$. Una dintre cele mai bune glume despre cel mai bogat om din lume

    Legenda spune că dacă se apleacă după 1$, pierde 4$ în acel timp. Adevărul e că banii nu se opresc să intre în conturile lui, aşa că nu pierde nimic. Este o comparaţie de dragul uimirii.
     
    Spuneam că am căutat pe site-uri ce maşini are cel mai mare şi mai bogat om din IT. Am găsit 3 bucăţi şi un Ford Focus din 2008. Probabil că Focus-ul e ca tricourile pe care le primeşte cadou şi le poartă pe la vizitele la universităţile americane. O dovadă de modestie şi de respect pentru cei care i le-au făcut. Maşinile nemţelti pe care le are sunt toate 3, Porsche-uri.
     
    Un 911 Carrera are un motor de 3.4 litri şi 300 de cai. Atinge suta în 5 secunde.Al doilea Porsche important din colecţie este un 930 şi primul pe care l-a avut Gates, când Microsoft era un startup şi când nu exista încă noţiunea de startup-uri. Are 260 de cai şi atinge 100 km/h în 5.2 secunde. Bill Gates este şi suspectat că ar fi condus fără carnet şi de alte diverse mici ilegalităţi în trafic, în 1977, în New Mexico, chiar cu Porsche-le 930. Pe Google există poze cu el în arest (aşa-zisele mug shots). 
     

  • Internetul celor care urăsc restul lumii: unde se ascund rasiştii şi naziştii zilelor noastre

    Reţeaua socială Gab.ai a pornit în august 2016, cu trei luni înainte de alegerile din Statele Unite, iar momentul nu a fost ales întâmplător. Fondată în San Mateo, California, de un fost antreprenor pe nume Andrew Torba, care îl susţinea pe Donald Trump, reţeaua a fost iniţial gândită pentru doar patru oameni. Torba, care la un anumit punct a fost dat afară de la acceleratorul Y Combinator pentru nerespectarea politicilor interne, a devenit frustrat de ceea ce descria drept „monopolul social al celor de stânga“; acest monopol ar fi decis care ştiri merită promovate şi ce poate fi definit ca hărţuire pe internet.

    Un an mai târziu, reţeaua socială Gab.ai are peste 240.000 de utilizatori şi a strâns mai mult de 1 milion de dolari prin crowdfunding. Având ca logo faţa lui Pepe, broasca antropomorfică ce a devenit emblematică pentru mişcarea de extremă dreapta, Gab reprezintă un teren de joacă pentru nazişti, susţinători ai supremaţiei albilor, antifeminişti sau homofobi; chiar şi notificările folosesc un sunet produs parcă de o broască. Dacă o remarcă antisemită, rasistă sau sexistă nu e primul lucru cu care te întâlneşti pe Gab.ai, cu siguranţă va fi al doilea sau al treilea. E un spaţiu sigur pentru oamenii de care noi, ceilalţi, încercăm în mod constant să ne ferim, scriu cei de la Slate.com într-un amplu material dedicat fenomenului.

    Incidentul Charlottesville

    La jumătatea lunii august, oficialităţile statului Virginia au declarat ilegală demonstraţia naţionaliştilor albi Unite the Right (Uniţi dreapta), după ce în urma violenţelor din oraşul Charlottesville cel puţin două persoane au fost rănite. Ulterior, autorităţile din Charlottesville au declarat starea de urgenţă după ciocnirile violente dintre naţionalişti şi manifestanţii antirasism ce au avut loc în cadrul unui marş privind înlăturarea unui monument al unui general din Războiul Civil american din oraşul Charlottesville. O femeie de 32 de ani a murit în timpul evenimentelor violente, după ce un simpatizant naţionalist a intrat intenţionat cu maşina în mulţime, iar doi ofiţeri de poliţie au murit după ce elicopterul în care se aflau s-a prăbuşit la 11 kilometri de Charlottesville.

    Extremiştii au iniţiat acest marş fiind nemulţumiţi de un plan ce priveşte înlăturarea unei statui a generalului Robert Lee din Charlottesville, cel care a fost comandantul forţelor prosclavie din sudul american, în timpul Războiul Civil. Donald Trump a declarat că sunt de condamnat ambele tabere ale protestelor violente din Virginia, ce au lăsat în urmă un mort şi mai mulţi răniţi, afirmând că s-a greşit de ambele părţi; declaraţia sa a stârnit numeroase controverse, fiind acuzat atât de republicani cât şi de democraţi că favorizează grupuri ce ar trebui condamnate fără reţinere.

    Pentru Trump, aceste lucruri nu reprezintă însă nimic nou: în timpul campaniei, el s-a delimitat greu de susţinerea primită din partea lui David Duke, fost lider al grupării Ku Klux Klan şi unul dintre cei mai vocali susţinători ai supremaţiei albilor. „Cred că s-a greşit de ambele părţi“, a afirmat Trump. „Când fac o declaraţie, îmi place să fiu corect. Vreau faptele. Evenimentele tocmai avuseseră loc“, a continuat preşedintele SUA, explicând motivul pentru care a aşteptat două zile pentru a condamna violenţele rasiste din Virginia. „Am urmărit foarte atent evenimentele, mai atent decât mulţi oameni. Aveţi de o parte un grup agresiv şi, de cealaltă parte, tot un grup foarte violent. Nimeni nu a vrut să spună asta”, a continuat preşedintele american. „Cei care răspândesc violenţele în numele bigotismului lovesc în inima Americii. Toţi cei care au acţionat în mod ilegal în Charlottesville şi care au comis violenţe rasiste vor fi traşi la răspundere“, a afirmat Donald Trump, la Casa Albă, citat de Associated Press. Pe 17 august, în săptămâna ce a urmat incidentelor de la Charlottesville, Virginia, Google a exclus Gab.ai de pe lista aplicaţiilor disponibile pe PlayStore.

    Internetul urii
    Gab.ai este însă doar unul dintre refugiile pe care americanii plini de ură le folosesc pentru a-şi împărtăşi crezurile. Aflându-se în pericol de a fi excluşi de pe internet, pe care îl folosiseră ani de zile pentru a se organiza, adepţii supremaţiei albilor şi neonaziştii se îndreaptă acum către dark web, acea parte a internetului pe care majoritatea dintre noi nu o putem accesa sau pur şi simplu nu vrem să o vedem. Limitarea accesului acestor grupuri nu a început însă după evenimentele din Charlottesville: companii precum Airbnb sau Facebook anulau deja evenimente ale unor utilizatori încă de la începutul anului. După ce imaginile din timpul marşului au devenit virale, tot mai multe companii au început să se dezică de mişcările de extremă dreapta.