BusinessMagazin

Tag: inovatie

  • Conectivitatea, cheia inovaţiei în industria ospitalităţii

     

    La fel ca în multe alte domenii, schimbările importante sunt cele care au la bază conectivitatea; mai precis, legătura dintre firmă şi client şi-a făcut (tot mai mult) loc pe internet. Cea mai importantă inovaţie se referă, în mod evident, la sistemele online de rezervări.

    Programele de gestiune sunt din ce în ce mai inovative; programe de rezervări la fel, dar există şi soluţii integratoare care pot, de pildă, să adauge camerele hotelului pe zeci de site-uri de profil. „Aceste programe sunt bune pentru că ai un om care se ocupă să introducă o dată tarifele, marjele de comision, iar datele sunt preluate apoi automat. Se scuteşte mult timp astfel”, spune Traian Bădulescu, consultant în turism. „Sistemele de rezervări au revoluţionat într-adevăr industria ospitalităţii.”

    În acest context, conexiunea la internet a devenit o condiţie obligatorie; până şi pensiunile agroturistice, care în general nu lucrează cu agenţiile de turism, sunt în mare măsură conectate la site-uri de rezervări online. Iar Bădulescu arată că pe Booking.com, spre exemplu, sunt probabil înscrise peste 90% din unităţile de cazare din România.

    Avantaje sunt de ambele părţi: clientul verifică mult mai repede disponibilitatea, nu mai trebuie să dea telefoane sau mailuri, iar hotelierii îşi reduc eforturile alocate, pentru că oaspeţii vin direct la recepţie. Acum există şi sisteme de check-in electronic, astfel încât nu mai e obligatorie prezenţa unui om la recepţie: clientul introduce cardul, ceva date personale şi primeşte automat cheia de la cameră. Această soluţie nu este însă implementată de mulţi operatori, spune consultantul în turism, deoarece clienţii sunt încă obişnuiţi cu personalul hotelier: „Nu cred că o să dispară factorul uman prea curând, pentru că vrei pe cineva care să răspundă la întrebări”. Dar tehnologia este suficient de avansată pentru a permite o recepţie complet automatizată.

    Tendinţa de astăzi e ca oaspetele să se cazeze cât mai repede, ca procesul să fie cât mai rapid. Şi smartphone-ul e unealta cea mai folosită în tot acest proces; studiile arată că peste câţiva ani majoritatea căutărilor turistice şi a rezervărilor online se vor muta pe smartphone. „Clientul e din ce în ce mai pretenţios, nu mai acceptă situaţii ca acum 10-15 ani când trimitea un mail şi aştepta o zi răspunsul; el vrea să ştie în timp real dacă găseşte cameră şi la ce preţ”, remarcă Bădulescu.

    În aceste condiţii, companiile trebuie să fie sigure de calitatea serviciilor contractate şi de modul în care acestea sunt implementate. Infrastructura trebuie să fie una care să permită deservirea clienţilor în cel mai scurt timp şi la un înalt nivel calitativ. „Prin serviciile de date mobile de la Vodafone avem un grad de mobilitate sporit şi timp de reacţie rapid prin e-mail, formulare cu fluxuri operaţionale ataşate sau sms-uri”” spune Adina Mărculescu, director sales & marketing în cadrul Continental Hotels. „Membrii echipei Vodafone sunt cei care s-au adaptat cel mai bine la nevoile specifice businessului nostru. Echipa hotelului preia rezervarea şi o introduce în sistemul de operare, astfel încât noi ştim în permanenţă gradul de ocupare din toate sucursalele Continental. În tot acest proces, securitatea datelor clienţilor este vitală. Mare parte din experienţa clientului ţine de felul în care funcţionează procesul operaţional din spate.”

    Hotelurile au început să implementeze programe de gestiune internă, sisteme inteligente care permit clientului să comande orice şi să achite la final, sunt menite să îmbunătăţească experienţa clientului, explică Traian Bădulescu. „Ei ştiu, de exemplu, când anume e ziua unui client şi dacă se întâmplă să fie cazat în acea zi, îi pot face un mic cadou.”
    Prin tehnologie, hotelurile pot creşte în continuare nivelul serviciilor. Importanţa tehnologiei în ospitalitate va creşte în anii ce urmează, iar managerii unităţilor hoteliere trebuie să accepte această schimbare şi să aibă în minte faptul că ea poate fi un element important în asigurarea satisfacţiei oaspeţilor.

    Personalul hotelier trebuie să înţeleagă, la rându-i, că pe măsură ce numărul interacţiunilor cu oaspeţii scade, importanţa fiecărei ocazii de a lua legătura cu un client creşte. Un zâmbet şi „un mulţumesc” vor fi întotdeauna binevenite.
     

  • Acestea sunt cele mai inovatoare companii din România

    Ce este inovaţia şi de ce suntem inovatori modeşti? Cum e posibil ca, în pofida dezvoltării sectorului IT, România să se numere printre ţările cu cel mai redus nivel de inovaţie? Care sunt motoarele care catalizează apariţia inovaţiilor? Care este gradul de interes al companiilor de pe plan local pentru inovaţie în comparaţie cu alte pieţe? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care au răspuns participanţii la ediţia din acest an a conferinţei Cele mai inovatoare companii din România, proiect ajuns la a treia ediţie.

    Proiectul Celor mai inovatoare companii din România a fost iniţiat de fostul redactor-şef al publicaţiei, Dorin Oancea, care observa, în baza unor informaţii de la Institutul Naţional de Statistică, cum una din cinci companii din România a implementat, în perioada 2010-2012, un produs sau un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă.

    Ediţiile anterioare ale proiectului au reunit inovaţii dintre cele mai diverse: de la compania cu un singur angajat, a unui tânăr care rezolvase o problemă cât se poate de importantă pentru companii, facilitându-le acestora accesul la bazele de date ale Ministerului Finanţelor, la companii care au reinventat banalul plic şi au redus astfel cheltuielile legate de corespondenţă cu 30%. Sau soluţii software care asigură comunicarea dintre medic şi pacient la distanţă, un simulator 3D conceput la Timişora, care pregăteşte operatorii fabricii înainte ca aceştia să înceapă să lucreze efectiv în producţie, sau o şcoală de formare profesională în domeniul IT, gratuită şi unde nu se cer diplome sau rezultate la bacalaureat, dar care are cel mai ridicat grad de dificultate la admitere din România.

    Pentru 2016 cele mai inovatoare companii din România alese de Business Magazin sunt următoarele:

    Lecţii de antreprenoriat pentru studenţi

    Spălătoria inteligentă din Braşov

    Şcoala virtuală a angajaţilor din companii

    Primii paşi ai oraşului inteligent

    Tehnici de lean start-up în crearea şi lansarea produselor noi

    Hypervisor Introspection (HVI) – prima soluţie de securitate poziţionată în afara sistemului de operare

    Woogie, asistentul personal al copiilor

    Implementarea Kaizenului în fabrică

    Video la dispoziţia clientului

    Inovaţie prin simplificare

    Portofel „made in Romania”

    Banking şi cumpărături la un click distanţă

    Idei pentru managerii Avon

    Lemet – O nouă categorie de produse

    Enty – Găsirea echilibrului

    Arhivă electronică direct corelată cu platforma Lagermax

    Rolul IoT în programele de training

    Proiectul care va schimba profund relaţia dintre proprietar şi chiriaş

    Inovaţie în reciclare

    Premieră în tehnologia de ambalare din România

    Oculus Mitra – Aceşti tineri români au creat în premieră ochelarii care vor ajuta milioane de oameni

    Tele-educaţie – Sistemul din aceste şcoli a crescut rata de promovare la bacalaureat cu 14%

    IQOS – Fără ardere, fum sau scrum

    Compania care-şi ajută clienţii să inoveze mai rapid

    Compania românească care a construit primul robot pentru testarea dispozitivelor cu touchscreen. Poate imita gesturile umane

  • Acestea sunt cele mai inovatoare companii din România

    Ce este inovaţia şi de ce suntem inovatori modeşti? Cum e posibil ca, în pofida dezvoltării sectorului IT, România să se numere printre ţările cu cel mai redus nivel de inovaţie? Care sunt motoarele care catalizează apariţia inovaţiilor? Care este gradul de interes al companiilor de pe plan local pentru inovaţie în comparaţie cu alte pieţe? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care au răspuns participanţii la ediţia din acest an a conferinţei Cele mai inovatoare companii din România, proiect ajuns la a treia ediţie.

    Proiectul Celor mai inovatoare companii din România a fost iniţiat de fostul redactor-şef al publicaţiei, Dorin Oancea, care observa, în baza unor informaţii de la Institutul Naţional de Statistică, cum una din cinci companii din România a implementat, în perioada 2010-2012, un produs sau un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă.

    Ediţiile anterioare ale proiectului au reunit inovaţii dintre cele mai diverse: de la compania cu un singur angajat, a unui tânăr care rezolvase o problemă cât se poate de importantă pentru companii, facilitându-le acestora accesul la bazele de date ale Ministerului Finanţelor, la companii care au reinventat banalul plic şi au redus astfel cheltuielile legate de corespondenţă cu 30%. Sau soluţii software care asigură comunicarea dintre medic şi pacient la distanţă, un simulator 3D conceput la Timişora, care pregăteşte operatorii fabricii înainte ca aceştia să înceapă să lucreze efectiv în producţie, sau o şcoală de formare profesională în domeniul IT, gratuită şi unde nu se cer diplome sau rezultate la bacalaureat, dar care are cel mai ridicat grad de dificultate la admitere din România.

    Pentru 2016 cele mai inovatoare companii din România alese de Business Magazin sunt următoarele:

    Lecţii de antreprenoriat pentru studenţi

    Spălătoria inteligentă din Braşov

    Şcoala virtuală a angajaţilor din companii

    Primii paşi ai oraşului inteligent

    Tehnici de lean start-up în crearea şi lansarea produselor noi

    Hypervisor Introspection (HVI) – prima soluţie de securitate poziţionată în afara sistemului de operare

    Woogie, asistentul personal al copiilor

    Implementarea Kaizenului în fabrică

    Video la dispoziţia clientului

    Inovaţie prin simplificare

    Portofel „made in Romania”

    Banking şi cumpărături la un click distanţă

    Idei pentru managerii Avon

    Lemet – O nouă categorie de produse

    Enty – Găsirea echilibrului

    Arhivă electronică direct corelată cu platforma Lagermax

    Rolul IoT în programele de training

    Proiectul care va schimba profund relaţia dintre proprietar şi chiriaş

    Inovaţie în reciclare

    Premieră în tehnologia de ambalare din România

    Oculus Mitra – Aceşti tineri români au creat în premieră ochelarii care vor ajuta milioane de oameni

    Tele-educaţie – Sistemul din aceste şcoli a crescut rata de promovare la bacalaureat cu 14%

    IQOS – Fără ardere, fum sau scrum

    Compania care-şi ajută clienţii să inoveze mai rapid

    Compania românească care a construit primul robot pentru testarea dispozitivelor cu touchscreen. Poate imita gesturile umane

  • Premieră în tehnologia de ambalare din România

    Sacii din polietilenă vidaţi lansaţi de Saint-Gobain rigips (divizie a Saint-Gobain construction products România) reprezintă un proiect de 1,65 de milioane de euro şi o premieră în tehnologia de ambalare din România, care aduce beneficii atât clienţilor, cât şi meşterilor.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Saci din polietilenă vidaţi pentru gleturi şi tencuieli Rigips şi Rimano – o nouă tehnologie de ambalare (însăcuire) pentru gleturi şi tencuieli în saci din polietilenă (PE), vidaţi, curaţi, care nu lasă praf, 100% reciclabili, rezistenţi la umezeală şi şocuri mecanice şi care ajută la păstrarea proprietăţilor produselor mult mai mult timp, prelungind termenul de valabilitate a acestora.

    Anterior, ambalajele erau fabricate din trei straturi: hârtie la exterior, un strat de polietilenă la mijloc, un strat de hârtie maro la interior şi nu erau reciclabili. Tehnologia de ambalare în cadrul căreia se foloseşte vacuumarea este o inovaţie folosită pentru prima dată în România.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Efectele inovaţiei se reflectă deopotrivă asupra beneficiarilor şi meşterilor: ambalajul are un termen de valabilitate prelungit, de la 9 la 12 luni; totodată, acesta este mai curat (lipsa prafului în atmosferă sau în spaţiile de depozitare; deşeuri reduse, creşterea eficienţei la transport – mijloace de transport mai curate); este rezistent la umiditate, vidat (păstrează astfel calitatea), rezistent la şocuri mecanice, compact, ergonomic şi 100% reciclabil.

    DESCRIEREA INOVAŢIEI:

    Ideea procesului de inovaţie a plecat de la necesitatea îmbunătăţirii performanţelor ambalajului – în condiţiile în care gleturile şi tencuielile sunt sensibile la umiditate, iar deopotrivă consumatorii şi meşterii îşi doresc un ambalaj care să păstreze calitatea produselor cât mai mult timp (până la finalizarea lucrării pe şantier), indiferent de locul în care sunt stocate. Contextul a fost favorabil – linia anterioară de ambalare trebuia înlocuită.

    Investiţia în proiect se ridică la 1,65 milioane de euro – iar proiectul a fost parţial cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” gestionat prin Ministerul Fondurilor Europene. La nivel global, compania Saint-Gobain mai deţine o fabrică unde se ambalează produse sub formă de pudră în saci de plastic, însă nu dispune şi de dispozitivul de vidare. Perioada de cercetare s-a întins pe opt luni, aprobările interne au durat trei luni, realizarea dosarului pentru accesarea fondurilor europene, patru luni, execuţia propriu-zisă (clădire, linie de ambalare şi paletizare), 6 luni, iar reglajele, 6 luni.

  • Compania care-şi ajută clienţii să inoveze mai rapid

    La începutul anului 2016, Qualitance a lansat o nouă linie de business, Technology Innovation, prin care îşi ajută clienţii să inoveze atunci când creează noi produse şi servicii bazate pe tehnologii revoluţionare de ultimă generaţie – inteligenţă artificială şi machine learning, realitate virtuală, blockchain, computer vision, realitate augmentată.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Qualitance este în prezent singura companie din lume care a creat şi care implementează acest model de proiecte de inovaţie, potrivit reprezentanţilor companiei.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Transformarea fundamentală pe care acestea o generează la nivelul membrilor echipei, care preiau un nou mod de a gândi, o modalitate accelerată de a livra şi un nou mod de a construi colaborativ şi de a interacţiona cu utilizatorii finali. Compania a realizat deja două proiecte de inovaţie pe două continente diferite, pentru companii internaţionale, una dintre ele fiind Virgin Group.

    DESCRIERE:

    În 2015, Tom Chi, cofondator al laboratorului de inovaţie Google X, iniţiatorul unor proiecte precum Google Glass sau  Project Loon, a devenit advisor al Qualitance. „Cu ajutorul lui, am introdus în Qualitance rapid prototypingul, metodologia de accelerare a inovaţiei dezvoltată de el şi utilizată în GoogleX pentru a crea produse revoluţionare”, au spus reprezentanţii companiei. Rapid prototypingul a fost primul pilon în dezvoltarea liniei de proiecte de inovaţie Technology Innovation. Celelalte două elemente fiind framework-ul de experience design – bazat pe metodologia de design thinking a Stanford d.school (Design School) – şi competenţa în tehnologii emergente.

    Proiectele de inovaţie încep cu sesiuni de research de patru până la şase săptămâni care definesc design framework-ul proiectului, apoi urmează o sesiune de rapid prototyping în cadrul căruia se creează prototipuri şi faza de construcţie a MVP-ului (Minimum Viable Product), care se încheie în zece săptămâni; în urma acestui proces rezultă versiunea 1.0 a noului produs sau serviciu.

    „Într-un sprint de rapid prototyping se construiesc în doar două zile peste două sute de prototipuri, care sunt validate cu utilizatorii. Dacă majoritatea companiilor au nevoie de 12 până la 18 luni pentru a ajunge de la idee la prima versiune live a unui produs, Qualitance reuşeşte în doar 10 săptămâni să dezvolte un MVP pentru clienţii săi”, au spus reprezentanţii companiei.

  • Inovaţie în reciclare

    Cu ajutorul unei noi instalaţii de reciclare, Saint-Gobain a găsit o modalitate de absorbţie a cantităţii de deşeu reciclat fără perturbarea fluxului de producţie. Instalaţia este o inovaţie care, după implementarea în România, a fost oferită ca exemplu în alte fabrici ale grupului.

    Tehnologia de măcinare-reciclare a deşeului de plăci din gips-carton

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Cu ajutorul noului sistem de reciclare, fabrica absoarbe cantitatea de deşeu reciclat fără perturbarea fluxului de producţie. Singurul deşeu rezultat în urma reciclării este cel de la carton, pentru care se caută soluţii de valorificare. Până la momentul instalării staţiei de reciclare, atât plăcile din gips- carton uscate (care nu treceau testele de calitate sau bucăţile rezultate în urma acestor teste şi care nu puteau fi reutilizate în alte scopuri), cât şi deşeul umed erau depozitate la gropi de gunoi autorizate. Deşi tehnologia de reciclare este una cunoscută, instalaţia este o inovaţie, potrivit reprezentanţilor Saint-Gobain.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Efectele aceste inovaţii se reflectă atât asupra companiei, cât şi a clienţilor. Saint-Gobain rigips şi-a propus eliminarea costurilor de depozitare in house şi la clienţi; şi-a redus costurile de landfilling, a redus impactul asupra mediului şi a prelungit durata de viaţă a carierei. În acelaşi timp, instalaţia fabricată în România a fost dată exemplu în alte fabrici similare din grupul Saint-Gobain.

    DESCRIEREA INOVAŢIEI:

    Echipamentul de măcinare a plăcilor a fost cumpărat de la o firmă specializată, iar linia de însilozare, transport, cernere şi dozare a fost concepţia Saint-Gobain România. Realizarea lor a fost dată în sarcina unor furnizori din România. Ideea procesului de inovaţie a plecat atât de la necesitatea îmbunătăţirii condiţiilor de mediu, cât şi pentru reducerea costurilor de depozitare. Structura de lucru este automatizată, înglobată în fluxul tehnologic existent, fără să necesite personal operator suplimentar.

    Compania îşi realizează reciclarea în sistem automatizat şi şi-a crescut eficienţa la depozitare – atât prin scăderea spaţiului de depozitare a deşeului în fabrică, precum şi prin scăderea costurilor cu depozitarea la groapa de gunoi. Prin intermediul acestei inovaţii, clienţii îşi recuperează ştraiful de placă livrat ca ambalaj.

  • Găsirea echilibrului

    O echipă de studenţi români a dezvoltat primul gadget dedicat măsurării echilibrului urechii interne care ar putea scuti spitalele şi cabinetele medicale de costuri importante. În plus, acest gadget ar face mai uşoară testarea pacienţilor.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Primul gadget dedicat măsurării echilibrului urechii interne şi verificări posturii individului.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Mai uşor de implementat decât dispozitivul care este utilizat în prezent. Reducerea costurilor pentru spitale şi cabinetele medicale, deoarece device-ul este mult mai mic şi mai ieftin; device-ul permite economii importante de timp pentru diagnosticare.

    DESCRIEREA INOVAŢIEI:

    Start-up-ul-ul ENTy, înfiinţat de trei studenţi ai Universităţii Politehnice din Bucureşti – Flavia Oprea, Iulian Mateşică şi Cristian Alexandrescu -, dezvoltă un dispozitiv medical portabil de dimensiuni reduse, ieftin, care generează informaţii numerice ce susţin o diagnoză precisă şi o urmărire a evoluţiei pacienţilor. Produsul lor va costa companiile câteva sute de euro (preţul nefiind încă stabilit), în comparaţie cu aparatura actuală, ce costă zeci de mii de euro.

    Aparatura actuală din domeniu este învechită, mare şi greu de utilizat, potrivit lui Oprea. Acum, pentru a detecta problemele cu echilibrul, un pacient trebuie să meargă la un medic ORL, care va face nişte teste pentru a determina natura problemei – urechea internă sau cauză neurologică. Pentru a determina acest lucru este nevoie şi de aparatură, care în momentul de faţă este un fel de cabină telefonică, un sistem greoi de utilizat.

    În schimb, ENTy propune un dispozitiv nu mai mare decât un săpun (care va deveni şi mai mic) şi va fi folosit de medici în locul tehnologiei actuale. „După ce am început să lucrăm la acest device ne-am dat seama că domeniul medical duce lipsă de tehnologie, de inovaţii. Stomatologia stă bine la acest capitol, dar sunt sub domenii care nu stau bine deloc. Am vrut să aducem ceva din IT în sectorul medical”, spune Oprea.
    Produsul are încorporaţi mai mulţi senzori care detectează postura individului, dar are şi o componentă software care traduce informaţiile acumulate de către obiectul fizic.

    Dezvoltarea produsului a durat aproximativ trei luni: „La început aveam toate firele, senzorii la vedere; am reuşit să-l facem şi mai mic, i-am pus şi această carcasă pentru a rezista la şocuri“, a spus Iulian Mateşică.

    ENTy a câştigat premiul pentru cel mai bun produs în cadrul competiţiei din cadrul Innovation Labs din Bucureşti, dar tinerii nu s-au oprit aici. Cei trei au reprezentat România la finala globală a Microsoft Imagine Cup 2016.  Finala s-a desfăşurat la Seattle şi echipa din România a reuşit să câştige categoria Inovaţie şi un premiu în valoare de 50.000 de dolari, apoi au intrat în finala mare, unde s-au luptat cu alţi câştigători ai secţiunilor respective. Au izbutit să iasă învingători şi acolo şi au avut ocazia să aibă o discuţie privată cu Satya Nadella, CEO al Microsoft.

    Pentru că este un produs medical, tinerii aşteaptă primirea certificărilor necesare pentru a comercializa produsul. „Vom încerca să obţinem certificările necesare de la FDA (Food and Drug Administration – agenţie guvernamentală) din SUA. Cu acele aprobări vom putea vinde oriunde în lume. Procesul e mai direct“, explică tânărul antreprenor.
     

  • Idei pentru managerii Avon

    Din iunie 2014, Avon a pus bazele platformei digitale numite Avon Learning Campus, unde toţi angajaţii s-au putut conecta şi împărtăşi idei, lucru care a permis şi stabilirea de alianţe strategice între departamente. Platforma a fost studiu de caz pentru implementarea unei platforme digitale de inovaţie şi colectare de idei în 19 ţări.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Avon Learning Campus a fost ales ca studiu de caz pentru implementarea unei platforme digitale de inovaţie şi colectare de idei în toată regiunea Europei Centrale (19 ţări), iar Avon Learning Campus România a devenit platforma InNOVA, deschisă celor 2.500 de utilizatori din Europa Centrală.

    EFECTELE INOVAŢIEI:În cinci luni de la lansarea InNOVA s-au strâns 248 de idei pentru proiecte majore, care necesită finanţare şi echipe de proiect, şi 308 idei de îmbunătăţire a proiectelor deja existente. Top managementul InNOVA din Europa Centrală a aprobat pentru implementare 80 de proiecte iniţiate pe platformă.

    DESCRIERE:
    În proiect sunt implicaţi aşa- numiţii ambasadori de inovaţie, angajaţi din departamente diferite ale companiei, al căror rol este de a inspira angajaţii să vină cu idei noi, de a le recomanda cum să dezvolte inovaţii uşor şi eficient şi de a asigura că ideile inovatoare ajung la Innovation Board, format din echipa de top management.

  • Banking şi cumpărături la un click distanţă

    ING Bank România a lansat ING Bazar, un serviciu care reuneşte oferte personalizate ale unor comercianţi relevanţi (supermarketuri, benzinării, farmacii, comercianţi cu amănuntul), carduri de fidelitate şi recompense pentru plăţile efectuate.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Primul produs de acest gen disponibil clienţilor din România.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Procesul decurge astfel: clienţii fac cumpărături şi primesc bani înapoi, ceea ce, cu timpul, sedimentează relaţia cu banca, potrivit reprezentanţilor instituţiei financiare. Până în prezent, banca a dat clienţilor ING mai mult de 2,5 milioane de lei prin intermediul a 275.000 de tranzacţii prin ING Bazar. Pentru parteneri, ING Bazar înseamnă generare de business prin achiziţia unor clienţi noi, creşterea numărului de tranzacţii, oferte targetate pe profilurile de clienţi pe care îi au. De la lansare, banca a generat vânzări suplimentare în valoare de 12,2 milioane de euro pentru comercianţii înscrişi în ING Bazar.

    DESCRIEREA INOVAŢIEI:

    Pentru a beneficia de serviciu, clienţii trebuie să facă o plată cu cardul, online sau offline. ING Bazar este integrat în Home’Bank şi este disponibil atât în varianta pentru mobil cât şi pe desktop. Cardurile de fidelitate la diverşi comercianţi pot fi stocate în aplicaţia de mobil; în plus, aplicaţia generează oferte personalizate în funcţie de istoric şi opţiuni, prin urmare, mai relevante pentru clienţi. ING Bazar este un produs de bază nonbancar, ce răspunde unor nevoi nonbancare atât pentru clienţii de retail, cât şi celor corporate.Ideea produsului a fost trimisă către ING Group în 2014 şi a primit finanţare de la Innovation Fund, pentru a fi implementată.

    Implementarea a durat un an, iar partea de interfaţă la client, mai precis aplicaţia în sine, a fost dezvoltată cu o echipă in-house; back-end-ul a fost dezvoltat în colaborare cu un terţ. ING Bazar a fost lansat într-o fază restrânsă de pilot (12.000 de clienţi), în decembrie 2014, iar lansarea comercială a avut loc în aprilie 2015. În prezent, 45 de parteneri sunt înscrişi în program.

  • Inovaţie prin simplificare

    Wetterbest, companie producătoare de sisteme pentru acoperişuri, a creat un proces tehnologic simplificat pentru producţia cârligelor de jgheab, inovaţie care a dus la creşterea ponderii cifrei de afaceri a produsului în cadrul veniturilor totale, dar şi la plusuri în vânzări.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Derularea procesului tehnologic este similară prelucrării pe o matriţă în paşi, dar acesta este reprodus într-un echivalent deschis al acesteia şi cu acţionari autonomi, constituindu-se într-un echipament special, de sine stătător. Procesul constă în operaţii succesive de alimentare cu material (platbandă oţel zincat), toate în regim automat.

    Echipamentul care derulează procesul tehnologic este o linie automată cu alimentare din rulou de platbandă, care realizează fazele succesive de perforare şi îndoire, precum şi de evacuare a produsului finit într-un mod caracterizat de simplitate, fiabilitate şi chiar spectaculozitate, fiind efectuat la vedere. Folosit pentru prima dată în România, acest sistem reprezintă o inovaţie inclusiv plan global.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Acest sistem inovator presupune reducerea treptată a costului de producţie pentru cârligele de jgheab, de la 7,59 lei pe bucată în 2012 (fiind importat) la 1,43 lei pe bucată în 2015. Ponderea cifrei de afaceri aferente cârligelor în cifra de afaceri totală a evoluat de la 0,29% în 2012, pe vremea când era importat, la 2,96% în 2015, fiind produs în cadrul companiei.

    DESCRIEREA INOVAŢIEI:

    Ideea a pornit de la necesitatea de a produce cârlige de jgheab cu costuri de investiţie mici, evitând soluţiile tehnologice practicate în lume, cu prese mari (160 tf), matriţe mari şi cu înalt grad de complexitate (în consecinţă, mai puţin fiabile) şi cu preţuri foarte mari. Procesul de punere în practică a început în mai 2011, iar în noiembrie 2012 a fost pusă în funcţiune prima linie automată. Odată cu realizarea celei a de-a doua linii automate, procesul a fost îmbunătăţit.

    Valoarea investiţiei a ajuns la 70.000 de euro, pentru o linie automată, cu echipare pentru patru tipuri de cârlige de jgheab. Spre comparaţie, o linie automată clasică de producţie, importată din Finlanda ar fi costat de peste cinci ori mai mult (384.500 euro), în acelaşi context de echipare, conform reprezentanţilor companiei.